Revolutie in angajarile la stat: Bugetarii care nu fac nimic vor fi dati afara mai usor!

Statutul funcţionarului public trebuie desfiinţat şi înlocuit cu personal contractual, astfel încât acesta să demonstreze şefului că merită să vină şi a doua zi la lucru, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Eugen Teodorovici, membru al Comisiei de Buget Finanţe din Senatul României.

‘Când am avut ocazia să fiu consilierul primului ministru timp de zece zile, o performanţă greu de egalat, am avut o idee vizavi de fondurile europene pe care am susţinut-o, şi anume că România poate aduce în maximum trei ani de zile cele 23 de miliarde de euro alocate de la Comisia Europeană. Cum se poate face asta? În perioada de pre-aderare foloseam foarte mult sistemul bancar care prelua funcţia şi atribuţiile statului. Atunci a mers totul perfect, deşi nu am reuşit să capitalizăm. România a fost prima în Europa la absorbţia fondurilor europene în perioada de pre-aderare cu 95% absorbţie, pe fondurile ISPA, Transporturi şi Mediu. Eu sunt pentru o externalizare radicală către piaţă a fondurilor europene. Statul nu are deschidere către mediul privat, este foarte închis. O altă propunere ar fi să desfiinţăm statutul funcţionarului public. Când mă voi întoarce în administraţia publică, că sigur mă voi întoarce, voi desfiinţa tot ce înseamnă statutul funcţionarului public, adică să fie doar personal contractual. Mai bine ca funcţionarul să fie personal contractual şi să demonstreze şefului că merită să vină şi a doua zi la lucru. Nu mai ţine să se laude pe la colţuri funcţionarul public că a schimbat 15 miniştri şi îl schimb şi pe ăsta… Veţi vedea cât vor zbârnâi, nu vor mai avea timp nici să bea apă. Acum, alocă foarte puţin timp pentru muncă şi restul pentru de ţigări, Facebook şi altele’, a spus Teodorovici.

Totodată, senatorul a susţinut ideea desfiinţării sintagmei ‘fonduri europene’ şi a precizat faptul că banii europeni intraţi în România în acest an acoperă numai proiectele fazate din perioada 2013-2014.

‘O altă idee la care ţin foarte mult este să desfiinţăm sintagma de fonduri europene. Funcţionarul public nu trebuie să mai ştie că există bani europeni, ci că sunt bani publici. Doar cetăţeanul ar trebui să ştie că un anumit proiect este făcut şi cu bani europeni. Lucrurile se vor schimba radical pentru că vei finanţa ca stat ceea ce este eligibil şi corect. Eu tot sper că putem face mai mult, iar speranţa moare ultima. Nu putem să capitalizăm lucrurile bune în România şi tot timpul trebuie să începem de la zero. Astăzi, se vorbeşte despre 800 de milioane de euro bani intraţi în România din fonduri europene, dar sunt doar din proiecte fazate. Adică, ce am fazat eu în 2014 pe parte de Infrastructură, Transporturi. Pe POIM sunt vreo optzeci şi ceva de proiecte fazate, cu o valoare de trei miliarde şi ceva de euro. Cu alte cuvinte, este un lucru bun că, pe de o parte, e bine că nu pierdem aceşti bani europeni, dar pe de altă parte ne-am cam furat căciula pentru în actualul exerciţiu financiar 2014-2020 cheltuim ce ar fi trebuit să cheltuim pe primul ciclu financiar. Văduvim pe cei care ar fi fost mai buni în a cheltui bani europeni, îi privăm de o alocare financiară substanţială. Nici măcar pentru proiectele fazate nu a fost gândit un mecanism prin care să putem face plăţi forfetare. Astăzi, suntem într-o situaţie mai rea decât în exerciţiul financiar precedent’, a menţionat Eugen Teodorovici.

Sursa: Capital.ro

Curtea de Conturi: Bugetarii au ”furat” peste 12 miliarde de lei din banii publici, in ultimii 9 ani!

