Documente – Cum se sifoneaza banii europeni? Sefa achizitiilor de la APIA, turnatoare dovedita la Securitate, face presiuni in favoarea firmelor lui Ghita!

Fermierii romani sunt in pericol sa piarda subventii in valoare de zeci de milioane de euro – bani europeni, dupa ce sefa achizitiilor de la APIA, Cristina Gavrila, a dat peste cap toata procedura juridica prin care institutia trebuie sa contracteze mentenanta softului cu care se fac platile din bani europeni, scrie romaniaonline.info.

Surse din MADR vorbesc despre incalcari pe banda rulanta a legii achizitiilor publice si intentia de favorizare a unora dintre firmele participante, ceea ce ii va face in mod cert pe procurorii DNA sa se uite spre implicarea Cristinei Gavrila in cascada de lucruri neconforme care se petrec sub directa ei coordonare. Cristina Gavrila nu e la prima controversa, presa scriind in repetate randuri despre aceasta. In 2013, numele ei apare si in contextul dosarului “Caracatita de la APIA”, legat de implicarea unor apropiati ai lui Dan Voiculescu (fostul director general adjunct al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), Aurel Pana, si a afaceristului Mugur George Voinea, ambii membri de vaza ai Partidului Conservator (PC) si oameni de incredere ai fondatorului PC, Dan Voiculescu) in trucarea licitatiei privind achizitia de ulei in baza programului PEAD 2013.

Cristina Gavrila avea calitatea de membru in comisia de licitatie in 2012, arata DNA, alaturi de Giminadis Anton, Roxana Pandaru, Cornelia Lazarescu, Ilenus Mitrofan si Adrian Chirea – membru rezerva. Angajatii APIA sustin ca aceasta este o apropiata a fostului ministru Daniel Constantin si a lui Sebastian Ghita. Dupa ce a fost promovata pe post in mandatul de ministru al lui Daniel Constantin, iar Teamnetul lui Sebastian Ghita a devenit fericitul castigator al unui contract consistent.

Surse din MADR spun ca grupul TeamNet s-a prezentat din nou la licitatie, prin Teamnet World Professional si Ymens Teamnet SRL, iar acum, “Cristina Gavrila pare decisa sa faca praf licitatia daca nu iese cum vrea ea”. Firma S&T Romania, in asociere cu Teamnet World Professional, avand ca tert sustinator pe Ymens Teamnet, firme din grupul Teamnet fondat de urmaritul penal Sebastian Ghita, au depus oferta pentru contractul estimat la peste 21,2 milioane euro care vizeaza dezvoltarea si mentenanta pentru urmatorii 3 ani a sistemului IT al APIA care gestioneaza cererile de subventii ale fermierilor.

Referatul DNA: „In perioada 2007 — 2014, Ghita Sebastian Aurelian, in mod direct, a pretins de la reprezentantii S.C. (…) S.A. si a primit, in mod indirect de la acestia suma de 22.872.321,21 lei (…), respectiv suma de 24.620.988,85 lei (…), prin folosirea unor proceduri de subcontractare si simularea unor relatii comerciale intre S.C. (…) S.R.L. Bucuresti si S.C. Teamnet International S.A. (…), promitand in schimb ca isi va exercita influenta asupra factorilor decizionali (…), in vederea deblocarii unor plati pentru contracte deja existente, incheierea unor contracte si acte aditionale, dar si pentru alocarea unor fonduri banesti pentru viitoare contracte in domeniul IT, cu referire la contracte incheiate de SC (…) SA cu Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura ”.

“Face presiuni maxime, suntem deja in afara cadrului legal”, au confirmat surse din APIA si MADR, socate de modul flagrant in care evolueaza lucrurile si care ameninta cu dezvaluiri in presa si denunturi la autoritatile competente.

Cine decide peste milioanele de euro?

In 2010, colegii Cristinei Gavrila au fost socati sa afle ca inainte de 1989 ea turna la Securitate tot ce misca la fabrica de conserve din peste de la Sulina. Notele facute publice de CNSAS la 13.10.2010 au aratat ca Gavrila avea o predilectie pentru oferirea de detalii despre sefi, lucru care pe sefii ei din APIA sau din MADR ar trebui sa ii nelinisteasca.

Sursa: romaniaonline.info

Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii: ”Revolutia fiscala”, experiment cu final necunoscut!

Vicepresedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Dan Muresan apreciaza ca trasferul contributiilor sociale de la angajator la angajat va bulversa organizarea interna a firmelor, in vreme ce decidentii din zona executiva vor urmari implementarea masurii ca pe un experiment cu final necunoscut. Cu toate acestea, angajatii nu se vor alege cu veniturile diminuate (cu posibile execeptii – salariati din IT si cei cu grad de handicap).

In plus, se vor crea premisele ca salariatii sa gestioneze in viitor o cota mai mare din venitul brut pentru a o directiona catre fonduri de pensii si sanatate private cu adevarat performante, subliniaza reprezentantul IMM-urilor.

VENITUL NET NU SCADE

Dan Muresan a explicat ca salariile nete nu se vor reduce ci vor creste daca angajatorii vor suporta acelasi cost salarial. Exceptie vor face salariile IT-istilor care beneficiau de scutirea de impozit pe venit si ale persoanelor cu grad de handicap, care vor trebui majorate pentru a ramane la acelasi nivel (vezi TABELUL atasat).

