Știați că toate covrigăriile pe care le vedem astăzi în toate orașele mari din România ar trebui să fie recunoscătoare domnitorilor fanarioți care au ajuns în Țara Românească acum mai bine de 300 de ani, aducând cu ei și simigeriile? Sau că după al Doilea Război Mondial centrul istoric al Sibiului, un oraș fără o aparentă legătură cu sudul țării, avea cam la fel de multe covrigării precum are în 2015?
Satul Buia se află la 30 de kilometri de Sibiu și este unul încremenit în timp. Din Șeica Mare faci dreapta și vălurești cu drumul vreo 20 de minute, până ce dai de civilizație. Aici a luat naștere, în urmă cu câteva luni, Covrigul de Buia, o inițiativă cu fonduri europene care își propune să susțină economia socială într-un loc unde nu există nicio economie. Cu răbdare și viziune a fost înființată o patiserie, la doamna Maria Marin în curte, iar cinci femei din sat au fost instruite în urma unor cursuri de brutar-patiser. La toate acestea adăugați și câteva utilaje de ultimă generație, aduce recent din străinătate, și aveți ingredientele pentru o inițiativă locală generatoare de stabilitate, locuri de muncă și speranță, conform paginii oficiale de Facebook.
Două dintre cele cinci femei proaspăt angajate au fost casnice toată viața lor. Li se pare puțin ciudat, ca la a doua tinerețe, să aibă un serviciu stabil. ”Nu am lucrat niciodată, nicăieri, dar mă descurc. Îmi place foarte mult acum că am un serviciu și câștig un salariu, sper doar să fac față cerințelor. Eu îmi dau toată silința”, spune Maria Dan, de 49 de ani.
”Mie cel mai mult îmi place că avem un program bine stabilit, știu că dimineața trebuie să fiu aici și știu ce am de făcut. Locuiesc aproape, în sat, fac câteva minute până la lucru”, spune și Anca Badiu, de 30, de asemenea aflată la primul job.
Citeste si:
Topul alimentelor care-ti TAIE POFTA de mancare!
Vrei sa ai o dimineata perfecta ? Vezi CINCI lucruri care trebuie evitate la micul dejun
Covrigul de Buia se realizează după rețete tradiționale adaptate la tehnicile moderne și cu ingrediente sută la sută naturale. În viitorul apropiat produsele realizate la doamna Maria în curte vor fi comercializate în diferite spații comerciale din județ, dar și în școli și alte instituții, în baza unor parteneriate. De curând, o parte din prima producție a Covrigului de Buia a ajuns ca test la Piața Tradițională Transilvania din Sibiu. Zeci de covrigi au fost distribuiți gratuit, atât comercianților cât și trecătorilor, iar reacțiile au fost excelente. Toată lumea a invitat ”Covrigul de Buia” să-și vândă produsele la Piața Transilvania.
Specialiștii spun că preferințele românilor pentru covrigii calzi, cu diferite arome, nu reprezintă tocmai o noutate.
”În Sibiu, în orașul vechi, se servea cafea proaspăt măcinată pregătită de tuci, alături de un produs de patiserie, care putea fi și un covrig. Grecii, turcii, veneau adesea cu produse de patiserie în Sibiul anilor 1940-1950. În zona Sibiului simigeria este totuși introdusă ceva mai târziu. Covrigul a ajuns în România înainte de perioada Fanariotă, acum aproape 300 de ani, iar în timpul domnitorilor fanarioți a cunoscut o dezvoltare. Și este ușor să ne dăm seama de ce: este un produs simplu, cu ingrediente puține și accesibile, dar foarte apreciat de oameni”, spune Mirela Iancu, expert în cadrul CNM Astra.