De ce sunt Liviu Dragnea si Elena Udrea bine mersi? Pentru ca au prieteni precum Ana Maria Patru, fosta sefa a Autoritatii Electorale, care nu poate justifica sume uriase de bani!

Au curs rauri in presa romaneasca despre averile ascunse ale Liviu Dragnea sau Elena Udrea si cu toate acestea inca ii vedem aproape zilnic dandu-ne lectii de moralitate la televizor. Cum se face ca oameni ca ei sunt in continuare bine mersi ne-ar putea explica prietena celor doi, Ana Maria Patru, cea care vreme de aproape zece ani a fost sefa Autoritatii Electorale Permanente si care acum nu poate justifica o vila in orasul Voluntari – condus de sotul Gabrielei Firea, sau o masina de lux.

Spre exemplu, surse judiciare indica faptul ca vila si terenul aferent din Voluntari al Anei Maria Patru ar fi costat in jur de 400.000 de euro. Dar, surpriza, e pe numele bunicii sale, fara ca bunica sa fi fost vreodata vreo femeie de afaceri sau sa fi dat peste vreun zacamant de petrol in curte.

”La perchezitia desfasurata la imobilul sau din Voluntari, procurorii au ridicat mai multe documente cu tranzactii financiare din perioada 2009-2016 ale presedintei AEP, in nume propriu sau prin intermediul unor persoane apropiate care insumate au valoarea de 857.607,42 EURO, suma in care sunt inclusi cei 210.000 euro de mai sus. Cei 857 mii de Euro au fost folositi, conform raportului de constatare financiar-fiscala intocmit in cauza, pentru „achizitia de bunuri imobile precum si servicii necesare edificarii si dotarii acestora”, arata comunicatul DNA.

De asemenea, s-ar fi descoperit si alte proprietati sau sume cheltuite, cee ce ar duce disponibilitatile de cash ale fostei sefe de la Autoritatea Electorala Permanenta la circa doua milioane de euro, bani pe care procurorii ii suspecteaza a fi facuti din spaga.

Apoi, potrivit curentul.info Ana Maria Patru, poreclita si „Aspirina”, ar fi cheltuit sute de mii de euro pe cumparaturi scumpe, lenjerie intima, genti, pantofi. Pentru oamenii de rand ar putea fi chiar scandalos cum un inalt demnitar sparge milioane de euro fara ca banii sa poata fi justificati, dar pentru politicieni si cozile lor de topor acesta a ajuns un fapt firesc.

Prietena cu Elena Udrea, absolvente amandoua de Drept la particulare, Ana-Maria Patru a fost trimisa in judecata pentru 3 infractiuni de trafic de influenta si 2 infractiuni de spalare a banilor. Pe 30 decembrie 2016, DNA anunta ca procurorii anticoruptie din Ploiesti au retinut urmatoarea stare de fapt:

„In perioada aprilie – iunie 2008, inculpata Patru Ana Maria, in calitate de vicepresedinte al Autoritatii Electorale Permanente (A.E.P.) – functie cu rang de secretar de stat – a pretins, iar in anul 2009 a si primit de la reprezentantii unei societati comerciale, suma de 210.000 euro reprezentand contravaloarea unui anumit imobil situat in mun. Bucuresti. in schimb, aceasta a promis ca va sustine derularea in bune conditii a unui contract incheiat de acea societate cu A.E.P., precum si ca va sustine societatea sa obtina si sa deruleze contracte viitoare, fapt care s-a si realizat.”, mai arata DNA.

Totodata aceasta a mai primit spaga si un Land Rover de 65000 de Euro pe care nu l-a trecut in declaratia de avere, acesta fiind inmatriculat pe numele verisoarei sale.

Procurorii DNA au descoperit filiere intregi pe care Ana Maria Patru le exploata: politicieni, conducatori de institutii, jurnalisti, firme. Le invoca numele, vorbea in numele lor, facea aranjamente. Elena Udrea a facut o declaratie interesanta legata de retinerea Ana Mariei Patru, fosta sefa a Autoritatii Electorale, cu care pe vremuri era in relatii bune. “Are legatura cu Liviu Dragnea si PSD”, a spus Udrea, citata de flux24.ro.

Sursele noastre indica faptul ca alegerile locale din 2016, care prevesteau victoria de la parlamentare a PSD, au fost ocazia perfecta pentru arivista Ana Maria Patru, de a se face utila pentru Liviu Dragnea. Pesedistii din teritoriu aveau nevoie de decontarea banilor de campanie. Cum actele erau prost facute si existau suspiciuni de frauda, pesedistii din teritoriu erau sa ia calea puscariei. Ana Maria Patru trebuia sa se puna bine cu noua putere, lui Dragnea i-a venit la fix. Gagica s-a predat de tot, lui Dragnea i-a placut maxim perversitatea ei, decontarile s-au facut, Dragnea si i-a facut datori, la randul sau, pe toti stabii PSD din teritoriu, din Teleormanul natal pana in Satu Mare.

