Analistii sustin ca, dupa primele trei trimestre din 2012, dintre toate monedele din Uniunea Europeana, leul este singura care a suferit o scadere fata de euro, inregistrand, in acelasi timp cea mai semnificativa depreciere comparativ cu dolarul american.

„Devalorizarea leului trebuie pusă în special pe seama evenimentelor de natură politică ce au avut loc în România în acest an (schimbări de guverne, manifestaţii de stradă, criza politică din vară etc). Investitorilor nu le place instabilitatea, iar dacă perspectiva alegerilor parlamentare din acest an va accentua tensiunile politice şi va genera manifestări abrupte, atunci este foarte probabil ca leul să treacă semnificativ peste nivelul de 4,6 lei pentru un euro, în lipsa unor intervenţii consistente prin mecanismele BNR”, a arătat Victor Safta, Director General Noble Securities- sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.

De la începutul anului şi până la sfârşitul lunii septembrie, moneda nationala a scăzut cu 4,74% faţă de dolarul american şi cu 4,92% faţă de euro.

Daca leul este in topul performantelor negative, forintul maghiar şi zlotul polonez sunt in varful clasamentului aprecierilor, inregistrand creşteri „pe toată linia”. După primele trei trimestre din 2012, la nivelul ţărilor din UE, cele două monede au avut cele mai mari creşteri faţă de euro şi s-au apreciat semnificativ inclusiv comparativ cu dolarul american: forintul a crescut cu 8,63% faţă de euro şi cu 8,47% faţă de moneda americană, iar zlotul cu 7,71% comparativ cu moneda unică europeană şi, respectiv, cu 7,12% faţă de dolarul american.

„Forintul a fost ajutat în acest an atât de încrederea investitorilor că guvernul de la Budapesta va încheia în cele din urmă un acord financiar cu instituţiile internaţionale, cât şi de o corecţie firească după deprecierea masivă de la începutul lui 2012. În ceea ce priveşte zlotul polonez, aprecierea se datorează încrederii investitorilor în economia Poloniei şi în capacitatea autorităţilor de la Varşovia şi a sectorului privat polonez de a găsi soluţii pentru a trece peste problemele pe care le induce criza din Zona Euro”, a explicat Victor Safta.

Chiar dacă economia poloneză a încetinit puternic (în trimestrul al doilea PIB-ul a crescut cu 2,4%, faţă de 3,5% în primele trei luni), Polonia se va diferenţia din nou în mod pozitiv şi va evita confortabil recesiunea: prognoza de creştere economică este de cca 2,5% pentru acest an şi 2-2,5% pentru 2013.

În ceea ce priveşte evoluţiile raportate in luna septembrie, o serie de măsuri au susţinut o consolidare a monedei unice europene faţă de monedele majore: avizul favorabil dat de Curtea Constituţională Federală a Germaniei pentru participarea Guvernului de la Berlin la Mecanismul European de Stabilitate, programul nelimitat de achiziţii de obligaţiuni anunţat de Banca Centrală Europeană etc.

În septembrie, euro a crescut şi faţă de majoritatea monedelor din UE, respectiv cu 1,25% faţă de coroană suedeză, 1,19% faţă de leu, cu 1,13% faţă de coroană cehă, cu 0,52% faţă de dorint şi cu 0,4% comparativ cu lira sterlină. Singura moneda nationala care „ a facut opinie separata” este zlotul polonez care s-a apreciat cu 1,21% faţă de moneda unică europeană. “Ne aşteptăm la multă volatilitate în piaţă în ultimul trimestru din an, întrucât atât Europa, cât şi SUA au paşi importanţi de făcut până la sfârşitul anului, din punct de vedere politic şi economic. Leul, la rândul său, rămâne volatil, într-un context care atrage atenţia speculatorilor gata să exploateze un semnal de depreciere; faptul că <<BNR veghează>> desigur că temperează avântul”, a mai arătat Victor Safta.