Curtea de Conturi a publicat recent „cartea albă” a instituţiei, în care prezintă activitatea şi rezultatele de la începutul anului 2009 şi până la jumătatea acestui an. A calculat prejudicii de aproape 12 miliarde de lei, şi, pentru cea mai mare parte a lor, au fost sesizaţi procurorii, informeaza economica.net.

Plăţile nelegale (prejudiciile) calculate de Curtea de Conturi în urma acţiunilor de audit/control effectuate în perioada 1 ianuarie 2009-30 iunie 2017 se ridică la 11,94 miliarde de lei, conform documentului.

Defalcat, din cele circa 12 miliarde calculate ca prejudicii, cele mai mari (circa 4 miliarde de lei) sunt trecute în dreptul bugetelor locale. Urmează bugetul de stat, cu 3,57 miliarde, şi bugetele de venituri şi cheltuieli ale agenţilor economici, cu 2,37 miliarde de lei.

Curtea de Conturi a identificat şi principalele cause care au condus la prejudicii. Vi le prezentăm în continuare, detaliat, aşa cum apar în „cartea albă”:

„Abaterile care au influențat calitatea gestiunii economico-financiare și care au condus la prejudicii s-au datorat, în principal, următoarelor cauze:

– stabilirea inadecvată a atribuțiilor și responsabilităților compartimentelor funcționale, precum șiale personalului, acestea nefiind întotdeauna bine precizate prin regulamentele interne sau în fișa postului;

– lipsa de pregătire a personalului care asigură monitorizarea achizițiilor publice și urmărirea contractelor, inclusiv urmărirea contractelor de prestări servicii încheiate cu diriginții de șantier;

– interpretarea eronată a dispozițiilor legale privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, stabilirea de către autoritățile publice locale deliberative sau executive, prin hotărâri, dispoziții sau prin contracte colective de muncă, a acordării unor sume de natură salarială, cu nerespectarea cadrului legal reglementat;

– modificarea nejustificată și cu încălcarea prevederilor legale a unor clauze prevăzute în contractile încheiate privind execuția lucrărilor, prestarea serviciilor sau achiziționarea unor bunuri– aspecte care au generat supraevaluarea cantităților sau prețurilor la care au fost decontate;

– nestabilirea oportunităților și priorităților în aprobarea și efectuarea cheltuielilor publice, în vederea protejării resurselor bugetare de utilizare neadecvată, a asigurării bunei gestiuni a fondurilor publice și potrivit interesului statului și comunităților locale;

– modul deficitar de însușire și aplicare a cadrului legislativ privind atribuirea contractelor de achiziție și/sau a celor de concesionare atât la nivelul autorităților executive, cât și la cel al autorităților deliberative;

– neinstituirea de către entitățile publice a unor proceduri proprii privind inițierea, derularea și monitorizarea proceselor de achiziții publice, care să conțină atribuții și responsabilități concrete pentru personalul implicat în aceste activități, cu accent pe respectarea legalității și a principiilor de transparență, liberă concurență, tratament egal și eficiență a fondurilor publice;

– verificarea superficială a situațiilor de plată în ceea ce privește concordanța dintre cantitățile confirmate în caietele de sarcini, cantitățile din devizele ofertate și cele real executate, precum și respectarea prețurilor din oferta financiară.

Pentru cea mai mare parte a acestor prejudicii, adica 11,35 miliarde de lei, Curtea de Conturi a sesizat procurorii. Au fost 718 cazuri. Iată ce scrie, detaliat în Cartea Albă:

„În perioada ianuarie 01.01.2009-30.06.2017, în baza prevederilor Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităților specifice, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activități, departamentul juridic a sesizat organele de urmărire penală în 718 de cazuri care privesc fapte ce prezintă indicii de săvârşire a infracțiunilor de abuz în serviciu, neglijență în serviciu, fals, fals intelectual şi uz de fals, delapidare, nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de conducerea entității a măsurilor transmise de către Curtea de Conturi (infracțiunea prevăzută de art. 64 din Legea nr. 94/1992) etc., cu un prejudiciu estimat la 11.350.355,75 mii lei”.

