Raport al Bancii Nationale: Cresterea economica laudata de guvern nu se simte in buzunarele oamenilor! Datoriile au crescut!

Datoria publică externă a României a crescut, în primele opt luni ale anului cu aproape 1,6 miliarde de euro, potrivit unui raport al Băncii Naţioanale. În traducere, asta înseamnă că, deşi avansul PIB este cel mai mare din UE, nu s-a resimţit în buzunarele românilor, nici în încasări mai mari la buget, iar statul plăteşte majorările de pensii şi salarii din credite noi.

Statul s-a împrumutat mai mult în acest an de pe pieţele externe pentru a putea plăti cheltuielile suplimentare asumate în programul de guvernare şi, implicit în buget. Vorbim de majorări de pensii, de salarii, de diferite forme de ajutoare sociale şi reduceri de taxe şi impozite. Chiar dacă avansul PIB de 5,8% în primele şase luni ale anului, cel mai mare din UE, „tigrul Europei” nu aduce nimic în plus românilor în buzunare, ba mai mult, aduce datorii suplimentare generaţiilor care urmează. Mai mult, sumele creditate nu se regăsesc în investiţii în Infrastructură, sau Sănătate, domenii care au nevoie acută de modernizare, ci în promisiuni electorale care au turat, temporar, consumul.

Potrivit datelor BNR, datoria publică externă a crescut la 33,89 miliarde de euro, faţă de 32,29 miliarde de euro la 31 decembrie 2016.

Tabloul general al datoriei externe arată că, deşi în plin avans economic, tendinţa de împrumut se menţine şi în mediul privat.

Datoria externă totală a crescut cu 1,1 miliarde de euro în perioada ianuarie-august, iar datoria pe termen lung a însumat 69,5 miliarde de euro la 31 august (73,9% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,2% faţă de 31 decembrie 2016, a comunicat luni Banca Naţională a României (BNR).

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2017 nivelul de 24,5 miliarde de euro (26,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 5,5% faţă de 31 decembrie 2016.

„Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 21,1% în perioada ianuarie-august 2017, comparativ cu 30% în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 august 2017 a fost de 5,9 luni, faţă de nivelul de 6,3 luni consemnat la 31 decembrie 2016”, se arată într-un comunicat al BNR.

„Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt – calculată la valoarea reziduală – cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2017 a fost de 86,2%, comparativ cu 90,5% la 31 decembrie 2016”, a precizat banca centrală.

Sursa: Capital.ro

Langa Timisoara se inaugureaza cea mai mare sera de rosii din Romania! Investitie uriasa!

Cea mai mare seră din România va fi inaugurată joi, 19 octombrie, în localitatea Biled de lângă Timişoara, fiind vorba de o investiţie 100% românească, iar tehnologia este olandeză.

La eveniment şi-a anunţat prezenţa şi ministrul Agriculturii, Petre Daea, spun organizatorii evenimentului, care nu precizează la ce sumă se ridică investiţia.

„Sera din Biled este realizată cu o investiţie 100% românească şi este cel mai mare proiect din ultimii 12 ani în sectorul horticol de la noi. În sera aflată la 20 de kilometri de Timişoara vor fi produse roşii”, spun organizatorii.

Sera de la Biled se întinde pe o suprafaţă de 17.000 metri pătraţi fiind astfel cea mai mare seră pe structură de sticlă, ca suprafaţă, din România.

Proprietarul serei este Silvia Răileanu, care a folosit fonduri europene în realizarea acestei investiţii.

Proiectul are un sistem de încălzire şi eficientizare a consumului de energie prin folosirea de apă geotermală şi boiler, ventilaţie şi un sistem de irigaţii şi eficientizare a consumului de apă prin drenaj care ajunge la 40%.

Sursa: economica.net

Prima fabrica romaneasca deschisa in afara granitelor tarii dupa 1990!

Grupul Teraplast, cel mai mare procesator de PVC din România şi unul dintre principalii producători de materiale pentru piaţa construcţiilor şi instalaţiilor, a deschis o fabrică TeraSteel în Serbia.

“În 2018, pentru TeraSteel Serbia, ţintim vânzări în valoare de 28 de milioane de euro, iar în ceea ce priveşte pieţele deservite, majoritatea panourilor produse în această fabrică vor merge către piaţa din Serbia, dar şi către export în ţări din zona Balcanică”, spune Dorel Goia, preşedintele consiliului de administraţie al Teraplast, potrivit News.ro.