“Intr-adevar, nu exista obligatia de crestere a salariului brut, dar pe o piata a muncii in care resursa umana este dificil de gasit ar fi normal ca angajatorii sa fie foarte atenti sa nu reduca bugetul alocat salariilor iar in cazul IT si a salariatilor cu grad de handicap sa mareasca acel brut”, a declarat Dan Muresan, care este si director al MDM Financial Group, grup de firme specializat in audit financiar, contabilitate si consultanta de salarizare.

Dan Muresan a spus ca sectorul IT a fost beneficiarul unei facilitati “impotriva naturii”, data fiind scutirea unora dintre salariati de plata impozitului pe venit, facilitate oferita de firma dar suportata de stat.

“In noile conditii, prin aceasta trecere a contributiilor de la angajator la angajat si avand in vedere reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10 la suta, scutirea nu mai este de 16 la suta, in cazul IT-istilor, ci de 10 la suta, deci acest salariat va beneficia de o scutire mai mica, ceea ce inseamna ca salariul lui net va fi mai mic cu 7,05 procente”, a explicat Dan Muresan.

EFECTE NEGATIVE

Vicepresedintele CNIPMMR a apreciat ca transferul contributiilor de la angajator la angajat va bulversa organizarea interna a firmelor prin:

– Obligarea angajatorului la o negociere cu angajatul pentru stabilirea de noi conditii de salarizare;

– Incheierea unor acte aditionale la Contractul Individual de Munca pentru fiecare salariat cu scopul modificarii salariului brut;

– Modificari ale softurilor de salarizare;

– Modificari ale bugetelor de venituri si cheltuieli in cazul unor firme (mai ales multinationale si IT)

– Obligarea fiecarei firme sa organizeze sesiuni de informari si clarificari pentru ca salariatii sa inteleaga esenta schimbarilor legislative;

UN CASTIG PENTRU SALARIATI

Vicepresedintele CNIPMMR crede ca acum salariatii vor fi mai atenti la venitul brut pe care il va oferi angajatorul pentru a putea contribui in mod optim si cu beneficii maxime la sistemul de pensii precum si la cel de sanatate.

“Acum, angajatul va contribui la pensie cu 25 la suta si cu 10 la suta la sanatate. Va fi mult mai atent la ce se intampla cu acesti bani, va dori sa stie cum sunt administrati. Cred ca suma desinata sanatatii se va defalca urmand ca o parte sa fie directionata catre sistemul social de sanatate al statului si o alta parte catre sistemul privat, conform optiunii salariatului”, anticipeaza Dan Muresan.

UN EXPERIMENT CU FINAL NECUNOSCUT

Dan Muresan a apreciat ca o decizie “revolutionara” precum trecerea contributiilor in sarcina angajatilor ar fi trebuit sa aiba la baza parcurgerea unui circuit de clarificari oferite de catre decidenti, cu răspunsuri la următoarele întrebări:

  1. Care va fi efectul imediat, pe termen mediu si lung pentru bugetul de stat, bugetul de asigurari sociale de pensii, bugetul de asigurari de sanatate, somaj, pentru bugetele locale etc?
  2. Cum si de unde se acopera diferentele majore pentru a nu destabiliza bugetele respective (exemplu: bugetele primariilor)?
  3. Ce implicatii va avea masura pentru firme din momentul implementarii pe termen mediu/lung?
  4. Cum vor fi afectati salariatii pe termen scurt/mediu si lung?
  5. Care sunt categoriile sociale si profesionale afectate negativ de o astfel de masura? Cum se poate anula un astfel de efect pentru a nu crea mase de nemultumiti?
  6. Care sunt efectele la nivelul societatii romanesti (politic, economic, social)?
  7. Care sunt efectele psihologice asupra mediului de afaceri, mediului salarial (stimuleaza responsabilizarea si reducerea “salarizarii la negru si gri”?) si a mediului bugetar?
  8. Poate avea un efect negativ asupra investitorilor o astfel de masura? Care este valoarea impactului pentru economia romaneasca?
  9. Corelata/cumulata cu celelalte masuri fiscale (majorarea taxarii la venituri pentru firmele cu venituri de pina la un 1 milion de euro si taxarea relaxata la PFA) oare nu se va distorsiona efectul acesteia si nu cumva vom asista la “migrari” artificiale de la salariati la PFA sau de la salariat catre SRL pentru asa-zise optimizari fiscale ?

Dan Muresan se intreaba si cui serveste pozitia critica a BNR fata de noile masuri si apreciaza ca Presedintia si clasa politica au responsabilitatea pe viitor sa convina un plan de masuri economice unitare care sa fie implementate indiferent de partidul care se afla la guvernare.

ANAF schimba modalitatea de control si sanctionare a firmelor! Amenda minima doar in anumite conditii!

Ministerul Finanțelor va permite unei firme, prin modificarea legislației, să achite pentru nereguli contabile doar jumătate din amenda minimă, dacă plătește în maximum 48 de ore, scrie Profit.ro.

În prezent, acest principiu este aplicat pentru amenzi precum cele percepute călătorilor RATB prinși fără bilet.

Termenul de 48 de ore va curge de la data încheierii procesului-verbal ori de la data comunicării acestuia, conform modificărilor pregătite la nivel guvernamental asupra Legii contabilității.

Legea nu prevede în prezent această posibilitate.

Proiectul aflat în pregătire va corela, în același timp, prevederi ale Legii contabilității cu cele ale Legii privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale, în sensul că ”dacă o entitate efectuează un audit statutar al situațiilor financiare anuale individuale, raportul de audit însoțește respectivele situații financiare anuale”.