Sursa: economica.net

S-a aprobat: Bugetarii vor primi vouchere de vacanta de 1450 de lei!

Senatul, în şedinţa plenului de luni, a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea OUG 46/2017 referitoare la voucherele de vacanţă în forma adoptată de Guvern, astfel că autorităţile publice locale şi centrale vor acorda angajaţilor din sistemul public central sau local, pentru perioada 1 iulie 2017 – 30 noiembrie 2018, o singură indemnizaţie sub formă de vouchere de vacanţă în valoare de 1.450 de lei, scrie economica.net.

Ordonanţa a fost criticată, în plen, de opoziţie şi de senatorul PSD Eugen Teodorovici.

Conform OUG 46/2017, instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum şi operatorii economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, ‘acordă, în limita sumelor prevăzute în bugetul alocat cu această destinaţie, în perioada 1 iulie 2017 – 30 noiembrie 2018, o singură indemnizaţie de vacanţă sau o singură primă de vacanţă, după caz, sub formă de vouchere, în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat. În limita resurselor bugetare, angajatorul stabileşte (…) când acordă voucherele de vacanţă, de comun acord cu organizaţiile sindicale legal constituite sau cu reprezentanţii salariaţilor, după caz’.

Voucherele de vacanţă emise pe suport electronic pot fi utilizate doar pentru achiziţionarea de servicii turistice în unităţile afiliate, fiind considerată contravenţie dacă voucherul este acceptat de la alte persoane decât titularul.

Actul normativ prevede că sunt interzise comercializarea voucherelor, fapta de a da rest în bani la voucherul de vacanţă, diminuarea valorii nominale a acestora şi vânzarea de către agenţiile de turism la un preţ mai mare a aceluiaşi pachet de servicii achiziţionat cu vouchere de vacanţă, faţă de cel achitat cu alte mijloace de plată.

Senatorul PNL Florin Cîţu a subliniat că prin Ordonanţă se acordă vouchere de vacanţă într-un an în care au fost tăiate la rectificarea bugetară 10,6 miliarde de lei de la investiţii.

‘PNL nu susţine această Ordonanţă, această măsură, tocmai pentru că nu îşi are rostul, în condiţiile în care deja, pentru unii, salariile în sectorul bugetar au crescut cu 50%’, a spus Cîţu.

Preşedintele Comisiei de buget-finanţe, senatorul PSD Eugen Teodorovici, şi-a exprimat dezacordul faţă de modalitatea de acordare a acestor vouchere de vacanţă.

‘Mecanismul pe care îl propuneţi, acela de vouchere, este unul care nu se justifică. Se putea face foarte bine la nivelul unei instituţii publice decontarea în limita a 1.450 de lei a oricărei facturi venită din partea unui operator de turism, indiferent de locaţie, de numărul de stele sau margarete. Era mai simplu, fără să mai daţi bani pe vouchere (…) Angajaţii pot să intre din prima zi de lucru în concediu de odihnă, cum spune legea. Asta înseamnă că acea persoană, neavând voucher, nu va putea deconta o parte din servicii. (…) Ca Minister al Turismului trebuie să fiţi preocupaţi ca voucherele să fie cheltuite cât mai multe în timpul unui an. Faptul că un angajat la stat transferă copilului său un astfel de voucher pentru a-l utiliza acel copil nu înseamnă nimic. Persoana respectivă (n.r. titularul voucherului) poate să nu plece din motive de sănătate şi un astfel de voucher să rămână neutilizat (…) Sper ca până la final de an să gândiţi un sistem mult mai eficient’, a afirmat Teodorovici.

Proiectul de lege privind aprobarea OUG 46/2017 pentru modificarea şi completarea OUG 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă a fost adoptat de plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată cu 70 de voturi ‘pentru’ 12 ‘abţineri’ şi 24 ‘împotrivă’. Actul normativ va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor cu rol decizional în acest caz.

Sursa: economica.net

Inca o ”REALIZARE” marca PSD: Voucherele de vacanta amanate un an! Ce PROMITEA Olguta?

