Federatia Sindicatelor din Penitenciare: Ministrul Toader dezinformeaza! Au iesit din puscarii peste 1200 de oameni, dublu de cat s-a anuntat!

Federaţia Sindicatelor din ANP îl contrazice pe ministrul Justiţiei, precizând că de la punerea în aplicare a Legii recursului compensatoriu au fost puşi în libertate peste 1.200 de beneficiari, nu 650 cum a anunţat Tudorel Toader.

„După ce şeful penitenciarelor recunoaştea că sunt extrem de multe erori la punerea în libertate pe baza Legii recursului compensatoriu, ministrul Justiţiei dezinformează Parlamentul, afirmând că, în prima lună de aplicare, au fost puşi în libertate în plus un număr de 650 de detinuţi, avansând cifra de 25.093 deţinuţi rămaşi în penitenciare. În realitate – conform site-ului ANP – în penitenciare sunt 24.464 deţinuţi. În concluzie, conform statisticii oficiale a ANP, de la punerea în aplicare a legii recursului compensatoriu au fost liberaţi în plus peste 1.200 de deţinuţi (aproape dublu faţă de cât a anunţat ministrul), urmând ca numărul celor liberaţi în plus să depăşească în primul an de aplicare cifra de 8.000, conform estimărilor noastre”, transmite Federaţia, într-un comunicat de presă.

Sindicaliştii susţin că eliberările vor duce la creşterea criminalităţii. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, luni, că în penitenciare sunt 25.093 de deţinuţi, cu 5.972 de deţinuţi peste capacitatea de cazare la standardul de 4 metri pe deţinut, afirmând că în urma aplicării legii recursului compensatoriu au fost eliberaţi 650 de deţinuţi.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, joi, că datele furnizate de Federaţia Sindicatelor ANP, potrivit cărora în urma recursului compensatoriu au fost eliberaţi 1200 deţinuţi, nu sunt reale, precizând că până pe 7 noiembrie au fost eliberate 650 persoane.

„Cei de la sindicat au dat o informaţie absolut eronată. Pe 7 noiembrie aveam un document oficial de la ANP că au fost eliberaţi 650 deţinuţi ca urmare a recursului compensatoriu. În cei 650 intră şi cei 529 eliberaţi în prima zi. Am cerut directorului ANP, îmi trimite oficial, dau un comunicat astăzi”, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul a făcut referire la cazul celor trei deţinuţi de la Penitenciarul Giurgiu, eliberaţi mai devreme, susţinând că este o greşeală regretabilă, însă volumul de muncă a fost foarte mare.

„Mai rău ar fi fost dacă în loc să le dea drumul mai devreme, le dea drumul mai târziu că ar fi fost lipsire de libertate. Întrebaţi-i pe cei care au schimbat legea, cine a iniţiat de ce n-a fundamentat, de ce n-a făcut studiu de impact. Când o lege intră în vigoare trebuie să o aplice”, a mai spus ministrul.

Toader, în replică pentru sindicaliştii ANP: 674 de persoane, eliberate pentru condiţii improprii

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, susţine că 674 de persoane au fost eliberate de la intrarea în vigoare a recursului compensatoriu, după ce, în cursul dimineţii de joi, a fost acuzat de sindicaliştii din ANP că „dezinformează”, pentru că, de fapt, 1.200 de deţinuţi au fost puşi în libertate.

„Cu adresa nr. 61186/16.XI.2017, ANP ne comunică următoarele: «În perioada 19.10.2017 – 15.11.2017, ca urmare a zilelor considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru cazarea în condiţii necorespunzătoare, din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au fost puse în libertate ca urmare a expirării duratei pedepsei în termen un număr de 674 de persoane»”, a scris, pe Facebook, Tudorel Toader.