Sursa: Profit.ro

Guvernarea PSD-ALDE pune pe butuci firmele si PFA-urile! Cu 6% mai multe insolvente decat in 2016!

Numărul societăților comerciale și persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență a crescut în primele șapte luni din acest an cu 6,07%, comparativ cu perioada similară din 2016, la 5.365 unități, reiese din datele publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele mai multe firme și PFA-uri în insolvență sunt din București, respectiv 1.193, în creștere cu 12,23% comparativ cu ianuarie — iulie 2016, Capitala fiind urmată de județul Iași cu 335 (+9,12%) și de Bihor cu 295 cazuri (-9,2%).

Cele mai multe insolvențe au fost în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor — 1621, în creștere cu 2,47%.

De asemenea, un număr de 8.969 firme și-au suspendat activitatea (-17,36%), iar 15.775 s-au dizolvat, număr în scădere cu—19,88%.

Aproape jumătate dintre companiile active în România prezintă un risc de insolvență ridicat, se arată într-un comunicat de presă al Coface remis, recent, AGERPRES.

„Ponderea foarte ridicată a companiilor cu risc major de insolvență este explicată de fenomenul polarizării firmelor românești, mult mai accentuat comparativ cu ceea ce observăm în Ungaria, Polonia sau Cehia. Spre exemplu, cele mari mari 10% din firmele românești dețineau la sfârșitul anului 2015 aproape 91% din totalul veniturilor înregistrate de către întreg mediul de afaceri, în timp ce această pondere este mult mai scăzută în cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%) sau Cehiei (59%)”, se arată în document.

Potrivit acestuia, 99% dintre companiile românești se luptă pentru o cotă de piață de maximum 33%, în condiții de concurență foarte agresivă și economie subterană mult mai ridicată decât media înregistrată în UE.

„7 din 10 companii își plătesc mai târziu furnizorii comparativ cu durata medie de colectare a creanțelor și rotație a stocurilor. Dintre acestea, 60% își finanțează investițiile pe termen lung, 30% își rambursează creditele bancare contractate pe termen lung (soldul creditului bancar acordat companiilor scade cu aproximativ 5% de an—la-an) și/ sau plata unor dividende (în condiții fiscale avantajoase de impozit diminuat la 5%), în timp ce 10% își finanțează companii din grup”, menționează sursa citată.

Conform Coface, soldul creditului furnizor s-a dublat de la momentul impactului crizei financiare până în prezent, crescând de la 168 miliarde lei (2007) la aproape 340 miliarde lei (2016), în timp ce soldul creditului bancar a crescut doar cu aproximativ 30 miliarde lei.

„Durata medie de colectare a creanțelor a crescut de la 60 zile (2007) la aproape 114 zile (2015), iar estimările Coface indică un nivel de 118 zile pentru 2016. Practic, insolvența unei companii românești în anul 2017 va genera pierderi financiare de două ori mai mari partenerilor de afaceri. Nu întâmplător primul trimestru al anului curent a debutat cu un cuplu unic: minimul istoric al insolvențelor nou deschise & maximul impactului financiar (pierderi cauzate creditorilor) propagat în mediul de afaceri. Prin acordarea termenelor de plată, furnizorii sunt cei mai mari creditori ai companiilor, creditul comercial reprezentând 42% în totalul datoriilor (comparativ cu 29% în 2008), în timp ce creditul bancar are o pondere de doar 21% (comparativ cu 24% în 2008)”, informează Coface.

Romania, tara stampilelor, renunta la stampile!

Începând de astăzi, nu va mai fi obligatorie aplicarea ștampilei pe vreun document necesar în relația cu instituțiile publice, nici chiar pe contractele încheiate cu statul, scrie profit.ro.

Până în prezent, legislația prevedea că „persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum și entitățile fără personalitate juridică nu au obligația de a aplica ștampila pe declarații, cereri sau orice alte documente depuse la instituțiile sau autoritățile publice”.

Guvernul a extins recent sfera acestor documente, stabilind practic și în mod explicit că, de fapt, firmele și cetățenii nu vor mai avea nevoie de nicio ștampilă pentru actele din relația cu statul, inclusiv pentru contracte încheiate cu autoritățile sau instituțiile publice.

„Persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum și entitățile fără personalitate juridică nu au obligația de a aplica ștampila pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri depuse la instituțiile sau autoritățile publice ori emise sau încheiate în relația cu instituțiile sau autoritățile publice”, stabilește acum textul de lege.

Tel Drum este pe locul 3 in tara in topul firmelor cu actiuni la purtator!

In top 20 de firme si companii din Romania care au actiuni la purtator numele lui Dragnea poate fi legat de doua firme. Pe locul 3 se afla Tel Drum, celebra companie din Teleorman despre care Dragnea neaga orice legatura. Iar pe locul 13 se afla firma fiului lui Dragnea.

Cum se pot ascunde acţionarii în spatele unor firme? O întrebare înţeleaptă cu două răspunsuri, prin înfiinţarea unui offshore sau înregistrarea unei firme cu acţiuni la purtător.

Cea mai mediatizată firmă din ultimele săptămâni, Tel Drum, implicată într-un scandal media de proporţii, este în fruntea listei companiilor cu acţiuni la purtător. Mai exact, din punct de vedere al cifrei de afaceri, Tel Drum ocupă locul trei pe lista companiilor care înregistrează acţiuni la purtător, scrie Capital.ro.