Fabrica din Serbia are o capacitate de producţie similară celei a subsidiarei TeraSteel Bistriţa, unul dintre liderii pe piaţa de panouri sandwich, adică 2,2 milioane mp/an, dar şi utilaje similare. TeraSteel Serbia va deservi în principal ţări precum Serbia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia, Croaţia şi Muntenegru, dar şi piete secundare precum Ungaria, sudul României şi nordul Greciei.

Panourile sandwich sunt folosite în realizarea construcţiilor de tip industrial, precum hale, depozite, centre comerciale şi depozite frigorifice.

În iunie 2017, Grupul Teraplast a cumpărat cu 4,3 milioane euro producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia. Fabrica va beneficia până la sfârşitul acestui an de investiţii de 2,7 milioane euro în dezvoltare şi capital de lucru de 4 milioane euro.

Grupul Teraplast este cel mai mare procesator de PVC din România şi unul dintre cei mai importanţi producători de materiale pentru piaţa construcţiilor şi instalaţiilor.

Cel mai mare acţionar al Teraplast este omul de afaceri Dorel Goia, cu 46,82% din acţiuni, în timp ce fondul KJK Fund II din Luxemburg are o participaţie de 10,03%.

Inca doua banci cunoscute dispar din Romania!

Încă două bănci locale încearcă să-şi găsească un alt investitor ca să-i scape pe actualii proprietari, doi antre­pre­nori români, de o durere de cap, informează ZF.ro.

Conform unor surse de pe piaţa bancară, Banca Feroviara, controlată de industriaşul român Valer Blidar, este în discuţii cu un fond din Malta, iar Banca Română de Credit Industrial (BRCI), controlată de Dorinel Umbrărescu, cu un fond din SUA care ar vrea să vină cu servicii financiare pre-pay.

Cel două bănci sunt extrem de mici, cu o pondere extrem de redusă pe piaţa bancară: la finalul lui 2016, Banca Feroviara era pe locul 33 după active cu o cotă de piaţă de 0,16%, în timp ce BRCI era pe locul 36 din 37 de bănci cu o cotă de piaţă de 0,04%.

Aventura lui Blidar şi a lui Umbrărescu pe piaţa bancară nu a fost succesul scontat, planurile iniţiale de dezvoltare şi expansiune fiind retezate de evoluţia pieţei, competiţie, lipsa clienţilor suficienţi pentru câte bănci sunt pe piaţă.

Analist economic din Banca Europeana: Daca Romania trece la euro s-ar putea prabusi!

Extinderea utilizării euro în Balcani reprezintă o dificultate semnificativă pentru regiune, deoarece ar putea obstrucționa politica monetară și ar putea afecta economia, din cauza evoluțiilor cursului de schimb, a afirmat, vineri, Benoit Coeure, membru în Consiliul guvernatorilor BCE, transmite Reuters.

„Un grad ridicat de folosire a valutei are de asemenea dezavantaje semnificative, afectând transmisia politicii monetare și ar putea limita spațiul general de manevră pentru politica monetară”, a explicat Coeure, la un eveniment desfășurat în Sarajevo, conform Agerpres.

În acest sens, există posibilitatea ca gospodăriile și firmele să nu-și mai poată plăti datoriile denominate în valută, creând un risc de creditare pentru bănci, a avertizat Coeure, menționând Serbia, Albania, Bosnia și Herțegovina.

Ultima autostrada a ”Regelui asfaltului” din Romania! ”Isi va incheia activitatea cu o lucrare de pus in manuale!”

O imagine cu lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva a stârnit reacţii puternice în rândul pasionaţilor de infrastructură. De la reluarea lucrărilor în martie, peste 500 de muncitori au fost mobilizaţi pe şantier pentru finalizarea ultimei lucrări de anvergură a regelui asfaltului Dorin Umbrărescu, care şi-a anunţat retragerea încă din 2015, scrie economica.net.

Lucrările pe lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva au avansat, după emiterea Autorizaţiei de Construire în martie, de la un grad de execuţie de 48% la peste 60% în septembrie, conform datelor Companiei de Drumuri.

Imaginea de mai jos, postată pe forumul Asociaţiei Pro Infrastructură, arată modul în care lucrează pe acest lot firmele lui Umbrărescu, Tehnostrade – Spedition UMB.