Sursa: Mediafax

Consilierul onorific al premierului Tudose: Cat timp o sa mai polueze agenda publica problemele personale ale unui singur om. De ce nu demisioneaza domnul Dragnea?
Consilierul onorific al premierului Mihai Tudose il critica pe Facebook pe liderul PSD Liviu Dragnea pentru faptul ca nu demisioneaza si este de parere ca”chiar avem si altceva de facut decat sa urmarim epopeea judiciara interminabila a domnului Dragnea”. Reactia acestuia vine dupa ce luni, DNA a inceput urmarirea penala a lui Liviu Dragnea intr-un nou dosar.
“Oare cat timp o sa mai polueze agenda publica problemele personale ale unui singur om, haituit acum de sistemul care pana acum l-a protejat si i-a fost partener? De ce nu demisioneaza dl Dragnea, pentru a putea sa-si probeze nevinovatia si, in plus, sa demonstreze cu glorie ca prezumtia de nevinovatie merita salvata chiar isi in cazul politicienilor?
Nu de alta, dar suntem ca intr-o colivie. Cam de mult timp.
Up date : iote ca leul tocmai ce dadu coltul pe dupa 4,7. Iat Robor se duce hat – dincolo de 2,2. Iar inflatia mergea si ea in balariile unde fu invitata de profetul vietii de la bnr”, a scris Gheorghe Piperea.
Acesta a comentat ulterior: „Chestia cu prezumtia de vinovatie era un sarcasm la adresa lui Iohannis. Chestia cu demisia nu e niciun sarcasm. Chiar avem si altceva de facut decat sa urmarim epopeea judiciara interminabila a dlui Dragnea”.

DNA a anuntat ca a inceput urmarirea penala impotriva lui Liviu Dragnea si sefilor de la TelDrum pentru constituirea unui grup infractional organizat si abuz in serviciu, in legatura cu reabilitarea de drumuri judetene cu fonduri UE. Procurorii arata in comunicatul oficial ca, in calitate de presedintel al Consiliului Judetean Teleorman, Liviu Dragnea ar fi infiintat in 2001 un grup infractional organizat „care actioneaza si in prezent”, format din functionari ai institutiilor din administratia publica si oameni de afaceri. DNA arata ca acest grup infractional organizat ar fi furnizat fonduri pentru PSD, prin donatii ale membrilor.
Sursa: Hotnews.ro

Procurorii DNA: Liviu Dragnea a initiat un grup infractional organizat care functioneaza si astazi!

Președintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat, pentru fapte comise pe vremea când conducea CJ Teleorman, de constituirea unui grup infracțional organizat, două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul. În același dosar, sunt urmăriți penal doi apropiați ai lui Dragnea, Marian Fișcuci și Petre Pitiș. Despre primul, anchetatorii spun că este „acționar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA” și îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat.

Tot în acest dosar penal sunt implicați Florea Neda, reprezentant Tel Drum SA, Florian Ion, reprezentant al unei societăți comerciale, Mugur Bățăuș, Victor Piperea și Marin Predescu, funcționari în cadrul Consiliului Județean Teleorman, la data faptelor și Daniel Neagoe, asociat și administrator al unor societăți comerciale.
Dosarul a fost deschis de DNA pe baza unei sesizări a OLAF (Oficiul european antifraudă), transmisă la data de 30 septembrie 2016.

Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, președinte al Consiliului Județean Teleorman, a inițiat un grup infracțional organizat care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri. Grupul inițiat în anul 2001 are ca principal scop obținerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, arată DNA, într-un comunicat de presă.

Potrivit anchetatorilor, grupul infracțional organizat a fost constituit inițial de către:
– Liviu Nicolae Dragnea, președintele Consiliului Județean Teleorman,
– Fișcuci Marian, apropiat al lui Liviu Nicolae Dragnea și persoană care a devenit scriptic acționar majoritar al Tel Drum SA și care a acționat și ca un interpus al lui Liviu Nicolae Dragnea în administrarea societății comerciale,
– Mugur Bățăuș și Victor Piperea, funcționari în cadrul Consiliului Județean Teleorman care au participat inițial la privatizarea Tel Drum SA, iar ulterior s-au ocupat de proiectele finanțate din fonduri publice și asigurarea cadrului necesar câștigării acestor proiecte de către Tel Drum SA,
– Neda Florea, la momentul inițial persoană cu funcție de conducere în Tel Drum SA, care a facilitat privatizarea societății, iar ulterior acționar al societății Tel Drum SA, director al acestei societăți și, în prezent, director adjunct al Tel Drum SA.

