PSD ar putea organiza mitinguri in toata tara pentru sustinerea lui Dragnea

Oficial, în București nu se va organiza, în perioada următoare, vreun miting de susținere a lui Liviu Dragnea sau a programului de guvernare, este una dintre deciziile luate de conducerea extinsă a PSD în cadrul ședinței de la Băile Herculane.

CEx al PSD a decis că filialele județene sau locale care vor să organizeze mitinguri, o pot face, dar tema manifestărilor va fi „România”. Cu alte cuvinte, să nu fie explicit mitinguri de susținere a președintelui PSD, Liviu Dragnea, recent implicat într-un al treilea dosar penal, dosarul „Tel Drum”, dar nici mitinguri de susținere a programului de guvernare ori a Cabinetului Tudose.

Înaintea CEx de vineri, Dragnea a declarat că de data aceasta nu se va mai opune ideii organizării unor manifestații. „Sunt mai multe motive pe care le-am auzit pentru care colegi de-ai mei doresc să se facă (un miting – n.r.), eu nu resping ideea, dar trebuie să facem un miting care să aibă sens”, a spus Liviu Dragnea.

Mai multe voci din interiorul PSD, printre care Codrin Ştefănescu şi Liviu Pleşoianu, au cerut în repetate rânduri organizarea unor manifestaţii care să contracareze protestele de stradă antiguvernamentale. Ideea a revenit în partid odată cu dosarele deschise de DNA şi în care este implicat Liviu Dragnea şi cu apariţia informaţiilor conform cărora şi alţi lideri sau miniştri ai partidului ar urma să aibă probleme în justiţie.

„Partidele de guvernământ din Polonia și Ungaria au fost în stare să organizeze mitinguri, marșuri cu sute de mii de oameni, pentru țările lor, nu numai pentru partidele lor. Psd, care a obținut un scor uriaș pentru întreaga europă, e sau nu în stare?”, a scris deputatul Liviu Pleşoianu pe Facebook.

La rândul său, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu, a declarat, la un post tv, că ar trebui să aibă loc o manifestație cu scopul „denunțarea abuzurilor statului paralel”.

„Nu neapărat pentru susținerea Guvernului. Noi vrem un miting de amploare în București și alte orașe pentru a susține câteva idei: că în România nu trebuie să mai existe abuzuri, că nu mai trebuie să permitem unui stat paralel să conducă și să decidă în această țară, de multe ori în afara intereselor României. Apar declarații, filme, înregistrări ale procurorilor, despre lucruri îngrozitoare încât nu putem rămâne imuni. În sensul ăsta vrem un miting”, a spus Ștefănescu.

Noi scoatem legile justiţiei chiar dacă ajungem la DNA. Va fi război

Liderul PSD anunta că legile justiţiei vor fi aprobate în Parlament cât mai repede. În direct la România TV, liderul PSD spune că va fi război total şi că acestea vor fi adoptate chiar dacă tot partidul ajunge la DNA.

La începutul acestui an, milioane de oameni au ieşit în stradă împotriva celebrei OUG 13 şi fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache şi-a dat demisia.

„Nu e o joacă şi nicio glumă. Vrem să reformăm legislaţia. Sper să nu cedeze niciun ministru. Să stai ghiocel nu e în regulă. Eu nu garantez pentru nimeni, chiar dacă ştiu că au genunchi foarte tari. Noi scoatem legile justiţiei chiar dacă ajungem la DNA. Va fi război”, a tunat Dragnea.

Şeful PSD nu a ratat ocazia de a o ataca şi pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. „Eu nu am fost cu oameni politici, cu astea. Astea sunt minciuni cu picioare scurte. Nu suntem sănătoşi la cap”, a mai spus Dragnea.

Oficiul European de Lupta Antifrauda anunta ca a facut o investigatie amanuntita in dosarul lui Dragnea si cere recuperarea fiecarui euro din cele peste 20 de milioane!

Ancheta care îl vizează pe președintele PSD, Liviu Dragnea, fost președinte al CJ Teleorman, este un „exemplu perfect al cooperării pozitive dintre OLAF și autoritățile naționale”, a transmis luni directorul general al Oficiului European de Luptă Antifraudă, Nicholas Ilett.

„Această investigație este un exemplu perfect al cooperării pozitive dintre OLAF și autoritățile naționale. OLAF a desfășurat investigații amănunțite care sperăm că vor avea un puternic efect de descurajare”, a adăugat Nicholas Ilett, citat într-un comunicat publicat pe site-ul OLAF.

Contribuția OLAF la rezultatul anchetei a fost evidențiată de DNA, se menționează în comunicatul citat. „DNA a explicat că acest caz a venit ca rezultat a două investigații desfășurate de OLAF asupra unor proiecte finanțate de Fondul European pentru Dezvoltare Regională pentru construcția de drumuri în România, care au fost încheiate în mai și septembrie 2016”, se mai arată în comunicat.

OLAF precizează că a descoperit dovezi care arată o înțelegere secretă între beneficiarii fondurilor, oficiali publici și contractor, inclusiv documente falsificate în timpul procedurii de achiziție. „Unele dintre aceste documente au fost de asemenea folosite pentru a susține solicitarea pe care beneficiarul a înaintat-o Autorității de Management, rezultând în plata a 21 de milioane europene din fonduri ale UE”, a subliniat OLAF.

„Investigațiile OLAF s-au încheiat cu o recomandare financiară către Directoratul General pentru Politică Regională și Urbană de a recupera toate cele 21 de milioane de euro, și cu recomandări judiciare către Direcția Națională Anticorupție din România de a iniția acțiuni judiciare în acest dosar”, se mai menționează în comunicat.

În dosar mai sunt urmărite penal alte opt persoane pentru fapte similare, a informat luni DNA. DNA a mai precizat că dosarul s-a constituit pe baza unei sesizări a OLAF transmise la 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârșirii mai multor infracțiuni, între care obținerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanțări din fonduri europene pentru lucrări de reabilitare de drumuri județene.