„Ceea ce vedeţi aici nu este la îndemâna oricui. Curăţenie, organizare pe mai multe terase concomitent”, spune un inginer constructor, membru al forumului de infrastructură.

„Daca LD4 va fi ultima lucrare de anvergură a UMB, firma îşi va încheia activitatea cu o lucrare de pus în manuale”, comentează alt utilizator al forumului.

Termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor pe lotul 4 Lugoj – Deva este decembrie 2017, conform Companiei de Drumuri.

Şi ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, speră ca cei 22 de kilometri ai lotului 4 Lugoj – Deva să fie gata anul acesta.

Pe de altă parte, Ionuţ Ciurea, directorul executiv al Asociaţiei Pro Infrastructură, anticipează că lucrările nu vor fi terminate in urmatoarele trei luni. „Şi 2018 este un termen optimist”, spune reprezentantul API.

Conform unor informaţii publicate în august de Profit.ro, Umbrărescu se retrage din Spedition UMB și lasă compania soției și copiilor.

În 2015, Umbrărescu declara pentru ECONOMICA.NET că după finalizarea contractelor în derulare intenționează să închidă firmele de construcții, Spedition UMB și Tehnostrade, reclamând că pe piața construcțiilor de șosele nu mai este loc pentru firmele românești.

Cele două firme nu au mai participat la aproape nicio licitație după ce, până în 2011, au câştigat mare parte din licitaţiile pentru construcţia şi reabilitarea drumurilor din Moldova, inclusiv cele europene: E 85, E 583, E 581. Omul de afaceri a mai lucrat şi la autostrăzi, realizând Autostrada Bucureşti – Ploieşti, tronsonul Moara Vlăsiei – Ploieşti, precum şi la Autostrada Bucureşti – Budapesta, tronsonul Timişoara – Lugoj.

Asociaţia Pro Infrastructură a postat miercuri, 20 septembrie, o inregistrare video cu lotul 4 al autostrazii Lugoj-Deva.

 Sursa: economica.net

ANALIZA Cresterea economica e doar in declaratiile politicienilor! Romanii traiesc mai prost decat anul trecut!

Creşterea economică lăudată de autorităţi aproape că nu se vede în felul în care trăiesc românii. O arată cea mai recentă analiză a Institutului Naţional de Statistică privind condiţiile de viaţă din România, citata de stirileprotv.ro.

Una din două locuinţe are probleme serioase, iar îngrijorător este că procentul creşte de la un an la altul, în loc să scadă. Calitatea vieţii în anul 2016 este măsurată de către Statistică oficială prin tot felul de indicatori precum muncă, salarizarea, educaţia, lucrurile de prin casă, dar şi condiţiile de locuit. Ei bine, faţă de anul 2015, în 2016 problemele cu lumina insuficientă s-au mai rezolvat, dar au crescut cele cu acoperişul.

Igrasia era de regulă o problema acută la sate – iată că oamenii de la oraşe se plâng acum tot mai mult că au mucegaiuri în casă. Această problema va fi una tot mai acută, iar o cauză ar putea fi, spun specialiştii pe care i-am întrebat, izolaţia termică făcută la tot mai multe blocuri, fără să asigure şi aerisirea locuinţelor.

VEZI VIDEO

Şi mai apare ceva de remarcat în datele acestea, tot la oraş: s-a redus zgomotul din trafic, s-a redus cel industrial, creşte uşor zgomotul vecinilor, dar îngrijorător e că tot mai mulţi spun că se tem pentru că a crescut în zona lor incidenţa furturilor şi agresiunilor.

Or asta nu e nicidecum semn de bunăstare, cum nici faptul că 4 din 5 familii spun că nu reuşesc decât foarte greu să achite facturile şi ratele de la o luna la altă.

Sursa: stirileprotv.ro

Fostul sef al ANAF despre ce urmeaza sa faca Dragnea si Tudose: Sunteti inconstienti! TVA va creste cu doua procente!

Fostul sef al ANAF, Gelu Diaconu, este de parere ca executivul Tudose va majora cota TVA in loc sa o scada, asa cum este prevazut in programul de guvernare, transmite B1 TV.

Afirmatia acestuia vine in contextul in care vicepremierul Marcel Ciolacu a anuntat vineri ca exista o gaura de 8 miliarde de lei in colectarea TVA de catre ANAF, deficit in privinta caruia, Diaconu este sceptic ca va putea fi recuperat.