Ana Maria Patru stie ca trebuie sa isi ia masuri de precautie. Ea pretinde ca l-ar fi inregistrat pe liderul PSD si ca are ca dovada suplimentara mesajele schimbate cu acesta. Singurul lucru neconfirmat este existenta unui denunt formal pe numele lui Dragnea, asa cum Ana Maria Patru a facut in cazul Elenei Udrea. Dragnea s-ar fi angajat sa o apere public si i-a trimis avocati,dupa cum relateaza revista22online.ro.

Autostrada Pitesti – Sibiu s-a dublat! A ajuns la 268 de milioane de euro pe kilometru!

Desi muntii Carpati nu s-au schimbat cu nimic de cand a venit PSD la guvernare, costurile autostrazii s-au schimbat foarte mult in ultimele sase luni. Daca pana mai ieri costa 1,6 miliarde de euro, in prezent pretul autostrazii Sibiu-Pitesti a ajuns la 3,3 miliarde de euro.

Valoarea totală a investiţiei în Autostrada Sibiu – Piteşti este de 15,06 miliarde de lei, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor. Pe de altă parte, În Master Planul General de Transport, cea mai aşteptată şosea de mare viteză din România apare cu un cost estimat la 1,67 miliarde de euro.

Referitor la informațiile din spațiul public privind prețul estimat pentru Autostrada Sibiu-Pitești, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere face următorele precizări:

„Între valoarea de 3,3 miliarde euro și cea de 1,67 miliarde euro nu există termen de comparație deoarece:

•Valoarea de 3,3 miliarde se referă la Valoarea totală de investitie, care pe lângă costurile de proiectare și de execuție include valoarea TVA, costul exproprierilor terenurilor aferent acestui proiect și alte costuri privind proiectarea și excuția proiectului. Aceasta valoare este calculată conform Devizului General și a rezultat în urma unei analize detaliate și nu doar pe baza standardelor de cost.

•Valoarea de 1,67 miliarde euro din MPGT (Master Planul General de Transport) privește doar cheltuielile cu investiția de bază și se referă la un traseu mai scurt cu aproximativ 6 km, fără a include TVA. Această valoare se bazează pe estimarea unor standarde de cost, care nu ține cont de constrângerile reale din teren și fără a se raporta la o analiza de detaliu a proiectului. Este important de precizat că în cadrul referinței privind Situația costurilor pe km de autostradă din proiectele în curs de execuție nu este cuprinsă nicio evaluare privind o autostradă care să traverseze o zona montană, întrucât la momentul evaluării nu exista o astfel de referință la nivel național.

Spre deosebire de valoarea de 3,3 miliarde prezentată în Devizul General, estimarea de 1,673 miliarde aferentă MPGT nu include următoarele costuri:

-Costuri cu obținerea terenurilor

-10% diverse și neprevăzute

-5.5% costuri cu proiectarea, asistența tehnică și consultanța

-Costurile suplimentare legate de constrângerile din teren, privind relieful accidentat și aspectele de mediu.

Având în vedere situația reală din teren, respectiv o zonă muntoasă cu relief foarte accidentat, referința standardelor de cost uzitate în MPGT, care se raportează la valoriile medii de costuri, nu prezintă o fundamentare corespunzătoare în cazul unei autostrăzi care traversează Munții Carpați.

Constrângerile de traseu, în special pe secțiunea 1 și 5, care potrivit îndrumării Jaspers au condus la modificări de traseu și la soluții tehnice mai complexe. Aceste constrângeri vizează în principal Siturile Natura 2000 și ponderea aspectului de mediu în analiza multicriterială care a stat la baza alegerii traseului, din nou sub indrumarea Jaspers. Subliniem faptul că toate aceste constrângeri nu puteau fi reflectate în evaluarea pe baza standardelor de cost.

Mai mult decât atât Lucrările de consolidare prin natura terenului sunt mult mai numeroase și din nou mai puțin justificate de utilizarea unor costucții medii de referință considerate prin standardele de cost aplicate la nivel de MPGT.

Totodată, lucrările de artă prin natura terenului sunt mult mai numeroase și nu pot fi estimate în mod corespunzător prin raportare la costurile medii de referință vizate în standardele de cost aplicate la nivel de MPGT.

Subliniem faptul că toate aceste aspecte specifice au fost evidențiate în anul 2008, când s-a realizat Studiul de fezabilitate al proiectului

Comparând cele două momente, 2008 și 2017, rezultă o majorare de sub 3% față de costul estimat inițial, diferență care rezultă în principal din rata inflației din acest interval de timp:

•Valoarea costurilor cu investiția de baza în anul 2008 a fost de 2.431.610.000 euro fără TVA

•Valoarea costurilor cu investiția de bază în anul 2017 este de 2.494.568.140 euro fără TVA”

Tranzactia anului in Romania: O banca din Ungaria preia Banca Romaneasca!

Agentia internationala Reuters anunta banca ungară OTP a ajuns la un acord pentru preluarea Banca Românească de la grupul elen National Bank of Greece.

„Avem un acord, divizia NBG va fi vândută către OTP”, a afirmat o sursă de la Atena pentru agenţia Reuters.

