Arthur Schopenhauer (n. 22 februarie 1788, Stutthof/Danzig – d. 21 septembrie 1860, Frankfurt am Main) a fost un filozof german, cunoscut – mai ales – prin teoria sa asupra primatului „vointei” in sfera reprezentarii lumii si in comportamentul uman.

Arthur Schopenhauer s-a nascut in 1788 la Danzig (astazi Gdansk/Polonia), fiu al unui comerciant, care il destinase si pe fiul sau negustoriei. Impreuna cu tatal, face numeroase calatorii prin Europa. Dupa moartea acestuia in 1809, incepe mai intai studiul medicinei la Universitatea din Göttingen, la care renunta pentru a se dedica studiului filozofiei. In 1811 pleaca la Berlin, unde audiaza cursurile lui Friedrich Schleiermacher si ale lui Johann Gottlieb Fichte. Se transfera la Jena si, in 1813, obtine titlul de Doctor in Filozofie cu dizertatia „Cu privire la radacina cvadrupla a principiului ratiunii suficiente” (Über die vierfache Wurzel des Satzes vom zureichenden Grunde). In acelasi an intalneste la Weimar pe Goethe, cu care discuta teoria acestuia asupra culorilor. In lucrarea aparuta dupa aceea, „Despre vedere si culori” (Über das Sehen und die Farben, 1816), expune propria sa conceptie in acest domeniu, in contradictie cu opiniile lui Goethe.

In 1819, primeste insarcinarea de a tine cursuri la Universitatea din Berlin, unde preda si Hegel, care era in acel timp figura dominanta a filozofiei germane, acum criticat vehement de Schopenhauer. Opera principala a lui Schopenhauer, „Lumea ca vointa si reprezentare” (Die Welt als Wille und Vorstellung, 1819) apare in acelasi an. Preda ca docent la Universitatea din Berlin pana in anul 1831, cand, din cauza unei epidemii de holera, a carei victima a fost Hegel, se refugiaza la Frankfurt am Main, unde va trai retras pana la sfarsitul vietii ca filozof liber. Aici incepe studiul filozofiei budiste si hinduiste precum si al misticilor crestinismului primitiv, fiind influentat in special de Meister Eckhart si Jakob Böhme. In acest timp ii apar lucrarile „Vointa in natura” (Über den Willen in der Natur, 1836), „Cele doua probleme de baza ale eticii” (Die beiden Grundprobleme der Ethik, 1841), aforismele grupate in Parerga und Paralipomena (1851).

Schopenhauer moare in Frankfurt la 21 septembrie 1860.