Fostul sef al ANAF a mai atras atentia, pe Facebook, ca, in acest moment, capacitatea administrativa a ANAF este ”in colaps”.

„Dupa luni de zile de cand va asigura ca totul este in regula cu colectarea veniturilor bugetare, ‘afla’ si guvernantii de gaura de la TVA… de vreo 2 miliarde de euro pana acum!!! Nicio sansa sa o acoperiti tovarasi!

Capacitatea administrativa ANAF este in pragul colapsului dupa blocarea achizitiilor IT, a investitiilor de orice natura si a procesului de reforma din aria administrarii marilor contribuabili. Cat despre sistarea de facto a programului derulat cu Banca Mondiala va spun doar atat: sunteti de-a dreptul inconstienti!

Continuati cu prostia decisiva a predarii activitatii IT la MFP si cu promovarea pe functie a unor nonvalori profesionale si situatia se va remedia la calendele grecesti.

Parca as paria cu voi, dragi tovarasi propagandisti, ca in disperare de cauza pe la anul veti mai ‘adauga’ doua procente la cota de TVA asa cum deja ati facut-o cu accizele!”, a scris  Diaconu.

In vreme ce noi construim mall-uri peste tot, tara care le-a inventat le inchide pe toate! Magazinele online au castigat lupta!

Comerţul online a dus la “moartea” mall-urilor din Statele Unite, peste 5.300 de magazine închizându-se doar în ultimul an, ceea ce a însemnat şi o reducere drastică a locurilor de muncă. Analiştii estimează că până la sfârşitul anului alte 3.300 de magazine şi-ar putea opri activitatea, scrie revista Time, citata de Ziarul Financiar.

Din 2002 până în prezent mall-urile au dus la pierderea a aproape 450.000 de joburi. Retailerii online nu au acoperit acest gol, pentru că doar 178.000 de persoane au fost angajate în sectorul de e-commerce în ultimii 15 ani.

În cinci ani, 1 din 4 mall-uri din Statele Unite va dispărea, drept exemplu este mall-ul Schuylkill din Pennsylvania, care acum zece ani era gazda a 90 de magazine şi restaurante. Făcea parte din viaţa comunităţii pentru că aici se ţineau festivalul dedicat zilelor Lituaniei şi vânătoarea ouălor de Paşti.

Pe vremuri, mall-ul era considerat un ecosistem în sine, o alăturare de oameni şi comercianţi, în care găseai tot ce voiai şi ce nu voiai. Istoria acestor fabuloase centre a pornit de la deschiderea mall-ului Southdale Center din Edina, Minn în anul 1956.

Ideea i-a aparţinut lui Victor Gruen, un arhitect austriac. Dorinţa lui a fost ofere o alternativă populaţiei la aglomeraţia urbană, pentru că era îngrozit de ea. El vedea mall-ul ca pe un centru pentru ample construcţii suburbane, care includea clădiri de apartamente, spitale şi birouri.

Din 1980 mall-urile au acaparat Main Street şi au devenit un punct de atracţie pentru emisiuni TV de tip concurs, jocuri şi chiar turnee muzicale (Britney Spears a concertat într-un mall în 1997).

În 1992, puteai zări 48 de mall-uri dacă mergeai în Time Square timp de 90 de minute. La nivelul întregii ţări s-au construit 1.500 de centre comerciale în 49 de ani, ceea ce a depăşit adesea rata creşterii numărului de locuitori.

Declinul a început în anii 2000, din cauza ascensiunii cumpărăturilor online şi a impactului crizei economice, care au dus la scăderea vânzărilor şi a numărului de persoane care călcau pragul centrelor comerciale. Drept dovadă, începând cu anul 2007 nu a fost construit niciun mall în Statele Unite.

Totuşi, situaţia nu este aceeaşi în cazul tuturor mall-urilor. Sunt unele care încă rezistă şi toate au în comun un singur lucru: luxul.