Oficiali ai OTP au anunţat anterior intenţia băncii ungare de a prelua Banca Românească, dar şi alte instituţii financiare din regiune, în cadrul planului de extindere în Europa Centrală.

National Bank of Greece (NBG) a scos la vânzare active din regiunea Balcanilor pentru a finanţa planul de restructurare convenit cu Uninuea Europeană.

‘Suntem foarte aproape de anunţarea unui cumpărător pentru Banca Românească (subsidiara NBG din România). Vânzarea va fi finalizată în următoarele luni şi va majora capitalul şi nivelul lichidităţilor grupului’, a afirmat Leonidas Fragiadakis, director general al NBG, în urmă cu mai puţin de o lună, adăugând că tranzacţia este consiliată de Credit Suisse.

Pe lângă achiziţionarea băncii, cumpărătorul va rambursa şi un împrumut de 550 de milioane de euro pe care Banca Românească l-a luat de la NBG, ceea ce va majora nivelul lichidităţilor grupului.

Pe lângă subsidiara din România, Fragiadakis a explicat că NBG va vinde şi operaţiunile mai mici din Serbia, Albania şi Cipru.

‘Peste 90% din restructurarea NBG a fost finalizată. Procesele de vânzare a subsidiarelor sunt în derulare’, a precizat directorul general al băncii elene.

Pe piaţa românească, în luna octombrie 2003, grupul financiar National Bank of Greece (NBG) a cumpărat pachetul majoritar de la Banca Românească, deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia. Cu un capital social de peste 700 de milioane de lei şi o reţea naţională de 110 sucursale în majoritatea oraşelor importante ale ţării, Banca Românească are 22 de ani de activitate pe piaţa bancară din România, conform economica.net.

OTP Bank a mai preluat, în 2014, Millennium Bank, subsidiara românească a băncii portugheze BCP.

OTP Bank România avea, la sfârşitul anului trecut, active totale de 8,58 miliarde de lei. Activele Banca Românească totalizau, la aceeaşi dată, 6,44 miliarde de lei.

In doar 6 luni de guvernare PSD, deficitul Romaniei a ajuns la o cota record!

România a avut, în primul trimestru al acestui an, un deficit bugetar de 3,2%, relevă datele publicate de Biroul European de Statistică.

Potrivit Eurostat, deficitul ţării noastre a crescut, în primele trei luni ale anului, cu 1,3 procente faţă de perioada similară a lui 2016.

În ansamblu, Uniunea Europeană a înregistrat, în primul trimestru al lui 2017, un deficit bugetar de 1% din Produsul Intern Brut, ceea ce reprezintă o scădere cu 0,2 procente faţă de ultimele trei luni ale anului trecut.

Ţinta de 3% deficit pentru ţările Uniunii Europene se numără printre criteriile Tratatului de la Maastricht, pe care România l-a semnat, iar în noul program al actualului guvern se arată că toate măsurile economice vor fi luate respectând termenii acestui document.

Sursa: Rador

Dupa spusele lui Dragnea, Simona Halep ar trebui sa plateasca sute de mii de euro taxa de solidaritate! Cu ce a ajutat-o PSD pe Simona?

Ar trebui ca cei care câștigă foarte mult, cazul Simonei Halep, să plătească o taxă de solidaritate?  Premierul Mihai Tudose a explicat luni de ce vrea Guvernul să impună taxă de solidaritate persoanelor fizice. El a afirmat că statul a creat condiții pentru ca unii oameni să câștige foarte mulți bani, așa că la rândul lor ei trebuie să fie solidari cu statul.

„Va fi aplicată persoanelor fizice, persoane care câştigă foarte mult, care beneficiază de o mulţime de lucruri din partea statului şi care înţelegem că funcţionează în toată lumea, să plătească peste un anumit prag valoric o taxă în plus de solidaritate cu statul, care i-a oferit prilejul să câştige atâţia bani”, a spus premierul Tudose, la emisiunea „În faţa ta”, de la Digi24.

Declaraţia premierului Mihai Tudose a fost criticată.

„E o declaraţie nu numai criticabilă, ci şi condamnabilă pentru că atacă un lucru necesar în societatea românească, crearea unei elite de carieră. Avem nevoie de elite, nu mai suntem într-un stat proletar, în acea stare de bloc. Ne place sau nu, unii au salariu mai mare impozitat. Care sunt avantajele pe care stat i le-a dat? Exemplu: Simona Halep – ea câștigă bine. Ce sprijn i-a dat statul, de ce trebuie să impozitezi? Care sunt oamenii cu avantaje din partea statului? Sunt nomenclaturiști? (…)

De ce trebuie ca un om care munceşte foarte mult, care nu se bazează pe egalitarismul comunist, care are o responsabilitate foarte mare să dea din banii lui ca să-i întrețină pe cei care nu muncesc și care primesc ajutoare sociale de ani de zile și care refuză locuri de muncă?”, s-a întrebat retoric economistul Mircea Coşea, citat de romani-buni.net.