Locul 1 este ocupat de compania, ICME ECAB SA, cu sediul în Bucureşti, Sector 3, firma a avut o cifră de afaceri de 521,83 milioane lei în 2016 şi o pierdere netă de 10,72 milioane lei. Unicom Tranzit SA, cu sediul în Voluntari, Ilfov, firma implicată în accidentul feroviar din Hunedoara, unde doi mecanici de locomotivă au murit, este pe locul 2 pe lista companiilor, după cifra de afaceri, cu acţiuni la purtător.

Unicom Tranzit a avut o cifră de afaceri de 252,79 milioane lei şi pierdere de 8,35 milioane lei. TEL DRUM, cu sediul în Alexandria, a înregistrat o cifră de afaceri de 223,53 milioane lei şi profit net 2.19 milioane lei.

În clasamentul celor 20 de firme, cu acţiuni la purtător, după cifra de afaceri, pe locul 13 figurează şi Ferma Salcia, companie controlată de fiul preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, Valentin Ştefan Dragnea. Firma cu sediul în Salcia, judeţul Teleorman, în 2016, a avut o cifră de afaceri de 34,23 milioane lei şi un profit de 52.255 lei.

Salariul minim pe economie creste la 2000 de lei, incepand din 2018!
Salariul minim brut va creste in 2018 la 2.000 de lei, iar pentru angajatii cu studii superioare va fi de 2.300 de lei, se arata in programul de guvernare al guvernului Tudose depus in Parlament.

Cum va creste salariul minim brut pentru angajatii fara studii superioare: 2000 lei în 2018, 2200 lei în 2019 și 2400 lei în 2020.

Cum va creste salariul minim brut pentru angajatii cu studii superioare: 2300 lei in 2018, 2640 lei in 2019 si 3000 lei in 2020.

Primul lucru pe care l-a facut PSD cand a venit la putere a fost sa dea deszapezirea, fara licitatii, firmelor de casa! Voi credeati ca se gandeau la cresterea salariilor?

În ajunul sărbătorilor de iarnă, compania care administrează drumurile naţionale a acordat contracte de deszăpezire fără licitaţie unor firme cu acţionari apropiaţi ai liderilor social-democrați. Potrivit reglementărilor, pentru atribuirea acestor contracte trebuiau organizate licitaţii încă din vară. Potrivit Digi24, la două săptămâni după încheierea alegerilor generale, conducerea companiei a acordat contractele în regim de urgență, amânând sau anulând respectivele licitaţii. Firmele care au primit contracte fără licitaţie au acţionari prieteni cu importanți lideri ai PSD, relatează digi24.

Pe 6 ianurie 2017, în România cad primele ninsori masive. Autostrăzile A2 Bucureşti – Constanţa şi A4 se închid. Pe drumurile judeţene din şase judeţe nu se mai poate circula. Au fost afectate judeţele Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Galaţi, Tulcea şi Vaslui. Şcolile s-au închis o săptămână.

În tot acest peisaj, doar 78 la sută din drumuri au contracte de deszăpezire încheiate prin licitaţii publice. Pentru restul, contractele au fost incheiate pe ultima sută de metri prin negociere fără anunţ de participare.

Normativul în materie de deszăpezire al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere – CNAIR – cere ca, până la 20 octombrie, utilajele să fie în bazele de munte, iar până la 1 noiembrie, în bazele de şes. Pentru a putea îndeplini acest lucru în mod transparent, conducerea companiei trebuie să organizeze licitaţii la începutul verii. Întrebată dacă a respectat această reglementare, fosta conducerea a CNAIR a răspuns vag.

– Răspunsul conducerii CNAIR: La data de 1 noiembrie 2016, bazele de deszăpezire au fost operaţionale la nivelul tuturor direcţiilor regionale. La fiecare direcţie regională, la data de 1 noiembrie erau în funcţiune atât utilajele din dotarea proprie, cât şi cele ale operatorilor economici, cu care s-au încheiat contracte de deszăpezire.

Realitatea din teren a fost cu totul alta. La 1 noiembrie 2016, trei autostrăzi şi aproape un sfert din drumurile naţionale nu aveau încheiate contracte de deszăpezire.

– Cristian Andrei, director Direcţia Mentenanţă CNAIR: Începutul lunii noiembrie era 78%, avem comunicat cu acest lucru. Într-adevăr, atuncea nu aveam contracte pe A1, A2, A3 şi zona Bucureştiului.

– Florin Dascălu, fost director Întreţinere în cadrul CNAINR: Trebuiau începute licitaţiile din luna aprilie-mai. (…) Contractele trebuiau să fie încheiate şi utilajele în baze.

În vară, foarte multe licitaţii pentru contractele de deszăpezire au fost amânate sau anulate din diverse motive. Conducerea CNAIR spune că din această cauză nu şi-a putut respecta propriile reglementări.

 

– Cristian Andrei, director Direcţia Mentenanţă CNAIR: Cei care participă la licitaţii au dreptul de a contesta şi contestarea aceasta poate să fie în cascadă. Nu poţi să prognozezi un timp în care ele se vor termina.

În noiembrie şi primele trei săptămâni din decembrie nu a nins în zonele care nu aveau contracte de deszăpezire. În cazul în care ar fi nins, conducerea CNAIR spune că ar fi găsit soluţii pentru rezolvarea problemelor.