Sursa: cetateanul.net

Consilierul onorific al premierului Tudose: Cat timp o sa mai polueze agenda publica problemele personale ale unui singur om. De ce nu demisioneaza domnul Dragnea?
Consilierul onorific al premierului Mihai Tudose il critica pe Facebook pe liderul PSD Liviu Dragnea pentru faptul ca nu demisioneaza si este de parere ca”chiar avem si altceva de facut decat sa urmarim epopeea judiciara interminabila a domnului Dragnea”. Reactia acestuia vine dupa ce luni, DNA a inceput urmarirea penala a lui Liviu Dragnea intr-un nou dosar.
“Oare cat timp o sa mai polueze agenda publica problemele personale ale unui singur om, haituit acum de sistemul care pana acum l-a protejat si i-a fost partener? De ce nu demisioneaza dl Dragnea, pentru a putea sa-si probeze nevinovatia si, in plus, sa demonstreze cu glorie ca prezumtia de nevinovatie merita salvata chiar isi in cazul politicienilor?
Nu de alta, dar suntem ca intr-o colivie. Cam de mult timp.
Up date : iote ca leul tocmai ce dadu coltul pe dupa 4,7. Iat Robor se duce hat – dincolo de 2,2. Iar inflatia mergea si ea in balariile unde fu invitata de profetul vietii de la bnr”, a scris Gheorghe Piperea.
Acesta a comentat ulterior: „Chestia cu prezumtia de vinovatie era un sarcasm la adresa lui Iohannis. Chestia cu demisia nu e niciun sarcasm. Chiar avem si altceva de facut decat sa urmarim epopeea judiciara interminabila a dlui Dragnea”.

DNA a anuntat ca a inceput urmarirea penala impotriva lui Liviu Dragnea si sefilor de la TelDrum pentru constituirea unui grup infractional organizat si abuz in serviciu, in legatura cu reabilitarea de drumuri judetene cu fonduri UE. Procurorii arata in comunicatul oficial ca, in calitate de presedintel al Consiliului Judetean Teleorman, Liviu Dragnea ar fi infiintat in 2001 un grup infractional organizat „care actioneaza si in prezent”, format din functionari ai institutiilor din administratia publica si oameni de afaceri. DNA arata ca acest grup infractional organizat ar fi furnizat fonduri pentru PSD, prin donatii ale membrilor.
Sursa: Hotnews.ro

Metodele prin care Liviu Dragnea ar fi scos bani de la TelDrum. Cum ajungeau banii la PSD

DNA sustine intr-un comunicat oficial de presa ca Liviu Dragnea si familia sa scoteau bani de la firma Tel Drum si membrii grupului infractional organizat in cinci moduri: donatii, dividende, vanzari supraevaluate, chirii si folosirea directa de bunuri mobile si imobile.

Ce spune DNA in comunicatul de presa:

  • Liviu Nicolae Dragnea, în mod direct sau prin persoane apropiate lui (fiul, fosta soție) a obținut sume de bani sau bunuri mobile și imobile pe care le utilizează, precum și diverse servicii în interes personal, al familiei și al formațiunii politice din care face parte, respectiv donații de la membrii grupului infracțional organizat și de la societățile controlate de aceștia (circa 2,5 milioane de lei în anul 2009), transferul părților sociale din mai multe societăți controlate de membrii grupului infracțional organizat către fiul său, dividende și sume periodice către fiul său cu titlu de salariu de la firme din grup, sume periodice cu titlu de chirie încasate personal de Liviu Nicolae Dragnea și de fosta soție de la o altă societate din grup, bani obținuți de către Liviu Nicolae Dragnea din vânzarea unor bunuri imobile la valori supraevaluate către societățile controlate de membrii grupului infracțional organizat, folosirea de bunuri mobile de către fiul său (autoturismul deținut de o societate din grup și a cărui îmbunătățire tehnică a fost achitată de Tel Drum SA) sau folosirea de bunuri imobile tot de către acesta (imobilul din Turnu Măgurele proprietate a Tel Drum SA).

Reamintim ca DNA a inceput urmarirea penala impotriva lui Liviu Dragnea si sefilor de la Tel Drum pentru constituirea unui grup infractional organizat si abuz in serviciu, in legatura cu reabilitarea de drumuri judetene cu fonduri UE. DNA arata intr-un comunicat ca dosarul s-a constituit in urma unei sesizari a OLAF (Oficiul european antifrauda) din 30 septembrie 2016. Procurorii arata in comunicatul oficial ca, in calitate de presedintel al Consiliului Judetean Teleorman, Liviu Dragnea ar fi infiintat in 2001 un grup infractional organizat „care actioneaza si in prezent”, format din functionari ai institutiilor din administratia publica si oameni de afaceri. DNA arata ca acest grup infractional organizat ar fi furnizat fonduri pentru PSD, prin donatii ale membrilor.

Sursa: Hotnews.ro

Procurorii DNA: Liviu Dragnea a initiat un grup infractional organizat care functioneaza si astazi!

Președintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat, pentru fapte comise pe vremea când conducea CJ Teleorman, de constituirea unui grup infracțional organizat, două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul. În același dosar, sunt urmăriți penal doi apropiați ai lui Dragnea, Marian Fișcuci și Petre Pitiș. Despre primul, anchetatorii spun că este „acționar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA” și îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat.

Tot în acest dosar penal sunt implicați Florea Neda, reprezentant Tel Drum SA, Florian Ion, reprezentant al unei societăți comerciale, Mugur Bățăuș, Victor Piperea și Marin Predescu, funcționari în cadrul Consiliului Județean Teleorman, la data faptelor și Daniel Neagoe, asociat și administrator al unor societăți comerciale.
Dosarul a fost deschis de DNA pe baza unei sesizări a OLAF (Oficiul european antifraudă), transmisă la data de 30 septembrie 2016.

Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, președinte al Consiliului Județean Teleorman, a inițiat un grup infracțional organizat care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri. Grupul inițiat în anul 2001 are ca principal scop obținerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, arată DNA, într-un comunicat de presă.

Potrivit anchetatorilor, grupul infracțional organizat a fost constituit inițial de către:
– Liviu Nicolae Dragnea, președintele Consiliului Județean Teleorman,
– Fișcuci Marian, apropiat al lui Liviu Nicolae Dragnea și persoană care a devenit scriptic acționar majoritar al Tel Drum SA și care a acționat și ca un interpus al lui Liviu Nicolae Dragnea în administrarea societății comerciale,
– Mugur Bățăuș și Victor Piperea, funcționari în cadrul Consiliului Județean Teleorman care au participat inițial la privatizarea Tel Drum SA, iar ulterior s-au ocupat de proiectele finanțate din fonduri publice și asigurarea cadrului necesar câștigării acestor proiecte de către Tel Drum SA,
– Neda Florea, la momentul inițial persoană cu funcție de conducere în Tel Drum SA, care a facilitat privatizarea societății, iar ulterior acționar al societății Tel Drum SA, director al acestei societăți și, în prezent, director adjunct al Tel Drum SA.