Pe Facebook Cătălin Stirbea a scris:„Mircea Coșea a pus o problemă foarte mișto la Negrutiu și Pandaru. Cu ce a ajutat-o statul român pe Simona Halep de trebuie să plătească taxă de solidaritate? Asta apropo de declarația lui Tudose că trebuie să fim recunoscători statului în care facem bani. Chiar așa. Cu ce-i este datoare Halep?”

Fiica premierului Tudose e plina de energie de la 19 ani! Afacerile cu parcuri fotovoltaice au iesit la iveala!

Daca nu ar fi copilul premierului Romaniei atunci foarte probabil ar putea fi numita un geniu al afacerilor.

Fiica premierul Mihai Tudose, Diana Tănase, este patroana unei firme specializate în distribuţia energiei electrice încă de la vârsta de 19 ani. Firma ei cerea în 2012 autorizaţii pentru o investiţie de 12 milioane de euro într-un parc fotovoltaic din Brăila, potrivit jurnalul.ro.

Diana Tudose este, din 2011, asociată cu 50% în Energreen Distribution SRL Bucureşti, firmă specializată în distribuţia energiei electrice. Victor Popescu deţine cealaltă jumătate, acesta fiind şi un vechi prieten de familie al şefului Executivului şi angajatorul soţiei lui Tudose.

Potrivit sursei citate, în 2012, Energreen Distribution SRL primea de la Electrica Muntenia un aviz pentru un racord de 20 kv în oraşul Ianca. În acelaşi an, firma deţinută de fiica premierului primea aprobarea administraţiei locale din Ianca pentru concesionarea unui teren pe care se angaja să construiască un parc fotovoltaic, cu o capacitate de producţie de 5 MW.

Astăzi, firma fiicei premierului Tudose este în stare de funcţionare, dar nu a declarat nici un fel de activitate de la înfiinţare până în prezent. Pe lângă sediul social din Capitală, Energreen Distribution SRL mai are un sediu secundar în Popeşti Leordeni – Ilfov, unde desfăşoară activităţi proprii de birou.

Mai tare decat Caritas! Investesti 6.000 de euro si scoti 600 de mii in 25 de ani!

Tara noastra este plina de pamanturi nelucrate, care ingrijite cu cap ar putea aduce adevarate bogatii. Trebuie doar sa ai cunostiintele necesare si dorinta de munca.

Reprezentantul asociaţiei Nucifere Regia, Toth Jozsef, a declarat, la o întâlnire cu mai mulţi antreprenori din judeţul Cluj, că investiţiile într-un hectar de livadă de nuci sunt cuprinse între 4.000 şi 6.000 de euro, dar beneficiile sunt foarte bune, transmite corespondentul MEDIAFAX.

”Peste 4 – 5 ani, România poate redeveni lider mondial pe segmentul nucului, în condiţiile în care se vor cultiva 20.000 de hectare. Promovăm înfiinţarea unor livezi de nuci în România, doar din soiuri de nuci româneşti, pentru ambele tipuri de livezi – fructiferă şi forestieră – deoarece acestea sunt aclimatizate. Investiţiile nu sunt nici mici, nici mari, fiind nevoie de un buget de 4.000 de euro pentru un hectar de livadă de nuci fructiferi, iar pentru cea forestieră de peste 6.000 de euro, deoarece aici densitatea copacilor este mai mare. Susţinem o afacere de familie pentru livezile de nuci fructiferi. O astfel de familie, compusă din patru membri, poate întreţine o livadă de 5,2 hectare, şi poate obţine după perioada de maturitate a pomilor beneficii foarte bune”, a spus Toth.

O investiţie de 6.400 de euro făcută în 2017 într-un hectar de livadă forestieră poate genera un profit de peste 600.000 de euro în 25 de ani, depăşind estimările oricărui fond de investiţii.

”Este o investiţie pentru viitor, pentru copiii şi nepoţii noştri, să le putem lăsa ceva de care nu trebuie să aibă grijă pentru că o astfel de livadă se dezvoltă de la sine. Nucul forestier este căutat pentru lemn, sunt firme care achiziţionează cherestea de nuc, metrul cub costând între 800 – 1.600 de euro, în funcţie de calitate. După vârsta de 25 de ani, un nuc forestier poate ajunge la aproape 9 metri înălţime. Un hectar de livadă de nuc forestier poate produce în medie peste 350 de mc de lemn”, a afirmat reprezentantul asociaţiei Nucifere Regia.

În ceea ce priveşte o livadă de nuci fructiferi, după şapte ani se intră pe producţie.

”La un calcul estimativ de 2.200 de kg la hectar, la un cost de 10 lei pe kilogramul de nucă în coajă, iese o valoare a producţiei de 5.000 de euro, iar la miezul de nucă de 8.500 de euro, unde kilogramul este 35 de lei. În al doilea an de rod profitul lunar se ridică la 1.000 de euro, pentru nuca în coajă, şi depăşeşte 3.000 de euro la miezul de nucă. Investiţia se poate amortiza într-un an sau doi. Nuca are căutare ca şi aliment – ulei sau miezul de nucă, dar şi ca derivate. Coaja de nucă se foloseşte în industria farmaceutică, cosmetică, în industria de armanent, aviaţie sau la cea de bijuterii. Din coaja de nucă se fac anumite granulaţii care se folosesc în confecţionarea unor piese de armament, iar în aviaţie se foloseşte iarna în compoziţie cu spuma pentru degivrarea avioanelor. Coaja de nucă nu zgârie, astfel că se foloseşte şi la şlefuirea bijuteriilor. Şi frunza de nucă se poate valorifica în industria vopselei şi cea farmaceutică. Asociaţia noastră garantează şi desfacerea produselor”, a declarat Toth Jozsef.