– Cristian Andrei, director Direcţia Mentenanţă CNAIR: Avem un contract cu Administraţia Naţională de Meteorologie, cu 2-3 zile înainte ne spun care vor fi zonele afectate şi noi avem timp ca să dislocăm un necesar de utilaje, ca să putem să facem faţă acestor fenomene, ca să asigurăm condiţiile de trafic.

După două săptămâni de la încheierea alegerilor generale, în ajun de Crăciun, compania naţională de drumuri a atribuit mai multe contracte de deszăpezire fără licitaţie. 6,5 milioane de euro au fost atribuite unor firme abonate la contracte din bani publici.

– Cristian Andrei, director Direcţia Mentenanţă CNAIR: Noi ne-am luat măsuri ca să organizăm acele proceduri mai scurte, de negocieri fără publicare, care legea ne permite.

Conducerea CNAIR a motivat că se apropie ninsorile şi că nu mai e timp să organizeze alte licitaţii

 

– Explicaţia conducerii CNAIR: Ansamblul ofertelor prezentate ca răspuns la o licitaţie deschisă, la o licitaţie restrânsă sau la un dialog competitiv a fost neconform sau inacceptabil. Au fost luate în considerare doar ofertele care au respectat criteriile de selecţie calitativă. (Site-ul public de licitaţii)

Contractele au fost atribuite prin procedura negocierii fără anunţ de participare. Conducerea CNAIR spune că firmele câştigătoare au participat în vară la licitaţii, dar atunci nu au putut câştiga contractele.

– Reporter: Firmele care au câştigat contractele în ajunul Crăciunului şi al Revelionului, pe respectivele tronsoane, au participat şi la licitaţia publică?

– Cristian Andrei, director Direcţia Mentenanţă CNAIR: Da. Cred că da.

 

Una dintre firme este Tel Drum. În asociere cu Fincodrum şi Viabild Cons VT, Tel Drum a primit două contracte în valoare de aproape două milioane de euro. Pentru aceşti bani, Tel Drum şi firmele partenere au trebuit să deszăpezească lotul 9 de pe Autostrada A2 şi lotul 8 de pe Autostrada A1.

Tel Drum este o firmă de construcţii din Alexandria, care până în aprilie 2002 a avut ca unic acţionar Consiliul Judeţean Teleorman. Pe 25 aprilie 2002, firma a fost vândută lui Marian Fişcuci, prieten cu Liviu Dragnea, care în perioada 2000 – 2012 a fost preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman. Pe 23 ianuarie 2006, alţi doi apropiaţi de-ai lui Liviu Dragnea, Mugurel Gheorghieş şi Liviu Lucian Dobrescu, devin acţionari ai Tel Drum. Primul cu 44% din acţiuni, iar al doilea, cu 43,99%. Pe 19 septembrie 2011, cei doi ies din firmă. De şase ani, Tel Drum are un acţionar necunoscut, care deţine 955.475 de acţiuni la purtător.

Rise Project: Patronul fugar al Romania TV, Sebastian Ghita, isi ascunde banii facuti din contracte cu statul in Panama!

O investigatie Rise Project arata ca exista doua firme în PanamaPapers, cu trei oameni implicați direct: fratele lui Sebastian Ghiță, avocatul familiei și un fost angajat. 2012-2014, perioada în care cei trei – racordați la contracte guvernamentale de sute de milioane – au activat firmele offshore.

Acesta-i scorul unei scheme financiare care începe la Ploiești și se termină sub palmierii din America Centrală. Din Ploiești sunt beneficiarii finali: familia lui Sebastian Ghiță.

Cartelul e format din zeci de companii-ventuză care s-au capitalizat reciproc cu infuzii masive din bugetul național sau european. Banii circulau în zig-zag, după un algoritm care, la final, colecta profiturile în conturile familiei și ale firmelor sale fanion, Teamnet și Asesoft. Perioada de glorie a fost guvernarea Victor Ponta, prietenul asumat al mogulului Ghiță.

CELE DOUĂ COMPANII OFFSHORE

Au fost înregistrate în Ciudad de Panamá, la sediul Mossack Fonseca, și se numesc Tatran Business Inc și Evsenhurt Invest Corp. Prima avea operațiuni de „holding/consultanță/trading” în România, Guatemala, Costa Rica și Mexic, iar a doua o administra pe prima.

Inițial au fost “firme de raft”, fiind create în pachete de câte zece și ținute inactive până în momentul vânzării lor efective. E o practică uzuală în industria offshore, prin care consultanții răspund rapid necesităților de moment ale clienților din întreaga lume.

În cazul Ghiță, necesitatea a apărut în martie 2013, când avocații panamezi au primit un email de la niște parteneri din Cipru, tot consultanți offshore, care solicitau activarea uneia dintre “firmele de raft” rezervate de ei cu trei ani înainte (2010). Era vorba despre Tatran Business Inc. Ciprioții care antamaseră compania îi anunțau atunci pe colegii din Panama să urgenteze procedurile, întrucât firma era „deja vândută” și aveau nevoie de acte pentru client. Și cealaltă căsuță poștală, Evsenhurt Invest Corp, provine dintr-o “serie de raft” a panamezilor, comandată de aceiași avocați ciprioți în 2008.

Evsenhurt și Tatran sunt legate. O arată o minută din noiembrie 2014 a ședinței acționarilor Tatran Business Inc din care reiese că prima o deține pe cea de-a doua.