„În vederea asigurării pe termen lung a beneficiilor pentru membrii grupului infracțional organizat, activitatea infracțională a fost concepută în etape, în funcție de structura unității administrativ teritoriale, a societăților controlate de membrii grupului infracțional organizat și de funcțiile și influența pe care aceștia le-au dobândit”, arată DNA.

Procurorii susțin că activitatea de pregătire și modul de acțiune al grupului organizat a impus, în principal, următoarele etape:

– Privatizarea Tel Drum SA și transferarea acestei persoane juridice din proprietatea Consiliului Județean Teleorman în sfera de influență și control a suspectului Liviu Nicolae Dragnea, prin persoane interpuse
– Achiziționarea, în patrimoniul Consiliului Județean Teleorman, atât din fonduri ale acestei unități administrative teritoriale cât și prin obținerea unui credit bancar, a unui utilaj (tren reciclator – stabilizator la rece in situ) de o valoare foarte mare (30 miliarde ROL) care apoi a fost închiriat și ulterior înstrăinat către Tel Drum SA, ulterior privatizării acestei societăți comerciale
 Acordarea, în perioada 2002-2005, a lucrărilor de reabilitare și întreținere a structurii rutiere aflate în administrarea Consiliului Județean Teleorman, către Tel Drum SA, fără a exista o procedură concurențială de atribuire, deși societatea comercială devenise persoană juridică cu capital privat
– Crearea și implicarea în activitatea infracțională a unui număr mare de societăți comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat, astfel încât acestea să poată fi interpuse în procedurile de atribuire a contractelor publice, să fie utilizate pentru crearea de circuite comerciale și financiare și să fie asigurat transferul beneficiilor materiale către membrii grupului infracțional organizat
– Asigurarea câștigării de către Tel Drum SA a contractelor de lucrări finanțate din fonduri publice, în special în cazul Consiliului Județean Teleorman, prin folosirea influenței de care se bucurau membrii grupului infracțional organizat și de funcțiile ocupate de unii dintre aceștia, prin furnizarea informațiilor confidențiale privind licitațiile publice înainte de momentul publicării anunțurilor și prin inserarea condițiilor restrictive în caietele de sarcini (utilajul pe care Consiliul Județean Teleorman l-a înstrăinat către Tel Drum SA era unul dintre criteriile de calificare în cazul lucrărilor de reabilitare a drumurilor județene)
– Obținerea în mod preferențial și fraudulos de finanțări din bugetul național, prin intermediul suspectului Liviu Dragnea Nicolae și obținerea în mod nelegal de fonduri din bugetul Uniunii Europene prin furnizarea de documente false și inexacte, atât în cazul în care beneficiarul fondurilor era într-o primă etapă unitatea administrativ teritorială (care ulterior direcționa fondurile către Tel Drum SA) cât și în cazul în care beneficiarul fondurilor era în mod direct una dintre societățile comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat
– Facilitarea și intermedierea numirilor unor persoane fizice în funcții din cadrul administrației centrale, prin intermediul membrilor grupului infracțional organizat care administra Tel Drum SA,
– Furnizarea de fonduri pentru formațiunea politică din care Liviu Nicolae Dragnea face parte, prin donații ale membrilor grupului infracțional organizat și ale societăților controlate de aceștia
– Prin prisma influenței pe care Liviu Nicolae Dragnea o avea la nivelul administrației centrale și în sfera politică, asigurarea accesului la informații confidențiale din cadrul instituțiilor administrației centrale și furnizarea de documente cu caracter confidențial către membrii grupului infracțional organizat din mediul privat.
– Obținerea de beneficii patrimoniale de către membrii grupului infracțional organizat, provenite din activitatea infracțională și din utilizarea frauduloasă a fondurilor publice (beneficii cărora membrii grupului infracțional organizat le dau o aparență legală prin scoaterea lor din patrimoniul societății în special cu titlu de dividende, prin plata unor remunerații cu titlu de salariu, prin simularea unor operațiuni comerciale sau civile de transfer de drepturi de proprietate sau drept de folosință, prin încheierea unor contracte de prestări servicii sau livrare bunuri între societățile controlate de aceștia).

DNA mai arată că, pe durata activității infracționale, „în funcție de modificările intervenite în structura grupului infracțional organizat la acesta, au aderat noi membri precum:

– Pitiș Petre, fost consilier în cadrul Consiliului Județean Teleorman, care a preluat activitatea de administrare a Tel Drum SA, având aceleași activități în cadrul grupului ca Marian Fișcuci.

– Neagoe Daniel care a facilitat utilizarea unei societăți în activitatea ilicită de obținere a fondurilor publice și care administra această societate, activitatea acestuia fiind de natură să faciliteze și transferul beneficiilor patrimoniale către membrii grupului.

– Ion Florian care a facilitat utilizarea unei alte societăți în activitatea ilicită de obținere a fondurilor publice și care administrează această societate”.

În cursul anului 2008, în calitate de reprezentant al Consiliului Județean Teleorman, Liviu Nicolae Dragnea, cu ajutorul lui Mugur Bățăuș și Victor Piperea (care ar fi asigurat falsificarea și înlocuirea documentelor), ar fi folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false și inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA să câștige un contract de reabilitare a 55 km de drum județean DJ 701 (limita – Dâmbovița Gratia – Poeni – Siliștea – Scurtu Mare – Slăvești – Ciolănești – Zabreasca – Dobrotești), în valoare de 114.263.011 lei, dintre care suma de 13.772.603 euro provenea din fonduri europene.

Ar fi fost falsificate și înlocuite date din proiectul tehnic ( memoriu tehnic, estimare cantitativă, verificări de structură), documentele fiind denaturate prin falsificarea semnăturii unui proiectant pe estimările cantitative și inserarea în cuprinsul proiectului (după predarea de către proiectant beneficiarului Consiliu Județean Teleorman) a cerinței ca metoda obligatorie de stabilizare a balastului să fie varianta la rece in situ, condiție care îi asigura firmei Tel Drum câștigarea licitației.

În legătură cu același proiect de reabilitare a drumului județean DJ 701, Dragnea ar fi emis hotărâri de contractare a unui credit intern și dispoziții privind demararea procedurilor de achiziții publice și numirea comisiilor de evaluare a ofertelor. Prin furnizarea de informații confidențiale și prin modificarea proiectului tehnic și depunerea acestuia în vederea avizării și obținerii finanțării, Liviu Dragnea și Mugur Bățăuș și-ar fi încălcat atribuțiile legale și ar fi determinat membrii comisiei de întocmire a documentației pentru licitația lucrărilor de construcții și membrii comisiei de evaluare a ofertelor să încalce, fără vinovăție, dispozițiile OUG 34/2006 prin inserarea unor condiții restrictive și încălcarea principiului tratamentului egal, desemnând câștigător al licitației publice firma Tel Drum SA.