Solul terenului pentru înfiinţarea unei livezi de nuci trebuie analizat înainte, iar zona trebuie să fie însorită în timpul dimineţii, între orele 10 – 15, şi să dispună de o sursă de apă pentru udarea pomilor.

Asociaţia Nucifere Regia din Târgu Mureş are peste 50 de membri.

Cat valoreaza astazi bancnotele de 500 de lei cu Brancusi?

Bancnota de 500 de lei din 1991, cu chipul lui Constantin Brâncuşi, a fost prima bancnotă emisă în perioada post-revoluţionară.

În 1991 a fost dat startul unei noi emisiuni monetare de bancnote. Prima din noul ”lot” a fost bancnota de 500 de lei, apărută în 1991, urmată mai târziu în acelaşi an de cele de 1.000 de lei, 5.000 de lei.

Emisiunea monetară a fost continuată în 1992, când au apărut bancnotele de 200 şi de 500 de lei. În 1993 a fost scoasă bancnota de 5.000 de lei, în 1994 cea de 10.000 de lei, scrie realitatea.net.

Dacă mai aveţi aceste bancnote pe acasă, din păcate, nu vă veţi îmbogăţi. Ele valorează în prezent în jur de 3-10 lei.

Puţin mai scumpe sunt cele emise in anul 1991, însă nici preţul lor nu este vrea mare, ajungând pe site-urile de anunţuri, la 20-35 de lei.

Un miliardar crescut in orfelinat si-a surprins angajatii cu prime de un milion de dolari!

Miliardarul Donald Friese a acordat bonusuri în valoare de câte un milion de dolari pentru doi dintre angajații săi, fiind convins că un simplu „mulțumesc” că nu este de ajuns.

„Niciodată nu mi-au plăcut oamenii care spun ‘bună treabă, mulţumesc!’ Această mulțumire nu va ajuta copiii să-şi cumpere o casă sau să-şi plătească studiile”, susţine miliardarul.

Friese mărturiseşte că a parcurs un drum lung şi anevoios pentru a avea situaţia financiară actuală.

A crescut într-un orfelinat, s-a înscris în armată pentru un timp, apoi a lucrat din greu într-o companie pe care ulterior a achiziționat-o și a vândut-o pentru suma de 1,3 miliarde de dolari. Miliardarul obişnuieşte să acorde bonusuri mari lucrătorilor săi.

Pentru a-şi recompensa cei 1.400 de angajaţi, care se află în compania sa de peste un an, el a folosit 86 de milioane din încasările în numerar sub formă de remuneraţii suplimentare.

Friese îşi motivează decizia de a acorda câte un milion de dolari celor doi angajaţi prin faptul că ambii lucrează în cadrul companiei de mai mulți ani și fac mai mult decât se așteaptă de la ei.

„Eu știu că fac mult mai multe lucruri decât li se cere. Și mi-am spus ‘un simplu mulţumesc’ nu este de ajuns, astfel că le-am dat câte un milion de fiecare”, a mai spus generosul patron.

Sursa: Rador

ANAF-ul va avea propria Politie financiara, cu acces neingradit la finantele oricarui roman!

Fiscul devine instituţia de forţă numărul unu a statului, după ce ANAF unifică toate bazele de date legate de fiscalitate cu ajutorul STS. Astfel că fiscul va şti exact câte maşini are fiecare român, ce case deţine şi ce bani încasează din chirii.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va coordona cea mai mare bază de date: Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare. Această structură informatică ar urma să unifice toate bazele de date legate de fiscalitate şi va fi constituită potrivit unui Memorandum adoptat săptămâna aceasta de Guvern.

Potrivit România TV, prin încrucişarea acestor date, ANAF va şti mult mai bine ce deţine fiecare român, bunuri mobile sau imobile, de la maşini la case, sau venituri extrasalariale, inclusiv chirii.

Până în tomană ar trebui pusă la punct documentaţia legată de costuri şi implimentarea soft-urilor.

Pe termen mediu, respectiv pentru 2018-2020, acest centru consolidat administrativ are mai multe obiective, între care implementarea proiectului de interconectare a caselor de marcat.

Cea mai mare realizare a Olgutei Vasilescu e un FIASCO total!

Anunțat cu surle și trâmbițe și asumat ca o realizare a fostului primar din Craiova, actual ministru al Muncii, Lia Olguța Vasilescu, stadionul din Craiova are probleme foarte mari. Conform unei note de fundamentare a Guvernului, obținută de cei de la ProSport, stadionul va suferi modificări majore, pentru că a fost proiectat greșit de la bun început.