Voucherele de vacanță și normele de hrană se vor acorda de la începutul lui 2018 în bani, a declarat, marți, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu, la finalul dezbaterilor din Comisia pentru muncă a Camerei Deputaților privind proiectul Legii salarizării în sistemul bugetar, anunta Capital.ro.

„Mai mulţi bugetari iau tichete de masă anul acesta şi, de asemenea, este o ordonanţă de urgenţă, dată de Guvernul României, în care toţi bugetarii iau un voucher de vacanţă, dar care nu este în bani, cum este anul viitor, ci este tichet. S-a rămas pe această variantă, până la începutul anului viitor, iar la începutul anului viitor urmează să se acorde şi aceste drepturi, în bani de data aceasta, nu în tichet”, a explicat Olguţa Vasilescu.

Aceasta a afirmat, de asemenea, că au fost făcute o serie de reglaje în ceea ce priveşte salarizarea primarilor, făcându-se o diferenţiere între primarul de oraş şi primarul de comună, care au acelaşi număr de locuitori.

„Nu a fost nicio majorare la primari. Sunt foarte mici reglaje. În general, înainte, în lege, se spunea localitate sub 20.000 de locuitori, de exemplu, dar nu se făcea distincţia dacă e vorba de oraş sau de comună, pentru că sunt şi comune foarte mari în România, până în 20.000 de locuitori. Practic, doar aceste reglaje au fost. Nu sunt creşteri pentru anumiţi primari. S-a făcut o diferenţiere între primar de oraş şi primar de comună, care au acelaşi număr de locuitori. Și primarul general al Capitalei, atât a fost făcută”, a precizat ministrul Muncii, subliniind că iniţial Comisia operase nişte scăderi, dar că „astăzi le-a adus la loc în varianta Senatului”.

Lia Olguţa Vasilescu a menţionat, de asemenea, că în Comisia de muncă s-a decis ca plafonul de 30 pentru sporuri să treacă în cazul Apărării şi Ordinii Publice pe ordonatorul principal de credite şi nu pe fiecare ordonator de credite cum s-a stabilit pentru ceilalţi bugetari.

Această decizie a fost luată după ce preşedintele Sindicatelor din Poliţie, Dumitru Coarnă, a protestat în comisie, nemulţumit de prevederile articolului 25 privind sporurile. Acesta a afirmat că angajaţii din Ministerul de Interne sunt „mari consumatori de sporuri”, lucrează noaptea, sâmbătă, duminică, iar noua variantă a proiectului Legii salarizării pune plafon la sporuri, ceea ce va însemna că angajaţii din Ministerul de Interne „închid şi pleacă acasă” sau vor protesta.

„Domnul Coarnă niciodată nu este mulţumit. Dacă o să îl întrebaţi, şi acum o să vă spună că nu e mulţumit, pentru că de câte ori am negociat cu dumnealui şi ne-am înţeles, a mai venit şi a mai cerut 3 lucruri. Exact asta s-a întâmplat şi astăzi. După ce a obţinut şi să treacă Apărarea şi Ordinea publică pe ordonatorul principal de credite, gradaţia să se calculeze altfel decât până acum, a venit acum şi cu fidelitatea. Deci, domnul Coarnă niciodată nu este mulţumit”, a spus Olguţa Vasilescu.

De la 1 iulie milioane de bugetari primesc bani in plus!

Proiectul pentru acordarea voucherelor de vacanţă pentru bugetari a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Turismului. Impactul bugetar estimat este la 1,73 miliarde lei.

Proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Turismului prevede că instituţiile şi autorităţile publice ar putea fi obligate să acorde angajaților din sistemul public vouchere de vacanță, de la 1 iulie. Valoarea tichetelor de vacanță este de maximum șase salarii de bază minime brute pe ţară.

Potrivit proiectului, angajatorul este cel care stabilește când acordă voucherele de vacanţă, de comun acord cu organizaţiile sindicale legal constituite sau cu reprezentanţii salariaţilor, după caz.

Voucherele de vacanță vor putea fi folosite numai pentru vacanțele petrecute pe teritoriul României.

