Ne place să credem că le știm pe toate, că nu mai există surprize pentru civilizația noastră. Istoricii noștri nu mai fac niciun efort să cunoască istoria adevărată. Nu sunt polătiți de stat să facă asta. Guvernanții sunt așa de prinși de afacerile lor încăt neglijează total cercetările. De toate felurile.

În 1986, în timpul studiilor pentru amplasarea unei centrale electrice în apropierea Mării Negre, în România, muncitorii din construcţii care săpau la peste 60 de picioare în subteran au dat de acest ecosistem bizar, neatins vreodată.

Numită Peştera Movile, această minune subterană a fost sigilată timp ce circa 5,5 milioane de ani. Aerul este cald şi mortal, cu gaze toxice şi oxigen puţin, tunelurile înguste, iar întunericul deplin naşte coşmaruri.

Dar ceea ce i-a şocat pe puţinii oameni de ştiinţă care au intrat în acest Miez al Ororilor subteran este faptul că locul este absolut plin de viaţă.

Mai precis, viaţa unor târâtoare terifiante. Scorpioni de apă, viermi, păianjeni, lipitori de pradă şi microbi necunoscuţi anterior sunt doar câteva dintre creaturile de la Movile.

De fapt, din cele 48 de specii care au fost identificate, 33 sunt noi pentru ştiinţă.

„Toate creaturile pe care le-am văzut sunt complet albe„, spune microbiologul Rich Boden, unul dintre cele doar 30 de persoane care au intrat la Movile.

„Niciuna nu are nicio pigmentaţie pe corp, deoarece nu există lumină solară – se poate vedea prin ele„. Majoritatea speciilor nu au ochi, evoluţia fiind în favoarea antenelor mai lungi.

„Am crezut că e ciudat că păianjenii ţes pânze acolo, pentru că nu există muşte, dar sunt insecte mici care sar în aer şi sunt prinseîn ele„, a adăugat Boden. „Sunt, într-adevăr, creaturi de science-fiction„.

Pentru că materia organică de la suprafaţă nu ajunge la Movile, oamenii de ştiinţă au fost, la început, nedumeriţi de modul în care o lume întreagă s-a putut dezvolta în astfel de condiţii dure.

Răspunsul se află în vastele „pături” de pe suprafaţa apelor peşterii. Aceste pături conţin milioane şi milioane de bacterii mici numite autotrofe.

În loc de fotosinteză, aceste autotrofe folosesc un proces numit chimiosinteză, care obţine energie chimică din oxidarea compuşilor cu sulf şi amoniac, în apele de peşterii, explică Murrell Lab, de la Şcoala de Ştiinţe ale Mediului a Universităţii East Anglia. Pătura lăptoasă de microorganisme resultate serveşte ca fundament pentru restul ecosistemului de la Movile.

„Este foarte probabil ca bacteriile să fi existat acolo mai mult de 5 milioane de ani, dar insectele au fost prinse acolo cam în această perioadă” a declarat pentru BBC microbiologul J. Colin Murrell, de la Universitatea East Anglia.

„E posibil să fi căzut pur şi simplu şi să fi rămas captive înăuntru atunci când calcarul a căzut, sigilând peştera până când a fost descoperită din nou, în 1986

.„Condiţiile unice de viaţă de la Movile sunt atât de necunoscute, încât presa românească a citat un om de ştiinţă spunând că „dacă un război nuclear ar mătura viaţa de pe Pământ, acest ecosistem ar fi un supravieţuitor”.

Vezi aici Video:

În timp ce doar câţiva oameni de ştiinţă selectaţi vor obţine vreodată acces la Movile, puteţi experimenta un pic din aceast minune naturală pe cont propriu. În 2011, Boden a filmat coborârea sa în această lume subterană unică.

În 2005, regizorul american Bruce Hunt, inspirat de Peștera Moviel, a produs filmul „Th Cave” (Peștera). Acțiunea se petrece într-o peșteră din România în care trăiesc vietăți ciudate, precum cele din peștera Movile.

Sursa: romani-buni.info