După cum reiese din Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern pentru modificarea stadionului, a fost/este nevoie să se schimbe:

– regimul de înălţime de la parter + mezanin + 4 etaje în Parter + 6 etaje. În text se menţionează că mezaninul se transformă în etajul 1, deci rezultă că e nevoie să se mai construiască un etaj! Asta, deşi în acest moment e instalat inclusiv acoperişul.

Explicaţia acestei modificări: „asigurarea vizibilităţii la nivelul studiourilor TV outdoor, conform UEFA Euro2020“. În primă fază, studiourile TV „erau amplasate la nivelul 3, în skyboxuri, cu dublă funcţiune şi vizibilitate redusă la terenul de fotbal, fiind amplasate pe capetele tribunei 1“! Problema este că şi în 2014 se ştia foarte clar care sunt normele internaţionale în privinţa amplasării studiourilor TV. Aşa cum puteţi citi, iniţial acestea fuseseră amplasate „pe capetele tribunei 1“, unde aveau „vizibilitate redusă la terenul de fotbal“. În mod logic, vechile lucrări n-ar fi corespuns nici măcar transmisiunii meciurilor din Liga 1, pentru care televiziunile autohtone plătesc 27 de milioane de euro pe an.

– inelul perimetral, a cărui lăţime a fost calculată conform cu suma fluxurilor de evacuare de pe sectoare, pentru tribune şi peluze, marind suprafata construita a stadionului cu aproximativ 7.000 mp“, a fost introdus „pentru rezolvarea problemelor de acces şi evacuare a publicului, urmare a avizului ISU“. Aici, lucrurile sunt şi mai simple, dar şi mai scandaloase: a fost nevoie de tragedia cumplită de la „Colectiv“, din 2015, pentru ca autorităţile să ia, în fine, în serios siguranţa oamenilor. Aceste norme au modificat, după cum se vede, substanţial arhitectura stadionului, a cărui suprafaţă construită a fost nevoie să fie mărită cu 7.000 de metri pătraţi.

– o altă modificare de substanţă a vizat însăşi structura de rezistenţă a arenei care trebuie să găzduiască 30.000 de oameni: „s-a constatat faptul ca panza freatica este ridicata si a fost necesara marirea adancimii de fundare precum si cresterea numarului de piloti forati fata de varianta din studiul de fezabilitate realizat in anul 2014“. Textul notei de fundamentare specifică faptul că s-a observat că pânza freatică este ridicată după ce a fost demolat vechiul stadion.

– absolut năucitoare este explicaţia pentru alte modificări majore aduse atât formei stadionului, cât şi regimului de înălţime: iniţial, nu s-a luat în calcul vântul! După ce „a fost realizat un studiu de vânt în tunel aerodinamic“, „structura de rezistenţă a fost evaluată cu date exacte datorate vântului“, „elementele prefabricate au fost reconsiderate ca poziţii şi dimensiuni“, „datorită eforturilor axiale cât şi momentelor de torsiune mari din elementele prefabricate şi a masivităţii acestora a fost necesar a se opta pentru conectarea grinzilor de gradenă cu piese specializate pentru aceste tipuri şi magnitudini ale eforturilor“, „reamplasarea şi redimensionarea elementelor de beton monolit cât şi reamplasarea şi redimensionarea contravântuirilor metalice de la nivelul structurii de rezistenţă“.

Citește și nota de fundamentare:

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Secţiunea 1. Titlul proiectului de act normativ

HOTĂRÂRE
pentru modificarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Complex Sportiv Craiova – Stadion de fotbal”, prevăzuţi în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 900/2014 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Complex Sportiv Craiova – Stadion de fotbal”, bd. Ştirbei Vodă nr. 34, municipiul Craiova, judeţul Dolj, realizat prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” – S.A.

Secţiunea a 2-a. Motivul emiterii actului normative

1. Descrierea situaţiei actuale: Prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2014 au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „COMPLEX SPORTIV CRAIOVA – STADION DE FOTBAL“ B-dul Ştirbei Vodă, nr.34, Municipiul Craiova, judeţul Dolj, în cadrul „Programului naţional de construcţii de interes public sau social“ care se realizează de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.“ – S.A., conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.“ – S.A., aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

„Programul naţional de construcţii de interes public sau social” este compus din mai multe subprograme, printre care şi Subprogramul „Complexuri Sportive”.

Obiectivul de investiţii “COMPLEX SPORTIV CRAIOVA – STADION DE FOTBAL “, face parte din Subprogramul „Complexuri Sportive”, din „Programul naţional de construcţii de interes public sau social”.

Stadionul are o capacitate de 30.000 de locuri pentru spectatori, fiind conceput să poată găzdui meciuri de nivel european şi meciuri din Liga I FRF, iar în timpul nealocat competiţiilor sportive, complexul sportiv poate permite găzduirea altor evenimente cu public: concerte, conferinţe, târguri, expoziţii, întruniri, festivităţi, etc.