„În vederea asigurării pe termen lung a beneficiilor pentru membrii grupului infracțional organizat, activitatea infracțională a fost concepută în etape, în funcție de structura unității administrativ teritoriale, a societăților controlate de membrii grupului infracțional organizat și de funcțiile și influența pe care aceștia le-au dobândit”, arată DNA.

Procurorii susțin că activitatea de pregătire și modul de acțiune al grupului organizat a impus, în principal, următoarele etape:

– Privatizarea Tel Drum SA și transferarea acestei persoane juridice din proprietatea Consiliului Județean Teleorman în sfera de influență și control a suspectului Liviu Nicolae Dragnea, prin persoane interpuse
– Achiziționarea, în patrimoniul Consiliului Județean Teleorman, atât din fonduri ale acestei unități administrative teritoriale cât și prin obținerea unui credit bancar, a unui utilaj (tren reciclator – stabilizator la rece in situ) de o valoare foarte mare (30 miliarde ROL) care apoi a fost închiriat și ulterior înstrăinat către Tel Drum SA, ulterior privatizării acestei societăți comerciale
 Acordarea, în perioada 2002-2005, a lucrărilor de reabilitare și întreținere a structurii rutiere aflate în administrarea Consiliului Județean Teleorman, către Tel Drum SA, fără a exista o procedură concurențială de atribuire, deși societatea comercială devenise persoană juridică cu capital privat
– Crearea și implicarea în activitatea infracțională a unui număr mare de societăți comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat, astfel încât acestea să poată fi interpuse în procedurile de atribuire a contractelor publice, să fie utilizate pentru crearea de circuite comerciale și financiare și să fie asigurat transferul beneficiilor materiale către membrii grupului infracțional organizat
– Asigurarea câștigării de către Tel Drum SA a contractelor de lucrări finanțate din fonduri publice, în special în cazul Consiliului Județean Teleorman, prin folosirea influenței de care se bucurau membrii grupului infracțional organizat și de funcțiile ocupate de unii dintre aceștia, prin furnizarea informațiilor confidențiale privind licitațiile publice înainte de momentul publicării anunțurilor și prin inserarea condițiilor restrictive în caietele de sarcini (utilajul pe care Consiliul Județean Teleorman l-a înstrăinat către Tel Drum SA era unul dintre criteriile de calificare în cazul lucrărilor de reabilitare a drumurilor județene)
– Obținerea în mod preferențial și fraudulos de finanțări din bugetul național, prin intermediul suspectului Liviu Dragnea Nicolae și obținerea în mod nelegal de fonduri din bugetul Uniunii Europene prin furnizarea de documente false și inexacte, atât în cazul în care beneficiarul fondurilor era într-o primă etapă unitatea administrativ teritorială (care ulterior direcționa fondurile către Tel Drum SA) cât și în cazul în care beneficiarul fondurilor era în mod direct una dintre societățile comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat
– Facilitarea și intermedierea numirilor unor persoane fizice în funcții din cadrul administrației centrale, prin intermediul membrilor grupului infracțional organizat care administra Tel Drum SA,
– Furnizarea de fonduri pentru formațiunea politică din care Liviu Nicolae Dragnea face parte, prin donații ale membrilor grupului infracțional organizat și ale societăților controlate de aceștia
– Prin prisma influenței pe care Liviu Nicolae Dragnea o avea la nivelul administrației centrale și în sfera politică, asigurarea accesului la informații confidențiale din cadrul instituțiilor administrației centrale și furnizarea de documente cu caracter confidențial către membrii grupului infracțional organizat din mediul privat.
– Obținerea de beneficii patrimoniale de către membrii grupului infracțional organizat, provenite din activitatea infracțională și din utilizarea frauduloasă a fondurilor publice (beneficii cărora membrii grupului infracțional organizat le dau o aparență legală prin scoaterea lor din patrimoniul societății în special cu titlu de dividende, prin plata unor remunerații cu titlu de salariu, prin simularea unor operațiuni comerciale sau civile de transfer de drepturi de proprietate sau drept de folosință, prin încheierea unor contracte de prestări servicii sau livrare bunuri între societățile controlate de aceștia).