„Impactul anual asupra cheltuielilor bugetare determinat de acordarea de vouchere de vacanţă în anul 2017 este estimat la circa 1,73 miliarde lei, calculat în condiţiile unui salariu minim de 1.450 lei”, se arată în nota de fundamentare.

O doare undeva de nemultumirile romanilor! Olguta Vasilescu ii ironizeaza pe protestatari!

Ministrul Muncii Olguta Vasilescu ii ataca pe protestatari. Ea spune ca si-a taiat singura salariul si ca nu iese la protest.

„Si eu nu fac greva…”, scrie Vasilescu pe Facebook.

Angajatii din administratiile publice din Bucuresti si din tara vor declansa actiuni de protest incepand de miercuri, urmand ca, in functie de alegerea fiecarei federatii sindicale, acestia sa intre in greva japoneza, greva spontana sau pichetari ale institutiilor.

De asemenea, saptamana viitoare, cand proiectul Legii salarizarii va fi dezbatut in plenul Comisiei pentru munca si protectie sociala din Camera Deputatilor, ce are vot final, sindicatele din administratie anunta miting in fata Palatului Parlamentului.

Protest GIGANT: Peste 120.000 de bugetari ies astazi in strada IMPOTRIVA Olgutei Vasilescu si a lui Dragnea!

Sindicatele din Administraţia Publică au anunţat că, miercuri, peste 120.000 de angajaţi din primării şi din direcţiile de taxe şi impozite locale, vor întrerupe lucrul, nemulţumiţi de actuala lege a salarizării şi de faptul că pentru aceştia nu a mai fost introdusă grila de salarizare.

Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici anunţă că la protestul de miercuri vor participa peste 120.000 de oameni. Sindicaliştii susţin că săptămâna următoare, în funcţie de forma în care legea va intra în dezbatere în Camera Deputaţilor, care este for decizional, va fi organizat un miting.

„Actuala forţă politică coordonatoare sfidează Constituţia României, exclude din legea salarizarii categoria administraţiei publice locale, sfideaza legea privind statutul funcţionarilor publici, care prevede că salarizarea se face prin lege, nu prin decizii ale Consiliului Local sau Judeţean. Cu toate că am încercat să corectăm aceste derapaje, mesajul nostru e că fără proteste nu se poate corecta această lege. Suntem nemultumiţi de faptul că nu a fost introdusă o grilă de salarizare pentru funcţionarii din administraţia publică”, a declarat, luni, Sebastian Oprescu, liderul Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici.

În ciuda anunţului făcut de sindicatele din administraţie, senatorii au adoptat, marţi, legea salarizării în forma propusă de Ministerul Muncii.

 

Protest MASIV miercuri in toata Romania! Bugetarii s-au saturat de minciunile Olgutei Vasilescu!
Sindicatele din administraţia publică anunţă grevă şi organizarea unui miting în Capitală, miercuri, când va fi dezbătut proiectul Legii salarizării în plenul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, relateaza News.ro. Potrivit sursei citate, ngajaţii din administraţie sunt nemulţumiţi de proiectul Legii salarizării unitare şi de lipsa unei grile de salarizare.
Anunţul a fost făcut luni într-o conferinţă de presă cu tema ”Declanşarea acţiunilor de protest în administraţia publică locală”, la care au participat Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), Federaţia Sindicatelor din Administraţie Publică Locală ”Sed Lex”, Pro Lex, FNSA, Forţa Legii şi Proadministraţia.
Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de proiectul Legii salarizării şi de lipsa unei grile de salarizare pentru personalul angajat în Administraţia Publică Locală, astfel că în cursul zilei de miercuri angajaţii vor intra în grevă, oprind activitatea în sistemul administraţiei publice locale.
Ulterior, aceştia vor organiza un miting în faţa Camerei Deputaţilor, unde va fi dezbătut proiectul Legii salarizării în plenul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.
„Actuala forţă politică sfidează Constituţia României, exclude din Legea salarizării o categorie foarte importantă, angajaţii adminsitraţiei publice locale. Fără proteste nu se va putea corecta această lege a salarizării. Începând de miercuri, colegii din administraţia publică locală vor protesta, vor opri lucrul. Pe lângă aceste proteste, în ziua în care este proiectată legea în comisia de muncă a Camerei Deputaţilor, atunci sindicatele vor organiza un miting care va însuma peste 10.000 de oameni la nivel de Bucureşti”, a declarat Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici.
Conform liderilor sindicali, vor intra în grevă toţi angajaţii primăriilor şi majoritate consiliilor judeţene şi este posibil să aibă loc şi proteste spontane.
Senatorii din Comisia de muncă au adoptat, joi seară, raportul asupra proiectului privind legea salarizării, după trei zile de dezbateri şi mai bine de 25 de ore petrecute în şedinţă.
Faţă de forma depusă de PSD în Parlament, raportul Comisiei conţine unele modificări, în principal privind creşteri salariale pentru aleşii locali, angajaţii din Gărzile de mediu, din ANI, ANAF şi din Educaţie.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, la finalul şedinţei Biroului Permanent, că Legea salarizării a fost introdusă pe ordinea de zi, precizând ca s-a decis programul în plen al senatorilor să fie prelungit până la finalizarea dezbaterilor şi până la votul final.
După votul din Senat, proiectul va ajunge şi în Camera Deputaţilor, pentru votul final. Camera este forul decizional pe acest proiect. Guvernul doreşte intrarea în vigoare a proiectului la 1 iulie.