Urmarea a implementării unor soluţii optimizate şi adaptate la situaţia din teren, după efectuarea lucrărilor de demolare, precum şi pentru a asigura cerinţele din UEFA EURO 2020 Tournament Requirements, pentru asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării competiţiilor sportive de nivel FIFA, UEFA EURO 2020, UEFA Champions League, UEFA Europa League, FRF –Liga I şi celelalte competiţii interne de fotbal, meciuri de rugby cu public pentru nivel mondial şi naţional – în varianta Rugby League city şi în varianta Rugby Union, a intervenit necesitatea revizuirii indicatorilor tehnico-economici avizaţi în baza Studiului de Fezabilitate emis în 2014 pentru Complexul Sportiv Craiova – Stadion de Fotbal, situată în B-dul Ştirbei Voda nr.34, Municipiul Craiova, Judeţul Dolj.

De exemplu – Regim de înălţime se modifică din P+M+4E în  P+6E.

Necesitatea introducerii unui nivel nou (etajul 6) faţă de conceptul iniţial a rezultat pentru asigurarea vizibilităţii la nivelul studiourilor TV outdoor, conform UEFA Euro2020. Acestea, conform Studiului de fezabilitate din 2014, erau amplasate la nivelul 3, în skybox-urile de pe capete, cu vizibilitate redusă la terenul de fotbal.

Pentru rezolvarea problemelor de acces şi evacuare a publicului, urmare a avizului ISU, s-a introdus inelul perimetral, a cărui lăţime a fost calculată conform cu suma fluxurilor de evacuare de pe sectoare, pentru tribune şi peluze, marind suprafata construita a stadionului cu aproximativ 7.000 mp. Astfel, mezaninul din versiunea iniţială s-a transformat într-un nivel normal, care coincide şi cu nivelul de acces al publicului în stadion. În plus, inelul perimetral, în afara competiţiilor sportive, poate fi utilizat ca o esplanadă aparţinând spaţiului public, în continuarea amenajării exterioare dintre B-dul Ştirbei Vodă şi Stadion.

Conform cerinţelor UEFA EURO 2020, se solicită 4 studiouri outdoor. Acestea au fost poziţionate, conform schemelor din manualul cu reglementări UEFA EURO 2020, la ultimul nivel al clădirii, cu vizibilitate 180 grade şi unghi de filmare corespunzator. Acestea conform Studiului de fezabilitate din 2014 erau amplasate la nivelul 3, în skyboxuri, cu dublă funcţiune şi vizibilitate redusă la terenul de fotbal, fiind amplasate pe capetele tribunei 1. În plus, nu exista o delimitare clară între fluxurile pentru presă şi cele pentru media.

Urmare a studiului geotehnic de detaliu efectuat dupa demolarea stadionului vechi Ion Oblemenco, s-a constatat faptul ca panza freatica este ridicata si a fost necesara marirea adancimii de fundare precum si cresterea numarului de piloti forati fata de varianta din studiul de fezabilitate realizat in anul 2014.

Totodata a fost realizat un studiu de vant in tunel aerodinamic pentru determinarea încărcării locale şi structurale de vânt cvasi-constantă pe acoperiş şi faţada pentru noul stadion de fotbal din Craiova, România, cu urmatoarele implicatii:

1. Structura de rezistenta a fost evaluata cu date exacte datorate vantului.

2. Elementele prefabricate au fost reconsiderate ca pozitii si dimensiuni, avand in vedere comportamantul cladirii indus de masuratorile efetuate prin studiul de vant.

3. Datorita eforturilor axiale cat si momentelor de torsiune mari din elementele prefabricate si a masivitatii acestora a fost necesar a se opta pentru conectarea grinzilor de gradena cu piese specializate pentru aceste tipuri si magnitudini ale eforturilor.

4. Reamplasarea si redimensionarea elementelor de beton monolit cat si reamplasarea si redimensionarea contravantuirilor metalice de la nivelul structurii de rezistenta.

5. Urmare a optimizarii inaltimii acoperisului si reducerea inaltimii maxime la 50.14m, fata de 60 m inatime initiala in studiul de fezabilitate realizat in anul 2014,volumul exterior al clădirii a fost modificat, devenind mult mai ergonomic pentru a proteja mai bine tribunele impotriva intemperiilor.

Avand in vedere optimizarea solutiilor tehnice si a dotarilor si utilajelor necesare functionarii stadionului au fost realizate economii care au permis incadrarea in indicatorii economici aprobati prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2014, chiar daca valoarea de constructii montaj a crescut urmare a lucrarilor suplimentare aparute pe parcursul derularii executiei.

Precizam faptul ca toate aceste elemente au aparut pe tot parcursul executiei proiectului noului Stadion Ion Oblemenco si, in acest moment, s-a putut stabili valoarea finala a indicatorilor tehnico  economici ai acestei investitii, drept pentru care se impune reavizarea acestora.

