Normele legale care împiedică organele penale să blocheze contul de insolvență sau activele unei firme suspectate de infracțiuni cu prejudicii, după intrarea în insolvență, vor fi eliminate, iar neachitarea unei datorii curente va atrage rapid falimentul. În același timp, o firmă care își cere intrarea în insolvență nu își va mai putea propune administratorul/lichidatorul, iar intrarea în insolvență nu va mai fi posibilă dacă Fiscul nu a fost anunțat în prealabil sau dacă a început deja un control fiscal, până la finalizarea verificării.
Simultan, va fi înăsprită posibilitatea ca o firmă aflată în iminentă insolvență să fuzioneze cu o altă societate pentru a fi radiată din Registrul Comerțului și va fi limitată cesiunea de creanțe în procedura de insolvență, scrie profit.ro.
Prin noi reguli care urmează să fie introduse, vor fi blocate operațiunile prin care facturi deja emise sunt stornate prin emiterea altora noi, sub forma unor cheltuieli curente, pentru a fi plătite cu prioritate, iar rangul cu care este înscrisă creanța în tabelul creditorilor va fi cel de la momentul garantării, fără posibilitate de reevaluare doar pentru ca planul de reorganizare să fie aprobat nejustificat.
O lovitură grea va fi dată și administratorului special și celui judiciar, care vor răspunde cu propria avere dacă datoriile curente ale unei firme în insolvență vor depăși cuantumul creanțelor înscrise la masa credală, aceștia urmând să piardă și dreptul de administrare a firmei dacă termenul de plată a datoriilor curente este depășit cu 60 de zile.
La fel de important este că falimentul unei firme în insolvență va putea fi cerut de orice persoană sau societate față de care există o datorie curentă, chiar dacă nu a fost înscrisă în tabelul de creanțe, iar un practician în insolvență nu va mai putea fi simultan administrator/lichidator atât la un debitor, cât și la creditorul acestuia, practică permisă în prezent, mai scrie profit.ro.
Noile reguli, introduse într-un document ministerial obținut de Profit.ro, au fost redactate la propunerea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și mai așteaptă doar avizul Ministerului Justiției pentru a fi înaintate Guvernului spre aprobare și aplicare.
Argumentul pentru noile reguli: Și noua lege a insolvenței fraudează creditorii și blochează procesul penal
Argumentele care au condus la redactarea noilor reguli și care prezintă cazuri ce afectează recuperarea de către ANAF a creanțelor datorate bugetului sunt că, și după adoptarea noii legi în domeniu, în iunie 2014, procedura de insolvență se dovedește în continuare un instrument util în fraudarea creditorilor, devenind și un instrument de anihilare a procesului penal, indiferent că se află în etapa de cercetare penală, urmărire penală sau valorificare și recuperare a prejudiciilor dispuse de o instanță penală.
Un alt argument este că avantajele create de procedura insolvenței (suspendarea executărilor silite, practica neunitară privind plata creanțelor curente, stoparea calculului accesoriilor etc.) sunt în prezent folosite cu rea-credință, devenind efectiv un mecanism complex și artificial de protecție împotriva creditorilor.
„Chiar dacă principiile insolvenței preconizează crearea unor mecanisme de salvare a contribuabililor aflați în dificultate, practica și statistica dovedesc faptul că un număr nesemnificativ de debitori derulează cu succes un plan de reorganizare, finalul inevitabil fiind falimentul și radierea debitoarelor”, se mai arată în document.
Concluzia este că, deși noua lege a insolvenței a îmbunătățit procedurile, în continuare acestea constituie o modalitate facilă de fraudare a creditorilor și de acoperire a cazurilor de evaziune fiscală, motiv pentru care au fost pregătite o serie de modificări extrem de importante.
Contul bancar și activele vor putea fi blocate și în insolvență într-un dosar penal
Una dintre acestea este abrogarea, sau cel puțin modificarea în acord cu normele de drept penal, a prevederilor din legea insolvenței care anulează dispoziții ale Codului de procedură penală și ale Codui penal și împiedică organele de urmărire penală să mai instituie, după deschiderea procedurii insolvenței, măsuri asigurătorii asupra contului de insolvență sau asupra unor active ale societăților comerciale suspectate de săvârșirea unor infracțiuni cauzatoare de prejudicii.