DNA mai arată că, pe durata activității infracționale, „în funcție de modificările intervenite în structura grupului infracțional organizat la acesta, au aderat noi membri precum:

– Pitiș Petre, fost consilier în cadrul Consiliului Județean Teleorman, care a preluat activitatea de administrare a Tel Drum SA, având aceleași activități în cadrul grupului ca Marian Fișcuci.

– Neagoe Daniel care a facilitat utilizarea unei societăți în activitatea ilicită de obținere a fondurilor publice și care administra această societate, activitatea acestuia fiind de natură să faciliteze și transferul beneficiilor patrimoniale către membrii grupului.

– Ion Florian care a facilitat utilizarea unei alte societăți în activitatea ilicită de obținere a fondurilor publice și care administrează această societate”.

În cursul anului 2008, în calitate de reprezentant al Consiliului Județean Teleorman, Liviu Nicolae Dragnea, cu ajutorul lui Mugur Bățăuș și Victor Piperea (care ar fi asigurat falsificarea și înlocuirea documentelor), ar fi folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false și inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA să câștige un contract de reabilitare a 55 km de drum județean DJ 701 (limita – Dâmbovița Gratia – Poeni – Siliștea – Scurtu Mare – Slăvești – Ciolănești – Zabreasca – Dobrotești), în valoare de 114.263.011 lei, dintre care suma de 13.772.603 euro provenea din fonduri europene.

Ar fi fost falsificate și înlocuite date din proiectul tehnic ( memoriu tehnic, estimare cantitativă, verificări de structură), documentele fiind denaturate prin falsificarea semnăturii unui proiectant pe estimările cantitative și inserarea în cuprinsul proiectului (după predarea de către proiectant beneficiarului Consiliu Județean Teleorman) a cerinței ca metoda obligatorie de stabilizare a balastului să fie varianta la rece in situ, condiție care îi asigura firmei Tel Drum câștigarea licitației.

În legătură cu același proiect de reabilitare a drumului județean DJ 701, Dragnea ar fi emis hotărâri de contractare a unui credit intern și dispoziții privind demararea procedurilor de achiziții publice și numirea comisiilor de evaluare a ofertelor. Prin furnizarea de informații confidențiale și prin modificarea proiectului tehnic și depunerea acestuia în vederea avizării și obținerii finanțării, Liviu Dragnea și Mugur Bățăuș și-ar fi încălcat atribuțiile legale și ar fi determinat membrii comisiei de întocmire a documentației pentru licitația lucrărilor de construcții și membrii comisiei de evaluare a ofertelor să încalce, fără vinovăție, dispozițiile OUG 34/2006 prin inserarea unor condiții restrictive și încălcarea principiului tratamentului egal, desemnând câștigător al licitației publice firma Tel Drum SA.

Prejudiciul creat în dauna bugetului public este de 25.600.927 lei(diferența dintre prețul ofertat de Tel Drum SA și prețul cel mai mic ofertat), această sumă constituind un beneficiu necuvenit pentru firma câștigătoare”, se arată în comunicatul DNA.

Apoi, în cursul anului 2009, Liviu Nicolae Dragnea, cu ajutorul lui Mugur Bățăuș și Marin Predescu (care ar fi asigurat falsificarea și înlocuirea documentelor), ar fi folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false și inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA să câștige un contract de reabilitare a peste 50 km din DJ 506 Cervenia Vitănești Băbăița, în valoare de 62.482.442 lei lei, dintre care suma de 6.930.138 euro provenea din fonduri europene.

Potrivit anchetatorilor, ar fi fost falsificate și înlocuite date din proiectul tehnic (planșele desenate pentru profil transversal tip I, memoriul tehnic, design tehnic și plan de execuție, caiete de sarcini, devizele ), documentele fiind denaturate prin falsificarea semnăturii și ștampilei verificatorului de proiect, prin modificarea elementelor cantitative, prin inserarea cerinței (ulterior predării acestuia de către proiectant beneficiarului Consiliu Județean Teleorman) ca metoda obligatorie de stabilizare a balastului să fie varianta la rece in situ, condiție care îi asigura firmei Tel Drum câștigarea licitației.