2. Schimbări preconizate

Caracteristicile principale ale construcţiei, conform noului studiu de fezabiliate întocmit în baza proiectului tehnic care a stat la baza execuţiei lucrărilor:

Suprafaţa construită la sol = 27.001,42 mp
Suprafaţa desfăşurată a stadionului = 54.159,96 mp
POT propus = 35 %
CUT propus = 0,7
Regim de înălţime propus = P+6E
Hmax propus = 50,14 m
Suprafaţa terenului de joc şi zona de protecţie = 10.871 mp.
Număr de niveluri: 7 niveluri
Stadionul va avea 30.983 locuri în tribune pentru spectatori:
232 locuri pentru persoane cu dizabilităţi în scaune cu rotile, inclusiv însoţitori
350 locuri pentru reprezentanţii mass-media
2.368 locuri pentru spectatori VIP din care 440 locuri în loje
28.033 locuri pentru public.
Având în vedere economiile realizate pe parcursul realizării investiţiei, datorate optimizării soluţiilor tehnice şi a dotărilor şi utilajelor necesare funcţionării stadionului, valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) este de 239.979 mii lei/52.656 mii euro.

Mentionam faptul ca contributia autoritatii locale nu depaseste cota de cofinantare de 10% din valoarea totală estimată la momentul adoptării şi aprobării prin Hotararea Consiliului Local Craiova nr. 475/11.09.2014, respectiv 10% din suma de 241.634,73 mii lei.

Astfel se impune modificarea indicatorilor tehnico-economici avizaţi iniţial prin HG 900/2014, după cum urmează:
INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI

Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) 
mii lei 239.979
(în preţuri valabile la 29.03.2017; 1 Euro=4,5575 lei)

Din care: construcţii – montaj mii lei 187.087
Valoare rest de executat (inclusiv TVA) mii lei 123.346
(în preţuri valabile la 29.03.2017; 1 Euro=4,5575 lei)

Din care: construcţii – montaj mii lei 95.561

Eşalonarea investiţiei rest de executat INV / C+M
Anul I mii lei 123.346 / mii lei          95.561

Capacităţi:
– Suprafaţă desfăşurată mpAd 54.159,96
– Suprafaţa construită mpAc 27.001,42
– Locuri în tribună nr. 30.983
– Durată rest de executat a investiţiei luni 4

(…)

Secţiunea a 4-a. Impactul financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

Impact financiar, plus/minus, din care:
A) buget de stat: – 1.656
B) bugete locale

7. Alte informaţii: Finanţarea obiectivului de investiţii se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, de la bugetul local, precum şi din alte surse de finanţare legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

(…)

Pentru considerentele de mai sus, am elaborat prezentul proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Complex Sportiv Craiova – Stadion de fotbal”, prevăzuţi în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 900/2014 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Complex Sportiv Craiova – Stadion de fotbal”, bd. Ştirbei Vodă nr. 34, municipiul Craiova, judeţul Dolj, realizat prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” – S.A. care, în forma prezentată, a fost avizat de Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe şi de ministerele interesate şi pe care îl supunem spre aprobare.

VICEPRIM-MINISTRU,
MINISTRUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE
SEVIL SHHAIDEH

Avizăm favorabil:
MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE
IONUŢ MIŞA

Statul roman da 40.000 de euro tinerilor sub 24 de ani care vor sa-si deschida o afacere!

Statul roman lanseaza o noua editie a programului pentru tineri prin care acorda fonduri europene de până la 40.000 de euro unor tineri care nu sunt încadrați în vreo formă de învățământ și nici nu lucrează, bani cu care să-și deschidă mici afaceri.

Cei care au urmat școala profesioală sau liceul tehnologic, chiar și fără bacalaureat, ar urma să fie avantajați. Informațiile apar în două propuneri de ghiduri ale solicitantului pentru Programul Operațional Capital Uman, lansate în dezbatere de autoritatea de management din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Ministerul a scos în dezbatere publică propunerile de ghiduri ale solicitantului pentru Programul de susținere a antreprenoriatului pentru tineri NEETs, în cadrul Programului Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020.

Tinerii NEET sunt cei cu vârste de 16-24 de ani, care nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ și nici nu au serviciu.

Cele două linii de finanțare însumează 60 de milioane de euro, din fonduri europene și de la bugetul de stat, și ar urma să fie valabile în toată țara.

Din acești bani ar urma să fie finanțate cursuri de calificare și măsuri de ocupare a forței de muncă, dar și programe de antreprenoriat în care unii dintre tinerii NEETs ar urma să primească îndrumare și educație în domeniu, precum și un grant de maximum 40.000 de euro pentru a-și face mici afaceri.

Conform propunerilor de ghiduri, dintre tinerii NEETs două categorii ar putea fi incluse în aceste programe antreprenoriale:

  • Tinerii NEET care au finalizat învățământul obligatoriu fie vor fi plasați de către AJOFM pe un loc de muncă vacant, fie vor fi cuprinși într-un program de sprijin financiar pentru înființarea de întreprinderi și consiliere și formare în domeniul antreprenoriatului sau vor putea opta pentru programele formare profesională.
  • Tinerii NEET ușor ocupabili fie vor fi plasați de către AJOFM pe un loc de muncă vacant, fie vor fi cuprinși într-un program de sprijin financiar pentru înființarea de întreprinderi și consiliere și formare în domeniul antreprenoriatului sau program de formare profesionala.

Citeste mai multe pe startupcafe.ro.