Prejudiciul creat în dauna bugetului public este de 25.600.927 lei(diferența dintre prețul ofertat de Tel Drum SA și prețul cel mai mic ofertat), această sumă constituind un beneficiu necuvenit pentru firma câștigătoare”, se arată în comunicatul DNA.

Apoi, în cursul anului 2009, Liviu Nicolae Dragnea, cu ajutorul lui Mugur Bățăuș și Marin Predescu (care ar fi asigurat falsificarea și înlocuirea documentelor), ar fi folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false și inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA să câștige un contract de reabilitare a peste 50 km din DJ 506 Cervenia Vitănești Băbăița, în valoare de 62.482.442 lei lei, dintre care suma de 6.930.138 euro provenea din fonduri europene.

Potrivit anchetatorilor, ar fi fost falsificate și înlocuite date din proiectul tehnic (planșele desenate pentru profil transversal tip I, memoriul tehnic, design tehnic și plan de execuție, caiete de sarcini, devizele ), documentele fiind denaturate prin falsificarea semnăturii și ștampilei verificatorului de proiect, prin modificarea elementelor cantitative, prin inserarea cerinței (ulterior predării acestuia de către proiectant beneficiarului Consiliu Județean Teleorman) ca metoda obligatorie de stabilizare a balastului să fie varianta la rece in situ, condiție care îi asigura firmei Tel Drum câștigarea licitației.

De asemenea, s-ar fi majorat artificial devizul până la suma de 14.132.923 euro, cu consecința creșterii valorii contractului finanțat din bani publici obținut de Tel Drum SA.

„În legătură cu același proiect de reabilitare a drumului județean DJ 506, suspectul Liviu Nicolae Dragnea, prin încălcarea dispozițiilor legale privind exercitarea funcției, a emis hotărâri de contractare a unui credit intern și dispoziții privind demararea procedurilor de achiziții publice și numirea comisiilor de evaluare a ofertelor. Prin furnizarea de informații confidențiale, prin modificarea proiectului tehnic și depunerea acestuia în vederea avizării și obținerii finanțării, Liviu Nicolae Dragnea și Mugur Bățăuș, cu intenție, în scopul obținerii unui folos necuvenit pentru Tel Drum SA și implicit pentru membrii grupului infracțional organizat, și-au încălcat atribuțiile legale și au determinat membrii comisiei de întocmire a documentației pentru licitația lucrărilor de construcții și membrii comisiei de evaluare a ofertelor să încalce, fără vinovăție, dispozițiile OUG 34/2006 prin inserarea unor condiții restrictive și încălcarea principiului tratamentului egal, desemnând câștigător al licitației publice firma Tel Drum SA”, mai arată procurorii DNA.

Ca urmare a acestei acțiuni, bugetul ar fi fost prejudiciat cu 5.742.872(diferența dintre devizul real prevăzut în proiect și devizul modificat).

„Pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale, suspectul Petre Pitiș, în calitate de reprezentant al Tel Drum SA, a simulat operațiuni de achiziție pe teritoriul național (purtătoare de TVA) pe care le-a înregistrat în documentele contabile, utilizând societăți comerciale cu comportament de tip fantomă. Astfel, în perioada 2010 -2012, acesta a sustras de la plata către bugetul de stat suma de 774.790,32 lei reprezentând taxă pe valoare adăugată aferentă operațiunilor comerciale. În aceeași perioadă, sumele aferente operațiunilor evidențiate cu societățile cu comportament de tip fantomă au fost transferate din conturile bancare ale Tel Drum SA în conturile bancare ale societăților cu comportament de tip fantomă, fiind retrase în numerar la scurt timp după transfer și restituite (fără comisionul pentru intermediere) persoanelor care le-au virat inițial”, se mai arată în comunicatul DNA.

Anchetatorii susțin și că, pe perioada de derulare a activității, membrii grupului infracțional organizat ar fi beneficiat de informații nepublice din cadrul instituțiilor de la nivel local și central, cum ar fi: note de fundamentare și caiete de sarcini pentru licitații viitoare ce se aflau în procedură de avizare internă (cum este cazul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale), corespondență între unitățile administrativ teritoriale și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (în cadrul obiectivelor ce se doreau a fi finanțate din PNDL), liste privind proiectele depuse pentru finanțare, documente solicitate de autoritățile judiciare de la instituțiile publice în cursul urmăririi penale (cum este cazul ANCPI). Astfel de documente au fost identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate.

În plus, conform înscrisurilor ridicate cu ocazia acelorași percheziții, membrii grupului infracțional organizat ar fi propus și faciliat numirea în funcții publice a persoanelor cu care aveau relații apropiate (au fost ridicate însemnări olografe în care, fie erau indicate persoane care ar fi fost potrivite pentru ocuparea unui post de conducere în cadrul administrației centrale și care au fost numite ulterior în aceste posturi, fie erau indicate detalii cu privire la dorința unor persoane publice de a pune în funcție o persoană apropiată).

Care au fost beneficiile șefului PSD

Anchetatorii arată că Liviu Dragnea, în mod direct sau prin persoane apropiate lui (fiul, fosta soție), ar fi obținut sume de bani sau bunuri mobile și imobile pe care le utilizează, precum și diverse servicii în interes personal, al familiei și al formațiunii politice din care face parte.

Nu în ultimul rând, Dragnea ar fi beneficiat de donații de la membrii grupului infracțional organizat și de la societățile controlate de aceștia: circa 2,5 milioane de lei în anul 2009.

De asemenea, șeful PSD ar fi beneficiat de transferul părților sociale din mai multe societăți controlate de membrii grupului infracțional organizat către fiul său, dividende și sume periodice către fiul său cu titlu de salariu de la firme din grup, sume periodice cu titlu de chirie (încasate personal de el și de fosta soție de la o altă societate din grup).

Anchetatorii vorbesc și de bani obținuți de către Liviu Dragnea din vânzarea unor bunuri imobile la valori supraevaluate către societățile controlate de membrii grupului infracțional organizat, folosirea de bunuri mobile de către fiul său (autoturismul deținut de o societate din grup și a cărui îmbunătățire tehnică a fost achitată de Tel Drum SA) sau folosirea de bunuri imobile tot de către acesta (imobilul din Turnu Măgurele proprietate a Tel Drum SA).

Procurorii DNA: Dragnea este acuzat de frauda si constituire de grup infractional organizat, prejudiciul depasind 21 de milioane de euro!