RUSUL DIN CIPRU

dk_cutCei care au comandat firmele din Panama, în numele familiei Ghiță, sunt ciprioții de la firma Consulco, un alt registratar offshore prolific.

Toată corespondența cu panamezii de la Mossack Fonseca se poartă prin consultanții ciprioți, la un moment dat chiar prin angajatele românce ale Consulco. Firma are birouri în Cipru, România, Bulgaria, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie și Rusia.

Unul dintre fondatorii Consulco este contabilul rus Dmitri Khenkin (foto stânga), iar firma se laudă cu expertiză vastă pe piața post-sovietică și cu un număr impresionant de clienți în regiune.

Directorii-paravan băgați de Consulco în offshore-urile panameze ale lui Sebastian Ghiță au fost folosiți, în roluri similare, și în schema prin care Ivan Malyushin, fost director-adjunct al Departamentului pentru Afaceri Prezidențiale de la Kremlin, și-a ascuns o firmă offshore cu ajutor registratarilor Consulco și Mossack Fonseca. Detalii, AICI.

Citeste continuarea pe Rise Project

Incepand de astazi statul roman da 26.000 de euro ORICUI isi deschide o firma noua!

Romanii care intra in afaceri pot sa ceara pana la 26.000 Euro ajutor de stat nerabursabil, in cadrul Programului Start 2016, destinat firmelor nou-infiintate, printr-o aplicatie online care s-a deschis marti.

Urmareste un tutorial VIDEO pentru inscrierea in programul Start 2016:

Inscrierile in Programul Start 2016 se fac pe site-ul Directiei Politici Antreprenoriale, intr-o aplicatie online deschisa AICI in perioada 16.08.2016 ora 10.00 – 30.08.2016, ora 20.00.

Programul pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea accesului acestora la finantare – START functioneaza si in anul 2016, cu un buget total de 17 milioane de lei. Guvernul estimeaza ca va ajuta cel putin 144 de startup-uri cu banii acestia in anul 2016, prin programul gestionat de Directia Politici Antreprenoriale din subordinea Ministerului Economiei.

In cadrul programului, un IMM poate accesa maximum 120.000 de lei (circa 26.000 de euro, la cursul actual), reprezentand cel mult 90% din investitia totala pe care trebuie sa o realizeze in program. Antreprenorul va trebui sa vina el cu restul de minimum 10% din invetitie. Astfel, la un ajutor nerambursabil maxim, cu intensitatea cea mai mare, antreprenorul beneficiar va trebui sa vina cu o contributie proprie de 13.300 de lei (circa 2.900 de euro), pentru ca valoarea totala a investitiei sa ajunga la 133.300 de lei.

In plus, tot antreprenorul va suporta si taxa pe valoare adaugata (TVA), care NU este eligibila in program.

De asemenea solicitantul trebuie mai intai sa faca investitii din banii sai si apoi statul i le certifica si i le deconteaza.

In premiera, programul va include anul acesta si o componenta de creditare. Guvernul a demarat deja procesul de selectare a bancii partenere care va acorda imprumuturi antreprenorilor, pentru acoperirea partii de cofinantare si pentru cheltuielile anticipate care ulterior vor fi decontate de stat in cadrul programului.

Cine poate obtine finantarea nerambursabila de la stat

Finantarea nerambursabila START 2016 poate fi accesata de microintreprinderile si  intreprinderi mici si mijlocii (au maximum 249 de angajati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane euro sau detin active totale de pana la 43 milioane euro, echivalent in lei).

Aceste firme trebuie sa indeplineasca cumulativ o serie intreaga de conditii, printre care mentionam:

– au capital social integral privat;

– nu au beneficiat de alocatii financiare nerambursabile in cadrul programului in anii anteriori si nu au asociati, actionari sau administratori care detin sau au detinut calitatea de asociati/ actionari/ administratori in cadrul altor societati beneficiare de alocatii financiare nerambursabile in cadrul programului in anii anteriori. Asociatii, actionarii sau administratorii care detin mai multe societati nu pot aplica in cadrul prezentului program decat cu o singura societate.

– au cel mult 2 ani de la inregistrare la Registrul Comertului la data deschiderii aplicatiei electronice de inscriere a planului de afaceri ;

– nu au datorii la bugetul general consolidat si la bugetele locale, atat pentru sediul social, cat si pentru toate punctele de lucru. Solicitantii care au datorii esalonate nu sunt eligibili pentru a accesa Programul.

Ce isi pot cumpara firmele cu banii de la stat

Startup-urile beneficiare pot investi ajutorul nerambursabil de la Guvern in diverse mijloace de productie sau servicii, cum ar fi:

– Echipamente tehnologice, masini, utilaje si instalatii de lucru-inclusiv software-ul aferent, necesare desfasurarii activitatilor pentru care a solicitat finantare, cu exceptia jocurilor de noroc mecanice, electrice, electronice, meselor de biliard, instrumentelor si automatelor muzicale;

– Aparate si instalatii de masura, control, reglare, cititoare pentru cod de bare, cantare electronice, aparate de marcat electronice fiscale;

– Autoutilitare,

– Brevete de inventie, marci de produse si servicii (francize, etichetare ecologica, licente), software pentru comertul on-line, software-uri necesare desfasurarii activitatii pentru care se solicita finantare;

– Echipamente IT tehnica de calcul (tip PC, format din: unitate centrala, server, monitor, imprimanta / copiator / multifunctionala, inclusiv sisteme portabile, licente necesare desfasurarii activitatii, sisteme audio-video,etc.). Nu se pot achizitiona mai multe echipamente IT, din fiecare tip, decat numarul total de angajati dupa implementarea investitiei cu componenta nerambursabila, cu exceptia activitatilor care necesita acest lucru (Ex: Internet cafe, instruire in domeniul calculatoarelor, etc.);

– Achizitionarea de spatii de lucru, spatii de productie si spatii pentru prestari servicii si comert (cladiri, hale de productie, spatii amenajate pentru activitati de prestari servicii, productie si comert, inclusiv din elemente prefabricate). Activele din cadrul acestei categorii nu trebuie sa aiba destinatie locativa, trebuie sa fie puse in functiune la locul implementarii proiectului, la momentul decontului;

– Mobilier, birotica, sisteme de protectie a valorilor umane si materiale.