Inca o mini vacanta de 5 zile pentru bugetari!

Guvernul va aproba o minivacanţă de cinci zile între 1 şi 5 iunie. Decia urmeaza sa fie luata în şedinţa de joi, in urma unei hotărâri potrivit căreia şi ziua de 2 iunie să fie liberă, anunţă mediafax.

Executivul lui Sorin Grindeanu va lua decizia de a da liber bugetarilor pe 2 iunie pentru a se face o ”punte” între mai multe zile libere nelucrătoare declarate prin lege. Ziua de 1 iunie este declarată sărbatoare legală. Urmează 2 iunie, iar 3 şi 4 iunie sunt sâmbătă şi duminică. Ziua de 5 iunie, luni, este tot o sărbătoare legală nelucrătoare – cea de-a doua zi de Rusalii.

Parlamentul a decis în octombrie 2016 ca 1 Iunie, Ziua Copilului, să fie zi liberă nelucrătoare, cu scopul de a îmbunătăţi relaţia dintre copiii şi părinţii din România şi de a-i determina pe părinţi să petreacă timp de calitate împreună cu cei mici, mai spune sursa citată.

Toate salariile bugetarilor cresc de la 1 ianuarie 2018 cu 25%! Iohannis: Nota de plata grea pentru GENERATIILE VIITOARE!

Toate salariile bugetarilor vor crește 25% de la 1 ianuarie 2018, a anunțat ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu.

„De la 1 ianuarie absolut toate salariile vor creşte cu 25%, după care, ce este în plată în acel an şi ce au în Legea salarizării în căsuţă, pentru că pe fiecare ocupaţie este o căsuţă cu salariul la care trebuie să ajungă în 2022, deci 2019, 2020, 2021 şi 2022, se împarte câte o pătrime în fiecare an”, a spus Lia Olguţa Vasilescu la postul public de televiziune, citată de Agerpres.

Ministrul Muncii a afirmat că în prezent întreg sistemul de salarizare din România necesită 63,5 de miliarde de lei, iar la această sumă se va adăuga 32 de miliarde de lei până în 2020, iar o creştere de 10 miliarde pe an este suportabilă de la buget, anunta Capital.ro.

„Noi ne-am făcut foarte bine nişte calcule şi iată că prognozele pe care le avem după primele trei luni de guvernare sunt chiar mai optimiste decât noi am considerat că se va întâmpla. De altfel, efectul pervers al creşterii salariilor este tocmai faptul că se vor colecta mai mulţi bani la bugetul de stat şi pot să vă spun că pentru anul 2018 toate creşterile de pensii şi de salarii, inclusiv cele adoptate până în prezent, vor totaliza un efort bugetar de 16 miliarde de lei, 10 sunt pe salarii plus 6 pentru pensii, iar banii vor veni din următoarele surse: 3,5 miliarde contribuţiile aferente creşterii salariilor cu 10 miliarde de lei. De unde aceşti bani? Pentru că aveţi 35% din 2018 partea de contribuţii. Deci din 10 miliarde pe care îi plăteşte statul, 3,5 miliarde lei se întorc înapoi la stat”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu.