Președintele PSD, Liviu Dragnea, este suspect în Dosarul TelDrum și cel mai probabil procurorii DNA vor începe urmărirea penală pe numele său.

Conform surselor judiciare, Liviu Dragnea este acuzat de nu mai puțin de cinci infracțiuni: Abuz în serviciu, fraudă cu fonduri europene, grup infractional organizat și derivatele acestor infracțiuni.

În acest dosar prejudiciul este unul uriaș, de 21 de milioane de euro.

Iesit dupa 30 de min de la audieri, Dragnea a spus ziaristilor : “O sa stam de vorba la Parlament”. Cel mai probabil, Liviu Dragnea doar a luat la cunoștință acuzațiile care i se aduc, pentru că timpul petrecut la audieri a fost unul foarte scurt.

Cum faptele la care se referă procurorii anticorupție nu se referă la perioada în care Liviu Dragnea a fost membru al Guvernului, orice decizie a procurorilor nu va trebui să treacă prin Parlament, afară doar dacă procurorii ar decide să ceară Parlamentului să aprobe reținerea sau arestarea sa. (este asemănător cu Cazurile Ponta și Șova, care deși erau membrii ai Guvernului au ajuns suspecți și apoi inculpați).

Sursa: stiripesurse.ro

Apropiatii lui Liviu Dragnea, sefi la TelDrum, chemati la DNA

Marian Fișcuci, fost coleg de liceu al lui Liviu Dragnea și primul patron al firmei TelDrum, a ajuns luni dimineață la sediul DNA pentru a fi audiat de către procurori, potrivit Antena3. La sediul DNA este așteptat și liderul PSD, Liviu Dragnea.

Pe 7 iulie, DNA a confirmat că are în lucru un dosar penal, in rem, sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de corupție și asimilate corupției, în legătură cu o parte dintre dezvăluirile RISE Project, în cadrul anchetei fiind solicitate relații de la autorități din Brazilia.

„O parte dintre aspectele conținute în investigația jurnalistică publicată la data de 6 iulie 2017 fac obiectul unui dosar penal aflat pe rolul DNA. În acest dosar, constituit pe bază de sesizare din oficiu, procurorii au dispus, la data de 19 februarie 2016, începerea urmăririi penale in rem (față de fapte) sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de corupție și asimilate corupției. După începerea urmăririi penale in rem au fost administrate mijloace de probă constând în audieri de martori, ridicări de documente, solicitări de relații de la autoritățile naționale și de la autoritățile din Brazilia”, preciza DNA.

Pe 10 iulie, DNA a anunțat că procurorii s-au sesizat din oficiu și cu alte aspecte referitoare la investigația RISE Project, existând indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni asimilate corupției.

Pe 6 iulie, RISE Project a publicat un raport atribuit Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI), intitulat „Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al județului Teleorman”, care descrie o „rețea infracțională formată din persoane cu putere de decizie în județ”, prin care liderul PSD, Liviu Dragnea, fost președinte al Consiliului Județean Teleorman, ar fi fraudat fonduri europene și guvernamentale. În nota atribuită DGIPI, Liviu Dragnea este prezentat ca „deținătorul majoritar al acțiunilor la purtător de la SC Tel Drum SA”.

Potrivit RISE Project, firma Tel Drum ar fi fost preluată fraudulos de Liviu Dragnea de la stat, iar timp de peste un deceniu acesta și-a atribuit prin licitații trucate majoritatea contractelor publice de asfaltare din județul Teleorman.

Sursa: stiripesurse.ro

Asa e cand ajung penalii sa conduca tara! Vor sa faca dosare penale pentru firmele care nu platesc la timp asigurarile sociale!

Topul celor mai mari restante la bugetele de asigurari sociale e dominat de firme de stat cu datorii istorice uriase, potrivit cifrelor oficiale ale ANAF, consultate de HotNews.ro. Aceste companii, detinute de guvern, ministere sau institutii locale, au datorii istorice de miliarde de lei, acumulate in timp. Compania Nationala a Huilei are datorii de 3,7 miliarde de lei, aproape un miliard are Societatea pentru inchiderea minelor, CFR RA are 600 milioane de lei. Reamintim ca ministrii Guvernului Tudose au anuntat ca vor schimba legea, astfel incat neplata asigurarilor sociale sa fie infractiune pedepsita cu inchisoarea.

Rationamentul Guvernului a fost urmatorul: incasarile din asigurari sociale au scazut dupa ce Curtea Constitutionala a declarat neconstitutional in 2015 articolul care arata ca stopajul la sursa (neplata de catre angajator a contributiilor retinute de la angajati) este infractiune. CCR a cerut definirea mai clara a stopajului la sursa. Guvernul vrea sa reincrimineze neplata de catre angajator a contributiilor sociale oprite de la angajat, dar pentru asta ar fi nevoie ca toate contributiile sa treaca din sarcina angajatorului in sarcina angajatului. Ministrii nu au explicat pana acum de ce au ales acest mecanism extrem de complicat in loc sa faca o simpla modificare de legislatie in sensul cerut de CCR.

Lista restantierilor e dominata de firmele cu capital de stat sau regiile autonome. Astfel, primele 12 pozitii sunt ocupate de aceste firme, care aduna aproape 7 miliarde de lei din totalul de 18 miliarde de lei restante la bugetul asigurarilor sociale.

Printre firmele private care apar in acest top se numara Salamandra Plus SRL, Petroutilaj SA, PSD Company SA, Brafor SA, Realitatea Media SA, Donau Chem SRL, COS Targoviste SA, L&A FLEISCH S.R.L, CHEMGAS HOLDING CORPORATION S.R.L., ASOCIATIA FOTBAL CLUB STEAUA BUCURESTI, SCORSEZE SECURITY INTERNATIONAL S.R.L., GlaxoSmithKline (GSK) SRL, INSULA MARE A BRAILEI SA.

Un alt restantier la bugetul asigurarilor sociale este filiala PSD Bucuresti, cu datorii curente de peste 100.000 de lei.

Ce spunea joi ministrul Muncii, Olguta Vasilescu:

Transferul contributiilor de la angajator la angajat a fost facut pentru a proteja angajatul si statul, pentru ca 30% din companii nu platesc contributiile la sanatate si pensie, iar in paralel vor veni cu o lege care sa reintroduca infractiunea de stopaj la sursa.