De ce creste euro cand Romania are cea mai mare crestere economica din Europa?
BNR a anunţat un curs de referinţă foarte aproape de 4,6 lei.
Leul a pierdut teren în ultimele şedinţe de tranzacţionare şi nu a profitat de datele peste aşteptări privind creşterea economică din trimestrul al doilea, fiind afectat de tendinţa investitorilor de a evita activele considerate riscante.
Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a apreciat de la 3,8993 lei la 3,9104 lei. Cursul francului elveţian a crescut de la 4,0082 lei 4,0432 lei.
Institutul Naţional de Statistică a anunțat, miercuri, o creștere economică de aproape 6% în trimestrul al doilea, însă analiștii consideră că este o creștere superficială, bazată pe consum, nesustenabilă pe termen lung.
Lipsa lucrărilor de infrastructură, deficitul forţei de muncă, deteriorarea echilibrelor macroeconomice, instabilitatea legislativă şi scăderea investiţiilor vor pune presiune pe scăderea ritmului economiei româneşti în a doua jumătate a acestui an, apreciază analiștii economici.
Acest avans este în linie cu evoluţia economiilor statelor din Uniunea Europeană (UE), în condiţiile în care România a rămas dependentă în special de evoluţia zonei euro, consideră secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.
”Creşterea producţiei industriale şi a exporturile a mers în pas cu acestea, în condiţiile în care economia românească a rămas dependentă de evoluţia zonei euro. (…) Este greu de spus dacă acest ritm se păstrează până la finalul anului”, a afirmat Pârvan, citat de News.ro.
El atrage atenţia că este greu de crezut că această creştere este sustenabilă, în lipsa unor măsuri care să consolideze această accelerare a economiei.
Consumul a fost stimulat, dar trebuie să vedem ce vine din spate. Producţia, dezvoltarea infrastructurii şi rezolvarea problemei deficitului de forţă de muncă sunt foarte importante. Consolidarea creşterii economice, în special la nivelul diverselor regiuni din ţară, ar putea veni printr-un avânt al lucrărilor de infrastructură şi al parteneriatelor public private”, a explicat Pârvan.
Potrivit unei analize macroeconomice realizate de UniCredit, politica fiscală rămâne cea mai mare ameninţare pentru creşterea economică şi stabilitatea macroeconomică. Un deficit al contului curent mai mare şi un ritm de creştere alert al salariilor ar putea împinge cursul de schimb euro/leu către nivelul de 5 lei, până la sfârşitul anului.

Romania, tara stampilelor, renunta la stampile!

Începând de astăzi, nu va mai fi obligatorie aplicarea ștampilei pe vreun document necesar în relația cu instituțiile publice, nici chiar pe contractele încheiate cu statul, scrie profit.ro.

Până în prezent, legislația prevedea că „persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum și entitățile fără personalitate juridică nu au obligația de a aplica ștampila pe declarații, cereri sau orice alte documente depuse la instituțiile sau autoritățile publice”.

Guvernul a extins recent sfera acestor documente, stabilind practic și în mod explicit că, de fapt, firmele și cetățenii nu vor mai avea nevoie de nicio ștampilă pentru actele din relația cu statul, inclusiv pentru contracte încheiate cu autoritățile sau instituțiile publice.

„Persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum și entitățile fără personalitate juridică nu au obligația de a aplica ștampila pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri depuse la instituțiile sau autoritățile publice ori emise sau încheiate în relația cu instituțiile sau autoritățile publice”, stabilește acum textul de lege.

O companie americana a cumparat una dintre cele mai mari podgorii din Moldova

O companie cu sediul in Albuquerque, New Mexico, a cumpărat Cramele Huși, unul dintre cei mai mari producători de vin din Moldova.

Cramele Huși, care este pe piață din 1954, are peste 110 angajați și produce 20 de varietăți de vinuri. Printre cele mai bune produse ale celor trei podgorii sunt Zghihara, Busuioaca de Bohotin, Dealurile Hușilor și Inima de Haiduc.

VinDacia Holdings este o firmă nouă în Statele Unite, fiind înființată cu scopul de a cumpăra producători de vin din România sau de a încheia parteneriate cu acestea pentru a exporta băutura alcoolică în SUA și China.

VinDacia a început să promoveze virtuțile vinului românesc atât pe piața americană, cât și cea asiatică, precizând că România produce vin de peste 4.000 de ani. România ocupă locul 6 în Europa și 13 la nivel mondial în ceea ce privește producția de vin, majorându-și producția cu 26% în perioada 2011-2014, cea mai mare rată de creștere dintre primele 15 state producătoare de vin, scrie Profit.ro.

Compania este condusă de Rowland Hill, fostul CEO al Snow Queen Vodka, în timp ce vicepreședinte este Ioana Engstrom, care s-a născut în România și a emigrat în Statele Unite.