– Realizarea unui site pentru prezentarea activitatii solicitantului si a produselor sau serviciilor promovate (inclusiv cheltuieli inregistrare domeniu, fara hosting), pentru operatorii economici care nu detin alt site si care trebuie sa fie functional la data depunerii cererii de eliberare a AFN, in limita maxima a 10.000 lei;

– Instalatii/ echipamente specifice in scopul obtinerii unei economii de energie, precum si sisteme care utilizeaza surse  regenerabile de energie pentru eficientizarea activitatilor pentru care a solicitat finantare;

– Instalatii de incalzire sau climatizare aferente spatiului de comert, productie sau servicii;

– Consultanta pentru intocmirea documentatiei in vederea obtinerii finantarii in cadrul prezentului program si implementarea proiectului (nu mai mult de 4% din valoarea eligibila la decont a proiectului, mai putin consultanta –   aceasta activitate poate fi efectuata  inainte de semnarea Contractului de finantare). La aplicarea procentului nu se vor lua in calcul cheltuielile de consultanta. Furnizorii de servicii de consultanta eligibili in cadrul Programului pot fi numai organizatii furnizoare de consultanta autorizate, avand ca activitate autorizata a fi desfasurata una dintre activitatile incluse in cod CAEN clasa 70.

Profilul castigatorului

Potrivit grilei de evaluare a planurilor de afaceri petru programul START 2016, profilul ideal al unei firme castigatoare ar arata aproximativ astfel:

– activeaza in productie (industrie prelucratoare) sau programare IT .
– Investeste in mijloace fixe peste 60% din valoarea cheltuielilor pentru care cere banii de la stat.
– Angajeaza cel putin 4 salariati, din care 2 absolventi sau someri incepand cu anul 2014.
– Investeste in echipamente IT sau de de tehnica de calcul peste 60% din banii ceruti pentru investitii.
– Firma reinvesteste anual cel putin 50% din valoarea profitului pe o perioada de 3 ani incepand cu anul urmator acordarii ajtorului nerambursabil.
– Valoarea proiectului sau de investitii este mai mare de 175.000 lei fara TVA.

Citeste mai multe pe startupcafe.ro

Guvernul ia masuri impotriva firmelor care EXPLOATEAZA ROMANI in Spania!

Două firme care recrutează forță de muncă în Spania sunt cercetate de Poliția Română la solicitarea deputatului PNL Maria Grecea, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, acestea fiind suspecte de înșelăciune.

Deputatul a alertat autoritățile competente (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii și Poliția) și a solicitat să fie făcute verificări la societățile românești care intermediau forța de muncă.  De asemenea, deputatul a solicitat MAE să precizeze care sunt măsurile pe care misiunile diplomatice le iau pentru ocrotirea cetățenilor români din străinătate aflați în situații de abuz din partea angajatorilor sau a firmelor de recrutare.

Demersurile deputatei PNL au survenit în urma unei scrisori adresate de către un cetățean român aflat în Spania, care a acceptat un loc de muncă în sectorul agricol, intermedierea fiind făcută de o societate din Bistrița. Documentul relatează detalii cutremurătoare cu privire la viața românilor care muncesc în Spania, făcând referire la condițiile inumane și la abuzurile comise de angajatori. Românca povestește chiar cazul unei angajate care, în urma suprasolicitării la locul de muncă, a suferit un infarct și a decedat.

„Din păcate, pentru mulți români, speranța că vor putea asigura un trai mai bun celor rămași acasă, s-a transformat într-un adevărat calvar. Conform scrisorii pe care am primit-o, persoanele respective au fost atrase într-o capcană chiar de societățile care se ocupă cu recrutarea forței de muncă din România. Condițiile în care românii trebuie să muncească sunt de neimaginat: de la spații de cazare inumane, ore suplimentare neplătite, lipsa asistenței medicale pentru cei ce se îmbolnăvesc, până la neachitarea drepturilor salariale.” – declară deputatul PNL Maria Grecea.

În urma solicitărilor deputatului PNL, Inspectoratului General al Poliției Române a stabilit că cele două societăți Tabita Tour, din Bistrița, societate comercială având ca principal obiect de activitate transportul de persoane și Phil Management Consult SRL, al cărei unic asociat este Tabita Tour SRL, sunt pasibile de infracțiunea de înșelăciune, fapta fiind incriminată de art. 244 din Codul penal, iar asupra reprezentanților celor două societăți urmează a fi efectuate cercetări.