Ce spunea miercuri ministrul Finantelor, Ionut Misa:

Avem aproape 158.000 de companii care nu au platit contributiile pentru angajati in cursul acestui an. E vorba de aproape 2,1 milioane de salariati. Angajatul stie azi care a contributia pe care trebuie sa i-o plateasca angajatorul si ca poate solicita angajatorului sa ii faca dovada ca a platit aceste contributii. Se va introduce stopajul la sursa – retinerea angajatului a celor 35 de procente din salariu, dar nu le vireaza la buget si foloseste banii in scop propriu. Statul vine si spune daca ii furi banii angajatului noi iti facem dosar penal. E un element important care il va face sa se gandeasca de doua ori daca nu plateste acele contributii
Se vor intensifica si vor continua masurile de executare silita pentru angajatorii care nu platesc aceste contributii.

Sursa: Hotnews.ro

Dilema lui Isarescu care il lasa rece pe Dragnea: Pentru mine ca economist e o mare problema sa ai 4 milioane de oameni pe care nu-i contabilizezi, oameni apti de munca dar care nu au si nici nu cauta un loc de munca. Inseamna ca ai probleme serioase!

„Pentru mine ca economist e o mare problema sa spui ca ai excedent de cerere agregata, ca nu-ti merge economia, cand in acelasi timp ai 4 milioane de oameni pe care nu-i contabilizezi, oameni apti de munca dar care nu au si nici nu cauta un loc de munca. Inseamna ca ai probleme serioase!”, a explicat joi Mugur Isarescu una din dilemele sale. Din cele 4 milioane, doar unul din zece ar fi dispusi sa munceasca, dar nici acela nu cauta de lucru. Din cele 4 milioane, doua milioane traiesc in mediul rural, tot jumatate (46%) au doar studii gimnaziale, iar unul din doi are studii liceale, postliceale sau scoala profesionala. O persoana din 3 e in varsta, mai dificil de (re)integrat. Dintre tineri, 20% nu sunt implicati in nicio activitate (nici scoala, nici job). Si mai avem un flux net aproape nul de persoane care (re)intra in activitate in ultimii 6 ani , a mai spus joi Isarescu. 

Este populatia inactiva o solutie pentru detensionarea pietei muncii?
Potrivit raportului publicat joi de Banca Nationala, dimensiunea acestui fenimen este relativ ridicata, rata de inactivitate, calculata ca raport intre populatia inactiva si cea in varsta de munca, plasandu-se in trimestrul II 2017 la 32%, una dintre cele mai inalte din UE.
Care ar fi cauzele pentru care avem aceasta problema?”

  •  Un procent atat de scazut se datoreaza probabil, in buna masura, perceptiei unui cost de oportunitate prea ridicat atasat renuntarii la asistenta sociala in favoarea unui loc de munca (diferenta dintre ajutorul social si salariu, timpul liber sacrificat).
  • In plus, nu trebuie ignorat faptul ca jumatate dintre aceste persoane traiesc in mediul rural, in multe cazuri slab conectat la reteaua de transport, dar si din punct de vedere informational (de exemplu, cu privire la oportunitatile de angajare). Chiar daca aceasta este categoria care, prin cresterea numarului de lucratori neremunerati in agricultura, a condus la majorarea ratei de participare cu 2 puncte procentuale in trimestrul II 2017, efectele pozitive ale evolutiei asupra conditiilor de pe piata muncii sunt mai curand limitate: pe de o parte, tensionarea se manifesta pe alte segmente de activitate, pe de alta parte, raportul dintre populatia ocupata in agricultura si contributia acesteia la formarea PIB este deja disproportionat.
  • Si daca ar fi fost motivati sa munceasca sau informati cu privire la locurile de munca vacante, nivelul de pregatire in general scazut (circa 60% au doar studii gimnaziale sau o scoala profesionala) si deteriorarea in timp a abilitatilor acestora, datorata perioadei prelungite de inactivitate, fac putin probabil ca acestia sa corespunda cerintelor angajatorilor, in absenta unor cursuri de reprofesionalizare.

Oferta excedentara de forta de munca este deja caracterizata de un nivel scazut de pregatire, care nu corespunde cerintelor firmelor angajatoare, desi exista interes pentru candidatii cu acest profil, potrivit celui mai recent studiu Manpower privind deficitul de talente, care arata ca posturile care se ocupa cel mai greu nu sunt doar cele de ingineri, ci si cele de muncitori si meseriasi calificati.

  • Analiza pe grupe de varsta releva ca cele mai ample decalaje ale ratei de inactivitate se intalnesc la nivelul tinerilor (15-24 de ani) si al varstnicilor (55-64 de ani). In ceea ce priveste adultii (25-54 de ani), care reprezinta practic nucleul capitalului uman intr-o economie, rata de inactivitate in Romania este foarte apropiata de cea din UE (16% fata de 14%). Astfel, spatiul de imbunatatire pe acest segment este relativ mai restrans, cu atat mai mult cu cat doar 20% dintre aceste persoane sunt interesate sa munceasca (comparativ cu 30% in UE) si majoritatea traiesc in mediul rural (peste 50%).
  • In cazul tinerilor, era de asteptat o rata mai mica de participare, dat fiind ca o parte importanta a acestora urmeaza o forma de invatamant sau instruire (circa 80%, nivel inferior insa mediei europene, situate la aproximativ 90%).
  • Rezultatele slabe la testele internationale pun totusi sub semnul intrebarii masura in care acestia pot constitui o resursa puternica de forta de munca in viitor. Mai mult, in ceea ce priveste tinerii din afara sistemului scolar, faptul ca nu sunt implicati in niciun fel de activitate (nici educationala, nici lucrativa) le diminueaza substantial sansele sa devina o resursa viabila pe piata muncii.
  • Cel mai amplu decalaj fata de Europa (si in crestere) este intalnit insa in cazul persoanelor cu varsta intre 55 si 64 de ani, care reprezinta practic o treime din totalul persoanelor inactive. Rata de inactivitate pe acest segment este extrem de ridicata (circa 54%), progresul fiind relativ redus fata de anul 2005, cand aceas ta se situa la 60%. La un nivel similar s-a situat si media UE, insa reformele realizate de statele membre pentru mentinerea fortei de munca in activitate o perioada mai indelungata, in conditiile accentuarii fenomenului de imbatranire a populatiei, s-au reflectat intr-o diminuare substantiala a gradului de inactivitate pe acest segment (40% in anul 2016).
  • Spre deosebire de majoritatea statelor europene, unde fluxul net de persoane care isi modifica statutul din inactiv in activ si invers este pozitiv, in Romania acesta a fost aproape nul in ultimii 6 ani, chiar usor negativ in medie.
  • Ca pondere, iesirile din populatia inactiva in decursul unui an reprezinta aproximativ 20% din total (procent care se situeaza din nou printre cele mai scazute din Europa, nivelul din statele performante fiind chiar dublu), ceea ce sugereaza un grad relativ ridicat de inertie.
  • Presupunand ca nu ar mai avea loc alte modificari ale stocului actual de persoane inactive si ca toate acestea ar fi motivate sa caute un loc de munca, ar fi necesari aproximativ 6 ani pentru trecerea acestor persoane in randul activilor. Scenariul este insa putin plauzibil dat fiind ca prognozele24 privind evolutia populatiei (realizate in vederea cuantificarii impactului in plan economic al imbatranirii populatiei) sunt pesimiste, indicand o diminuare a numarului persoanelor in varsta de munca in Romania cu 1,7 milioane pana in anul 2030 (-13%, una dintre cele mai pronuntate scaderi din UE).

