Institutul de Politici Publice (IPP) a lansat astazi raportul privind activitatea parlamentara in perioada 2008-2012.
Potrivit documentului prezentat, cea mai scurtă şedinţă s-a înregistrat la Camera Deputaţilor în 16 decembrie 2009, când fosta deputată Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei la acea dată, a deschis şi închis şedinţa într-un interval de 45 de secunde.In raport apare stenograma respectivei sedinte.
Atunci, Daniela Popa a spus de la tribuna Camerei Deputaţilor doar atat:” Stimaţi colegi, astăzi în şedinţa Biroului Permanent nu a fost aprobat proiectul de buget al Camerei, ca atare, nici comisia sesizată în fond nu poate să vină cu avizul şi cu proiectul respectiv. Cum ştiţi foarte bine, pe lângă cutumele noastre parlamentare au rămas de-a lungul timpului – a celor 20 de ani de Parlament – şi câteva expresii consacrate în Parlament şi o voi folosi pe cea a d-lui Viorel Hrebenciuc, din sesiunea 2000-2004, când a fost pus într-o situaţie similară ca a mea de astăzi, şi o să declar următoarele: <<Stimaţi colegi, deschid şi totodată închid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor>>. Vă mulţumesc!”.
La polul opus se afla sedinta desfasurata pe 15 septembrie 2010, atunci cand a fost votata Legea pensiilor si cand dezbaterile au depasit 12 ore.
Migratia parlamentarilor
In raportul IPP s-a facut si o analiza a migratiei parlamentarilor si s-a ajuns la concluzia ca acest fenomen s-a extins de la un mandat la altul,iar politicienii se plimba dintr-o tabara in alta, valsand intre putere si opozitie.
”Migraţia parlamentară pentru perioada 2000-2004 a afectat două partide. Principalul partid care a pierdut parlamentari a fost PD (peste 20% dintre parlamentari), în timp ce PSD a fost principalul câştigător de parlamentari. Un alt partid afectat de fenomenul migraţiei a fost PRM care a pierdut în total, în acel mandat, 16 parlamentari. În legislaturile ce au urmat, fenomenul s-a amplificat. În legislatura 2004-2008, cel mai afectat partid a fost PSD, de la care au plecat 18 parlamentari. Un alt partid afectat de migraţie a fost PNL, ca urmare a ruperii din interiorul acestui partid, în anul 2007. PDL a fost partidul cel mai puţin afectat, aceasta fiind formaţiunea care a atras parlamentarii plecaţi de la PSD”, se precizeaza în raportul IPP.
În mandatul 2008-2012, numărul migrărilor a depăşit 120, deoarece au fost cazuri în care acelaşi parlamentar a migrat de mai multe ori de la un partid la altul. Din acest punct de vedere, stabilitatea din Senat a fost mai puternic afectată decât la Camera Deputaţilor.
Analiza IPP arata ca din totalul de 471 de parlamentari aleşi în luna decembrie 2008, 59 de deputaţi şi 35 de senatori au schimbat cel puţin o dată grupul parlamentar, ceea ce înseamnă că, în acest moment, s-a ajuns la un procent critic de 20% dintre parlamentarii care sunt predispuşi să îşi schimbe partidul alături de care au candidat în alegeri.
Specialistii Institutului de Politici Publice isi argumenteaza cele spuse prezentand cazul deputatului Tudor Ciuhodaru care a trecut pe rând prin PSD, PC, PNL, şi apoi la UNPR.
Guvernul a facut legea
Un alt fenomen pe care IPP l-a sesizat este acela ca, in mandatul 2008-2012, Parlamentul şi-a ”delegat aproape în totalitate” prerogativele în materie de legiferare Guvernului. cele mai multe proiecte de lege adoptate în Parlament au fost iniţiate de Executiv, adică 74% din totalul proiectelor înregistrate în Legislativ.
”Guvernul a ajuns să sufoce practic Parlamentul cu un volum consistent de propuneri de lege, nelăsând parlamentarilor prea mult timp de reflecţie şi dezbatere, de unde şi blocajele la vot. (…) Sesiunea februarie-iunie 2012 a fost cea în care au fost depuse cele mai puţine iniţiative legislative. Aceasta este una din perioadele în care Guvernul a trebuit să substituie activitatea Parlamentului. De asemenea, Guvernul a depus cele mai multe iniţiative în primele două sesiuni ale anului 2009 şi cele mai puţine în prima sesiune din 2010”, se mai arată în raportul IPP.
Exista insa si parlamentari care au batut recordul cu un numar mare de initiative legislative depuse. Este si cazul deputatul independent Mircia Giurgiu care a avut , în medie, patru iniţiative pe săptămână. ”În raport cu numărul iniţiativelor respinse, foarte puţine dintre iniţiativele sale au şi devenit legi, anume 43 din 396 de iniţiative depuse, peste 150 fiind respinse definitiv”, precizeaza IPP. Deputaţii cu cele mai multe propuneri legislative devenite legi sunt Valeriu Tabără (PDL), cu o rată de 21% a adoptării, Constantin Chirilă (PDL) – 19%, şi Petru Călian (PDL) -15%. Referitor la cel mai mare număr de iniţiative legislative respinse, IPP mentioneaza că acestea au aparţinut deputatului Marin Bobeş (PSD) care nu a reuşit să convingă plenul să îi aprobe nici măcar un singur proiect de lege. Şi deputatul liberal Mihai Lupu este în aceeaşi situaţie. Cu câte o iniţiativă legislativă aprobată de plenul Camerei Deputaţilor sunt deputaţii Marian Sârbu (independent), Radu Vasilică (PSD), Cătălin Nechifor (PSD), Oana Manolescu (minorităţi).
La Senat, liberalul Emilian Frâncu conduce clasamentul senatorilor cu cele mai multe iniţiative legislative devenite legi – 22 legi dintr-un număr de 135 iniţiative depuse. Acesta este urmat de senatorul independent Iulian Urban cu nouă proiecte devenite legi din 62 de iniţiative depuse la Senat.
La polul opus se afla presedintele Senatului, Crin Antonescu, El a avut 16 initiative legislative, dar nu a reusit sa treaca niciuna.
Chiar daca nu au propus prea multe acte normative, parlamentarii au avut totusi probleme cu legea, în perioada 2008-2012, 22 dntre ei fiind trimişi in judecată, cinci au fost condamnaţi iar alţi 42 sunt verificaţi, în prezent, de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) pentru posibile incompatibilităţi de funcţii sau conflicte de interese. Cei mai multi dintre cei condamnati au fost acuzati de coruptie.
Este vorba despre Eugen Bădălan – patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pe un termen de încercare de 9 ani şi interzicerea unor drepturi, Dan Ilie Morega – condamnare la 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani, Adrian Năstase – condamnare la 2 ani de închisoare în regim de detenţie şi interzicerea unor drepturi, Virgil Pop – condamnare la 5 ani de închisoare în regim de detenţie şi interzicerea unor drepturi, şi Cosmin Mihai Popescu – condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani. De asemenea, în mandatul curent, opt deputaţi – Gheorghe Ana (PSD), Vasile Berci (PNL), Marius Dugulescu (PDL), Ion Dumitru (PSD), Dănuţ Liga (PDL), Ciprian Luca (PSD), Valentin Rusu (PDL) şi Ioan Stan (PSD) – au fost sancţionaţi disciplinar (li s-a interzis participarea la lucrări timp de o zi) pentru faptul că au votat în plen atât cu cartela personală, cât şi cu cartela altor colegi deputaţi.