Obiceiul colorarii oualor s-a transmis crestinilor si este inca practicat mai ales la popoarele Europei si Asiei. Spre deosebire de alte tari ale Europei, unde obiceiul s-a restrans sau a disparut, la români a inflorit, atingand culmile artei prin tehnica, materiale, simbolica motivelor si perfectiunea realizarii.

Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti si de ce ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului.

Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Iisus. Domnul, vazand ca ouale s-au inrosit, a spus celor de fata:

„De acum inainte sa faceti si voi oua rosii si impestritate intru aducere aminte de rastignirea mea, dupa cum am facut si eu astazi”.

Culoarea rosie cu care le vopsesc crestinii la Pasti, reprezinta pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar si sangele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mantuirea lumii.

În altă ordine de idei, mai multe doamne din satul Cuciulata, din comuna Hoghiz, alături de copiii şi nepoţii lor, le-au arătat, zilele trecute, celor interesaţi, cum sunt încondeiate ouăle de Paşte. Demonstraţia a avut loc la Muzeul de Etnografie Braşov.

De la oul simplu la oul încondeiat, drumul nu este foarte lung, dar este migălos.„Încristim ouă – aşa se spune. Cu ceara încălzită facem desene, pe care le avem din moşi-strămoşi, de la bunici şi străbunici. Avem modele numeroase, precum frunza de stejar, cuibul graurului, coprina simplă, coprina bătută, calea rătăcită, grebluţa etc. Bunica m-a învăţat pe mine acest meşteşug, cam pe la vârsta de 14 ani. Eu am învăţat-o pe fiica mea”, explică Mariana Stroe, în vârstă de 48 de ani, pentru bzb.ro

După ce este aplicată ceara, ouăle sunt scufundate în vopseaua roşie, ţinute acolo preţ de 3-4 minute, să prindă culoarea, dar să se „ridice” şi ceara, după care acestea sunt scoase cu o lingură, sunt şterse şi date cu slănină, pentru luciu, a mai explicat femeia.

Ouăle încristate din Cuciulata sunt doar roşii şi cele care practică acest meşteşug ţin foarte mult la el. „Culoarea ouălor este cea roşie, sângele lui Isus. Nu toate gospodinele din Cuciulata încondeiază ouă de Paşti pentru că îţi trebuie timp şi multă răbdare.

Noi, când ne apucăm de încondeiat, facem peste 100 de ouă pentru a da şi rudelor, copiilor care vin în ziua de Paşti la fiecare familie. De la mama am învăţat eu, de copilă, şi la noi s-a menţinut acest obicei. La noi în casă nu vopsim alte ouă de Paşte şi nu face ouă simple, sunt mult prea uşoare”, a spus Ileana Roşală, tot din Cuciulata.

„Adevărate tezaure umane vii”

„În urma cercetărilor în teren pe care echipa Muzeului de Etnografie Braşov le-a desfăşurat în satul Cuciulata am descoperit aceste femei extraordinare, păstrătoare de tradiţii, adevărate tezaure umane vii care duc mai departe acest meşteşug al încondeierii ouălor.

Ne-am gândit că este oportun ca în această perioadă şi copiii care participă frecvent la diverse ateliere pe care le organizăm la muzeu să înveţe să încondeieze ouă. Satul Cuciulata păstrează foarte multe tradiţii, iar de Paşti, Plugarul este una dintre ele”, a declarat Roxana Cornea, muzeograf la Muzeul de Etnografie Braşov.