In concluzie, este putin probabil ca (re)insertia persoanelor inactive sa joace un rol semnificativ in detensionarea pietei muncii, in absenta unor masuri active de integrare, in special a varstnicilor, si a unor investitii intr-un sistem de educatie performant, gandit pe tot parcursul vietii si cat mai bine adaptat la cerintele pietei (inclusiv cursuri de pregatire in vederea desfasurarii unei activitati agricole eficiente), arata Raportul BNR.

Sursa: Hotnews.ro

”Azi, Dragnea taie salariile bugetarilor si ale celor din privat cu 21 la suta!”

„Nici PNŢCD, nici Guvernul PDL nu a gândit aşa ceva”, scrie fostul premier PSD, într-o postare pe Facebook. Pe un ton extrem de dur, Victor Ponta consideră modificările aduse Codului fiscal ca fiind antisociale şi neoliberale, considerând demersul coaliţiei PSD-ALDE drept „o ticăloşie fără margini”.

Mai jos, postarea lui Victor Ponta, pe marginea schimbărilor aduse Codului Fiscal, publciat cu câteva ore înaintea şedinţei de Guvern în care acestea vor fi adoptate:

„Basescu a taiat salariile bugetarilor cu 25% – azi Dragnea le taie salariile bugetarilor si celor din privat cu 21% !!!

Masura prin care contributiile sociale trec in totalitate la angajat este cea mai de dreapta, neoliberala, antisociala si discriminatorie decizie luata in Romania dupa 1989 ( nici PNTCD nici Guvernul PDL nu a gandit asa ceva) – o masura care se va dovedi greu de aplicat si care va duce la cresterea inegalitatilor / o schimbare pe care nu a cerut-o nimeni din economie sau societate luata la presiunea conducerii PSD ( partid de stanga ) impotriva opozitiei sindicatelor, patronatelor, specialistilor si chiar a presei !!!! De ce?!??

Doar pentru ca Dragnea si Valcov sa faca o scamatorie fiscala prin care sa spuna bugetarilor ca le dau 25% in plus la salariu desi iau practic doar maxim 4% / si doar pentru ca pe Dragnea & Co nu ii intereseaza milioanele de angajati din privat ?

Am muncit din greu toti romanii in 2012-2016 sa refacem economia tarii dupa dezastrul din 2009-2011 si am reusit cu mari sacrificiii / Sa distrugi din nou economia si finantele Romaniei in 2017 este o iresponsabilitate si o ticalosie fara margini!

Vedeta PRO TV s-a asezat langa Dragnea in avion: Vă bateți joc de țara asta și mințiți un popor întreg! Vreți să legalizați hoția…

Dupa ce in cursul zilei de duminca toate televiziunile de stiri au arata cum o romanca l-a apostrofat pe liderul PSD, Liviu Dragnea, in timp ce l-a intalnit intamplator pe Aeroportul din Viena, un alt roman a tinut sa-i spuna cateva cuvinte celebrului politician in timpul zborului. Este vorba chiar de prezentatorul Radio-TV Marius Vintila, cunoscut pentru o serie de emisiuni radio, dar și pentru timpyl petrecut ca prezentator Pro TV.

Redam mai jos intreaga patanie, asa cum a fost ea relatata de autor pe blogul cuvintecuvintila.ro.

”Ieri la primele ore ale serii eram cu Irina la Viena înainte să ne îmbarcăm spre București. La coadă la duty-free vedem buza de jos a lui Sorin Oprescu atîrnînd deasupra uneia din casele de marcat. Probabil fostul primar penal găsise ceva chilipiruri mai ieftine decît el însuși. Îl înjurăm amîndoi printre dinți iar eu îi zic Irinei, care se minuna că Oprescu e liber, (ea îl știa la pîrnaie), că m-aș duce să îi zic ceva de bine față în față, măcar de atîta pedeapsă să aibă parte ăștia, dacă tot se plimbă liberi cu conturile pline din șpăgi încă nedovedite. Tot vorbind despre Oprescu, care se duce la cursa Tarom programată la aproximativ aceeași oră cu Austrian-ul nostru, ajungem la poarta de îmbarcare și ne așezăm. Funcționarul anunță la microfon trei nume printre care iese și un căznit “Dragnea” pe litere și Irina îmi spune “dacă ar fi să fie chiar Dragnea mergem să îi zicem ceva, și dacă da, ce îi zicem?”

Nu termină bine că apare Dragnea cu doi badigarzi, dar nu apucă să se așeze că Irina saltă de lîngă mine și o ia spre el aproape alergînd. După 20 de secunde mă ridic și eu și mă iau după ea, nu ca să o opresc(u) ci ca să o susțin dacă oi putea.

Ea ajunsese deja în fața lui Dragnea. Stă în picioare la doi metri de el.

Irina: – Să stiți că de aici noi ne ducem direct la protest în piața Victoriei. Nu veți cîștiga și o să vă mănînce pușcăria.

Dragnea: – Ce să cîștig?

Irina (un pic patetic): – Războiul pe care îl duceți împotriva poporului ăstuia.

Dragnea: (Își trage cu gesturi largi trei cruci)…

Irina: – Să știți că va fi nevoie de mult mai multe cruci. (Și vine spre mine cu mîinile tremurînd)

Lecție de atitudine, ce mai…!

Între timp începuse îmbarcarea. Deși bănuiam că va sta la business, Dragnea se așează la jumatea avionului, la culoar. Aștept să decolăm și îmi plănuiesc și eu ambuscada verbală, în timp ce Irina pune pe Facebook poza cu Dragnea făcută de la distanță în sala de așteptare, cu textul pe care îl știți (sau nu).

