Guvernul si-a propus sa extinda sfera esalonarilor la plata pentru creantele datorate Fiscului de catre contribuabili, incluzand si sumele stabilite de alte autoritati si care au fost transferate Fiscului in administrare dupa emiterea unei decizii de esalonare la plata.

Sumele respective nu reprezinta o transmitere de creante Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) pentru a fi recuperate, ci o „predare” de titluri ca urmare a transferului de competenta, se arata in nota de fundamentare a unui proiect de ordonanta pentru modificarea si completarea legislatiei privind reglementarea acordarii esalonarilor la plata, afisat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice.

Esalonarile la plata reprezinta o alternativa de recuperare a obligatiilor fiscale neachitate la termen, atat inaintea inceperii executarii silite, cat si in timpul efectuarii acesteia, cu scopul ameliorarii incasarii veniturilor bugetare, al diminuarii costului arieratelor din punct de vedere material si al resurselor umane, permitand contribuabililor cu potential economic sa depaseasca dificultatile conjuncturale care au generat incapacitatea temporara de plata.

Totodata, esalonarea la plata, care se acorda pe o perioada de maxim sapte ani pentru toti contribuabilii, este o forma de stimulare a platii voluntare a datoriilor si de garantare a incasarilor la buget.

“Aceasta facilitate este mai eficienta decat procedura de executare silita, care reprezinta o modalitate de recuperare a creantelor care presupune costuri suplimentare, fara a asigura insa un nivel de incasare satisfacator”, se mai arata in nota de fundamentare.Astfel, proiectul mai prevede ca un contribuabil poate sa renunte oricand, pana la emiterea deciziei de esalonare la plata a obligatiilor fiscale, la dreptul sau de a beneficia de aceasta facilitate, fara a i se ingradi dreptul de a depune ulterior o noua cerere de acordare.

Datornicul la Fisc trebuie sa depuna o garantie suplimentara de 16% din suma esalonata daca obligatiile fiscale esalonate se garanteaza cu ipoteca/gaj asupra unor bunuri imobile/mobile, insa in cazul in care ipotecile respective au fost constituite si in favoarea altor creditori, legislatia actuala prevede un nivel maxim de 32% al garantiilor suplimentare. Prin proiectul de ordonanta acest plafon coboara la 16% din sumele esalonate la plata, in plus fata de garantia care acopera valoarea pentru care s-a constituit ipoteca, sumele esalonate la plata, dobanzile datorate pe perioada esalonarii la plata.

Prin constituirea de garantii de catre beneficiarii esalonarilor la plata, statul se asigura de incasarea obligatiilor fiscale esalonate, evitand in acelasi timp adancirea dificultatilor financiare ale contribuabililor.Pe parcursul derularii esalonarii la plata, garantia se poate inlocui sau redimensiona in functie de valoarea ratelor ramase de achitat, la cererea contribuabilului. In acest caz, procentul suplimentar al garantiei care se ia in calcul la stabilirea valorii garantiei este cel in vigoare la data inlocuirii sau redimensionarii garantiei, corespunzator perioadei de timp ramasa din esalonarea la plata acordata.

Totodata, este extinsa posibilitatea contribuabililor de a-si mentine valabilitatea esalonarii la plata si in cazul in care obligatiile fiscale cu termene de plata incepand cu data comunicarii deciziei de esalonare sunt declarate pana la data de 25 a lunii urmatoare scadentei prevazute de lege, nu doar daca le achita.

Contribuabilul poate renunta la esalonarea la plata pe perioada de valabilitate a acesteia, prin depunerea unei cereri de renuntare. In aceasta situatie, contribuabilul trebuie sa achite obligatiile fiscale ramase din esalonare pana la data la care intervine pierderea valabilitatii esalonarii la plata.

Datornicii care sunt beneficiari ai unei esalonari la plata si, in acelasi timp, ai unor acte, autorizatii, acord sau alte acte administrative pot depune o noua cerere de esalonare la plata daca cererea anterioara a fost respinsa sau retrasa, cu conditia sa achite obligatiile fiscale de a caror plata depinde mentinerea autorizatiei sau acordului in termen de 15 zile de la data comunicarii deciziei de respingere sau a deciziei prin care se ia act de retragerea cererii. Legislatia actuala prevede pentru aceasta situatie un termen de 12 luni pentru a putea depune o noua cerere de esalonare la plata.

Pentru contribuabilii cu risc fiscal redus, proiectul de ordonanta propune o procedura simplificata pentru acordarea esalonarii la plata, pe cel mult sase luni, in baza unei cereri si cu conditia de a constitui garantii de minimum 20% din sumele solicitate a fi esalonate la plata.

Sistemul propus pentru esalonarea la plata a datoriilor este similar formei de sprijin oferita de sistemul bancar in perioada de dificultate prin rescadentarea creditelor restante, se explica in nota de fundamentare a proiectului. Prin incasarea cu ritmicitate a contributiilor de asigurari sociale, sub forma ratelor de esalonare la plata, pe de o parte, iar pe de alta parte prin mentinerea in activitate a agentilor economici si implicit pastrarea locurilor de munca, se realizeaza sustinerea bugetului de asigurari sociale de stat pentru plata pensiilor si a bugetului fondului national unic de asigurari sociale de sanatate pentru finantarea sistemului sanitar.