„Având în vedere problemele cu care s-au confruntat românii care au ales să încheie contracte prin intermediul celor două firme, îi îndemn pe cei care sunt în căutarea unui loc de muncă să evite astfel de societăți și să se asigure că intermedierea este făcută de un agent economic autorizat. Voi continua demersurile inițiate pe lângă Ministerul Afacerilor Externe pentru mă asigura că misiunile diplomatice ale României sunt pregătite să acorde asistență cetățenilor români care lucrează în altă țară. Totodată, voi adresa o nouă interpelare către Ministerul Muncii, pentru a primi clarificări cu privire la acreditarea societăților de recrutare, care plasează forța de muncă în afara granițelor țării.

Am convingerea că acest caz nu este unul izolat. România trebuie să își ocrotească cetățenii, indiferent unde s-ar afla aceștia. Pentru a putea acționa este important să fie identificate situațiile în care românii sunt înșelați, exploatați și batjocoriți, iar cel mai bine o putem face chiar colaborând cu reprezentanții comunităților din diaspora.” – declară deputatul PNL Maria Grecea.

Mare grija la TEPARI! Lista firmelor care plaseaza romani la munca in strainatate si AMENDATE de ITM! Vezi situatia pe JUDETE!

Mai bine de un sfert dintre firmele de plasare de forţă de muncă în străinătate, controlate de ITM în 2015, au fost amendate, pentru că nu au respectat legea.

Potrivit informaţiile pe care ni le-a comunicat Inspecţia Muncii, în anul 2015 au fost realizate 194 controale privind modul în care agenţii de ocupare a forţei de muncă în străinătate au respectat prevederile Legii nr.156/2000, republicată, privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate.
În urma controalelor efectuate, 56 de firme de plasare de forţă de muncă au fost amendate.

Inspecţia Muncii a comunicat în exclusivitate pentru ECONOMICA.NET lista completă a firmelor sancţionate în anul 2015 pentru că au încălcat Legea nr.156/2000 care reglementează munca în străinătate. 

Acestea sunt:

SC Concept Best Copy SRL din Arad
SC Logistica Muncii externe din Arad
SC Promedica 24 Central Europe
SC Branchenbezogene Vermittler SRL din Arad
SC RCB Recruitment SRL din Arad
SC Bework Profesional Recruitment SRL din Arad
SC Perfect at Work Holland SRL din Bacău
SC Dorinely Rovy SRL din Bihor
SC Gabidin Trans SRL din Bihor
SC Global Employment SRL
SC Xawax Recruiting SRL din Bihor
SC Technowelt SRL din Bistriţa
SC Borker Ideal din Bucureşti
SC Tellus SRL din Braşov
SC Miny Pet Dar SRL din Caraş-Severin
Ccm Care Case Management SRL din Caraş-Severin
SC Yasmir Celina SRL din Caraş-Severin
AM Jobs Pflege SRL din Caraş-Severin
SC Alesis Europajob Start SRL din Caraş-Severin
SC Crispflegeaktivro SRL din Caraş-Severin
SC Meine ABJ SRL din Caraş-Severin
SC First Choice Recruitment SRL


Citeste si:

DEZASTRU pentru romanii din strainatate! Alocatiile vor fi TAIATE MASIV!

Cea mai BUNA VESTE pentru romanii care lucreaza in strainatate! Ce se intampla cu pensiile lor!


SC Mainstream Identity Management SRL din Cluj
SC Rolit Solutions SRL din Cluj
SC Jobs Euroline SRL din Constanţa
SC Barklav SRL din Constanţa
SC Admirals Crewing Agency SRL din Constanţa
SC Paul Recruitment SRL din Dâmboviţa
SC Agriforce Solutions din Dolj
SC Lexiljob SRL din Harghita
SC Teoturing SRL din Iaşi
SC Grupo AV SRL din Iaşi
SC Global Jobs EU SRL din Iaşi
SC M&G Gabi Recruiting SRL din Maramureş
SC Job Partner 2013 din judeţul Mureş
SC Jobrapido Alma SRL din judeţul Mureş
SC Tjobsrecruit SRL din judeţul Mureş
SC Infinity Recruitment SRL din judeţul Sălaj
SC Recrutari Direct SRL din judeţul Sălaj
SC Schwab SRL din Satu Mare
SC Vita Bene din Satu Mare
SC Easy Work Concept din Sibiu
SC Roth Job 24 din Sibiu
SC Recruitment Business Invest din Sibiu
SC Working People SRL din Sibiu
SC Sezer Samet SRL din Suceava
SC HM Evangely SRL
SC Wagner Awa SRL din Timiş
SC Silverhand.ro SRL din Timiş
SC Agdes Ams SRL din Timiş
SC Ro San Resita SRL din Timiş
SC HRF Consulting EU SRL din Timiş
SC Renta Cred HR Agency SRL din Tulcea.

Precizări
În lista firmelor amendate de Inspecţia Muncii în 2015 pentru că au încălcat legea care reglementează munca românilor în străinătate figurează trei firme pe care nu le-am putut repera. Oficialii Inspecţiei Muncii ne-au asigurat că acestea se numără printre firmele sancţionate în 2015 şi că e imposibil să se fi strecurat vreo greşeală în denumirile lor care ne-au fost comunicate.
Acestea sunt: SC Fluor Expert Construct, SC Siebenburgische Private Arbeisververmittlung SRL, Edy Touristik.
Ce nereguli au găsit Inspectoratele Teritoriale de Muncă la cele 56 de firme de plasare de forţă de muncă în străinătate pe care le-a amendat, potrivit informaţiilor pe care Inspecţia Muncii le-a comunicat ECONOMICA.NET.