Ministrul Muncii a spus că la acestea se adaugă 2,7 miliarde de lei efectul de runda a doua a celor 12,5 miliarde de lei intraţi în economie, respectiv a salariilor fără contribuţii.

„În momentul în care cresc salariile automat creşte şi consumul pentru că ele nu cresc de o asemenea manieră încât dumneavoastră să vă duceţi şi să vă cumpăraţi yacht-uri sau eu ştiu ce maşini de lux sau castele. Dumneavoastră veţi introduceţi aceşti bani în consum, în haine, în mâncare, iar toate aceste lucruri duc la efectul de runda a doua care înseamnă iarăşi taxe şi impozite colectate către stat”, a mai menţionat Lia Olguţa Vasilescu printre surse.

De asemenea, acesta a mai spus că o sumă de 1,8 miliarde de lei va veni de la majorarea salariului minim pe economie, fapt care va genera contribuţii la bugetul de stat.

In replica, presedintele Klaus Iohannis a declarat, marti, ca respinge ferm „tentativele populiste de a pune in opozitie investitiile straine si cele autohtone, companiile straine si cele romanesti”. „Asa ceva este o mare eroare”, a subliniat Iohannis, prezent la o intalnire cu mediul de afaceri.

„Convingerea mea este ca antreprenoriatul romanesc se va consolida cu atat mai mult cu cat cooperarea cu cel strain va fi mai stransa”. Iohannis a mai spus ca indeamna la prudenta in legatura cu proiectele fiscale vehiculate in ultima vreme. „Este evident ca salarizrea terbuie imbunatatita, iar solutiile trebuie cautate”, a precizat el. Presedintele a sustinut insa ca salariile trebuie sa creasca in ritmul si sustenabilitatea cresterii economice.

De asemenea, Klaus Iohannis a criticat dur, astazi, intentiile guvernului de a introduce impozitul pe gospodarii si a neimpozita veniturile pana in 2.000 de lei, de asemenea reducerea cotei unice la 10%, din 2018. Iohannis a avertizat ca nota de plata a beneficiilor de azi va fi platita de generatiile viitoare.

„Romania are nevoie de politici economice responsabile, care sa asigure stabilitatea macroeconomica. Despre un parcurs economic responsabil am discutat azi. Va asigur ca voi pleda pentru responsabilitate si predictibilitate economica. Beneficiile de astazi nu trebuie sa devina o nota de plata grea pentru generatia de maine”, a adaugat Iohannis.

Cel mai mic SALARIU la stat va ajunge la 1800 de lei, pentru cei care au doar opt clase!

În anul 2022, cel mai mic salariu, încasat de angajaţii din instituţiile şi autorităţile publice finanţate integral din venituri proprii, va fi de aproape 1.800 net lunar. Atât vor câştiga salariaţii cu opt clase, care au funcţii de execuţie în cadrul acestor instituţii. Cel mai mic salariu al angajaţilor cu opt clase, vechime maximă şi funcţii de conducere în instituţii finanţate din proprii va fi în 2022 de peste 5.400 lei net lunar, se arată în proiectul legii salarizării unitare făcut public de PSD, citat de economica.net.

În anul 2022, cel mai mic salariu net de pe statele de plată ale autorităţilor şi instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii va fi de aproape 1.800 lei lunar. Atât vor încasa angajaţii cu opt clase, care au funcţii de execuţie în cadrul instituţiilor finanţate integral din venituri proprii, potrivit proiectului legii salarizării unitare.