 

Deși am emoții, știu că nu voi ateriza fără să îi spun lui Dragnea ceva, mai ales că gestul Irinei, încă foarte tulburată, a acționat ca un super-stimulent asupra mea. Dar ce să îi spun?

Una e să te duci la Oprescu, un “fost”, și să îl înjuri (politicos, desigur) de capitala lui tac-su generalu’ de secu’. E ceva concret, știi de unde să apuci comunicarea. Sau să te duci la Stolojan, că și el era în avion (!), la business…mă gîndeam să nu cumva să îi vină lui Dumnezeu, dacă există, ideea să se răzbune pe ăștia tocmai ieri la zborul nostru. Stolo e și el un “fost”, poți să îi reproșezi chestii generale eventual, că cine-și mai amintește cu precizie ce tîmpenii a făcut…?

Dar cu Dragnea e altceva. Dragnea e încă pe val. E cel mai puternic om din România la vedere. Face și desface chiar acum guvernele care au comis cele mai nasoale și mai inconștiente chestii de după ’89. Iar noi ne pregătim să mergem la protest imediat ce aterizăm. Cu legile justiției și cu ordonanța 13 transformată în lege. Sunt activist, sunt cu el în avion și am doar două-trei minute să îi spun ceva. Ceva pe un ton civilizat, deși îmi e greu, ceva care nu mă aștept să îi schimbe comportamentul de azi pe mîine dar care să conteze. Pentru mine, pentru el, și pentru cei care i-ar spune ceva dar nu au ocazia.

   M-am întrebat de multe ori de ce sunt oamenii, sau poate doar românii (?) atît de “cuminți” încît cînd văd cîte un politician lîngă ei fac obișnuitul mărunt din buze dar nu se duc să îl confrunte. Da, se înjură mult pe Facebook, pe bloguri, în piață. Dar dacă ajungi singur cu el, ce îi spui din tot ce ai să îi spui? Fără să îl jignești dar fără să cazi în ridicolul unei întrebări generale de tipul “de ce distrugeți țara, domnule X?” pe care ar rosti-o un reporter care l-a așteptat pe X mai mult de 3 ore în față la DNA, dar are doar zece secunde pînă cînd ăla se ascunde în limuzină. Și în concluzie, zero șanse la un răspuns.

Nu mai aștept sa se stingă luminițele cu centura de siguranță. Vreau să îi vorbesc lui Dragnea înainte să ajungă căruciorul însoțitoarei de zbor în dreptul lui, altfel va fi probabil prea tîrziu. (Îi spusesem și Irinei; aproape sigur nu va trece pe la ghișeele prostimii, odată aterizat.)

Mă ridic. Ajung în dreptul lui. Dragnea e cu o carte deschisă în mîini, pare că efectiv (!) citește. Un badigard de-a dreapta, celălalt pe același rînd dar peste culoar, la geam. Avionul e cu două șiruri de cîte două scaune. Cer voie să mă așez pe locul liber de vis-à-vis de Dragnea, în stînga culoarului. Badigardul mă lasă.

Eu: – Domnu’ Dragnea, mă numesc…(mi se pare de bun simț să mă prezint), și am lucrat ceva ani în mass-media. Aș vrea să vă spun cîteva lucruri. (Se ițesc cîteva capete care ascultă interesate ce spun. Îmi cam tremură vocea.)

Dragnea: (ridică privirea din carte, mă privește în ochi, așteaptă…)

Eu: – Aș fi vrut să pot să mă întîlnesc întîmplător cu cel mai puternic politician din țara mea și să îl felicit pentru activitatea pe care o are. Dar fiind vorba de dumneavoastră trebuie să vă spun…că eu cred că vă bateți joc de țara asta și mințiți un popor întreg. Vreți să legalizați hoția… (nu îmi vine să cred ce îi spun lui Dragnea!)

Dragnea (mă întrerupe): – …pe ce vă bazați?

Eu: – Domnu’ Dragnea, sunteți un politician bun. Mă uit acum în ochii dumneavoastră și îmi vine să vă cred. Dar amîndoi știm adevărul. Ce vă doresc eu e un proces cinstit în urma căruia să mergeți la pușcărie dacă asta meritați. (Nimănui pînă acum nu i-am mai dorit pușcăria drept în față.)

Dragnea: – Așa să fie. Deocamdată lumea pare să fie de acord cu…

Eu (îl întrerup): Care lume? Domnu’ Dragnea, în țara asta jumătate din oameni vă urăsc, și aia e jumătatea educată, iar celeilalte jumătăți nu îi pasă de dumneavoastră. Să știți asta.

Mă ridic să plec, dar mă întorc…

Eu: – Atît am vrut să vă spun dacă tot am avut ocazia să stau de vorbă cu dumneavoastră. Am ales să nu tac, ca ceilalți oameni din avion care v-ar fi spus probabil același lucru. Și dacă credeți că e bine ce faceți, faceți în continuare!

Și (chiar că) plec.

Ajung la locul meu cu palmele uscate, destul de calm. Dimineața eram într-un muzeu vienez și mă gîndeam că la “remember”, acest 5th of November însemna pentru mine cel mult cei 9 ani, la zi, de cînd m-am lăsat de fumat. Seara îi spuneam celui mai periculos politician român că îl consider bun de pușcărie. Nu prea am avut timp să cîntăresc ce risc. Poate niște controale întîmplătoare de la finanțe, cum au avut cei de la Rise Project. Nu cred că-s atît de important. Și mi-am asumat riscul. Oricum, la cît de tîmpită e legislația română (și) în domeniul financiar, cînd vine ANAF-ul la o firmă găsește totdeauna ceva în neregulă.

La aeroport era Tudor Brădățan (citise convocarea Irinei la flashmob), gata să scoată afișul portabil cu #rezist dacă ar fi apărut Dragnea. Ne spune că e posibil ca Dragnea să fi fost la Viena la firma care se ocupă de imaginea lui, aceeași care se ocupă de imaginea social-democraților austrieci, care-s finanțați de Schweighofer prin influența unui lider care-i un soi de șăf pe la Gold Corporation. Cum se leagă, dom’le…(Dar mai ales CÎND se leagă?) În orice caz dacă ăia cu imaginea l-au sfătuit pe Dragnea să zboare la economy și să stea de vorbă cu rumânii ca să deie o lovitură de imagine (ceea ce e posibil că altfel cum de m-a lăsat badigardul ăla să stau jos și de ce m-a lăsat Dragnea să îi vorbesc), s-ar putea ca el să regrete deja că i-a ascultat. Oare i-o păsa de ce i-am zis, Irina și eu?

Dacă nu, măcar mi-am luat din Viena o șapcă mișto”