Printre autorităţile publice finanţate integral din venituri proprii se numără: Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, Agenţia Naţională pentru Locuinţe, Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian – Romatsa, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

Cel mai mic salariu încasat de angajaţii care au funcţii de conducere şi vechime maximă în cadrul instituţiilor finanţate din venituri proprii va fi de peste 5.400 lei net lunar în anul 2022. Aceasta este leafa pe care o vor primi angajaţii care au absolvit opt clase, au vechime maximă şi funcţii de conducere în cadrul instituţiilor publice finanţate din venituri proprii, se arată în proiectul legii salarizării unitare.

Cât vor câştiga angajaţii cu studii medii şi cu funcţii de execuţie în instituţii finanţate integral din venituri proprii: de la 2.500 lei până la 3.000 lei net lunar. 

Cel mai mic salariu al salariaţilor cu studii medii, care au funcţii de execuţie în instituţii publice finanţate integral din venituri proprii, va fi de aproape 2.500 lei net lunar în anul 2022, potrivit proiectului legii salarizării unitare.

Salariile maxime ale salariaţilor cu studii medii şi funcţii de execuţie în instituţii publice finanţate integral din venituri proprii vor fi cuprinse între 2.900 lei net lunar şi 3.000 lei net lunar în 2022, se arată în proiectul legii salarizării unitare.

Cele mai mari salarii ale angajaţilor cu studii medii care lucrează în instituţii finanţate din venituri proprii

Spre comparaţie, cele mai mici salarii încasate de angajaţii cu studii medii, care au funcţii de conducere în instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi vechime maximă vor fi cuprinse în 2022 între circa 5.000 lei net lunar şi 5.900 lei net lunar.

Cele mai mari salarii pe care le vor primi angajaţii cu studii medii, care au funcţii de conducere în instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi vechime maximă vor fi situate între circa 5.700 lei net lunar şi 6.800 lei net lunar în anul 2022.

 Citeste continuarea pe economica.net.

STUDIU: Bugetarii din Romania au salarii cu 7% mai mari decat cei din Ungaria sau alte tari din vest!

Salariile funcţionarilor publici din România sunt cu 7% mai mari decât cele ale funcţionarilor din Ungaria, deşi PIB per capita din România este de 7.600 de euro, cu o treime sub cel din Ungaria, de 11.200 de euro.

Un angajat din administraţia publică din România a încasat, în medie, un salariu net de 3.320 de lei net în luna ianuarie a acestui an, cu 7% mai mult decât un funcţionar public din Ungaria în aceeaşi lună. Situaţia este paradoxală în contextul în care nivelul de trai din Ungaria este mai bun decât cel din România. Valoarea PIB per capita în România a fost de 7.600 de euro anul trecut, cu o treime sub nivelul din Ungaria (11.200 de euro), potrivit datelor Eurostat, citat de zf.ro.

„Salariile din sectorul public sunt influenţate şi de politicile în domeniu ale fiecărui guvern, iar sectorul privat este nevoit să se adapteze în cazul în care există diferenţe majore, pentru a nu pierde candidaţi în favoarea sectorului public“, a spus Florin Godean, country manager al Adecco, liderul pieţei locale de recrutare.

Statisticile mai arată că, în Ungaria, salariile din administraţia publică sunt cu 18% mai mari decât salariul mediu, pe când în România funcţionarii publici câştigă, în medie, cu 44% mai mult decât angajaţii plătiţi la nivelul salariului mediu pe economie.

„Sistemul de salarizare de la stat în Ro­mâ­nia reprezintă o anomalie în raport cu mediul pri­vat.  În timp ce mediul privat mută tot mai mult din pachetul salarial al angajaţilor spre par­tea variabilă, astfel încât să plătească mai mult pentru performanţă, la stat creşterile se fac la sa­lariile de bază, fixe, fără a le corela cu re­zul­ta­tele. Astfel, în lipsa unui sistem de evaluare a per­formanţei care să funcţioneze corect, buge­ta­rii ajung să câştige mai mult, indiferent dacă fac sau nu performanţă“, a spus Cristina Posto­la­che, managing partner în cadrul firmei cu acti­vităţi în domeniul resurselor umane Big4HR.