De asemenea, s-ar fi majorat artificial devizul până la suma de 14.132.923 euro, cu consecința creșterii valorii contractului finanțat din bani publici obținut de Tel Drum SA.

„În legătură cu același proiect de reabilitare a drumului județean DJ 506, suspectul Liviu Nicolae Dragnea, prin încălcarea dispozițiilor legale privind exercitarea funcției, a emis hotărâri de contractare a unui credit intern și dispoziții privind demararea procedurilor de achiziții publice și numirea comisiilor de evaluare a ofertelor. Prin furnizarea de informații confidențiale, prin modificarea proiectului tehnic și depunerea acestuia în vederea avizării și obținerii finanțării, Liviu Nicolae Dragnea și Mugur Bățăuș, cu intenție, în scopul obținerii unui folos necuvenit pentru Tel Drum SA și implicit pentru membrii grupului infracțional organizat, și-au încălcat atribuțiile legale și au determinat membrii comisiei de întocmire a documentației pentru licitația lucrărilor de construcții și membrii comisiei de evaluare a ofertelor să încalce, fără vinovăție, dispozițiile OUG 34/2006 prin inserarea unor condiții restrictive și încălcarea principiului tratamentului egal, desemnând câștigător al licitației publice firma Tel Drum SA”, mai arată procurorii DNA.

Ca urmare a acestei acțiuni, bugetul ar fi fost prejudiciat cu 5.742.872(diferența dintre devizul real prevăzut în proiect și devizul modificat).

„Pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale, suspectul Petre Pitiș, în calitate de reprezentant al Tel Drum SA, a simulat operațiuni de achiziție pe teritoriul național (purtătoare de TVA) pe care le-a înregistrat în documentele contabile, utilizând societăți comerciale cu comportament de tip fantomă. Astfel, în perioada 2010 -2012, acesta a sustras de la plata către bugetul de stat suma de 774.790,32 lei reprezentând taxă pe valoare adăugată aferentă operațiunilor comerciale. În aceeași perioadă, sumele aferente operațiunilor evidențiate cu societățile cu comportament de tip fantomă au fost transferate din conturile bancare ale Tel Drum SA în conturile bancare ale societăților cu comportament de tip fantomă, fiind retrase în numerar la scurt timp după transfer și restituite (fără comisionul pentru intermediere) persoanelor care le-au virat inițial”, se mai arată în comunicatul DNA.

Anchetatorii susțin și că, pe perioada de derulare a activității, membrii grupului infracțional organizat ar fi beneficiat de informații nepublice din cadrul instituțiilor de la nivel local și central, cum ar fi: note de fundamentare și caiete de sarcini pentru licitații viitoare ce se aflau în procedură de avizare internă (cum este cazul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale), corespondență între unitățile administrativ teritoriale și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (în cadrul obiectivelor ce se doreau a fi finanțate din PNDL), liste privind proiectele depuse pentru finanțare, documente solicitate de autoritățile judiciare de la instituțiile publice în cursul urmăririi penale (cum este cazul ANCPI). Astfel de documente au fost identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate.

În plus, conform înscrisurilor ridicate cu ocazia acelorași percheziții, membrii grupului infracțional organizat ar fi propus și faciliat numirea în funcții publice a persoanelor cu care aveau relații apropiate (au fost ridicate însemnări olografe în care, fie erau indicate persoane care ar fi fost potrivite pentru ocuparea unui post de conducere în cadrul administrației centrale și care au fost numite ulterior în aceste posturi, fie erau indicate detalii cu privire la dorința unor persoane publice de a pune în funcție o persoană apropiată).

Care au fost beneficiile șefului PSD

Anchetatorii arată că Liviu Dragnea, în mod direct sau prin persoane apropiate lui (fiul, fosta soție), ar fi obținut sume de bani sau bunuri mobile și imobile pe care le utilizează, precum și diverse servicii în interes personal, al familiei și al formațiunii politice din care face parte.

Nu în ultimul rând, Dragnea ar fi beneficiat de donații de la membrii grupului infracțional organizat și de la societățile controlate de aceștia: circa 2,5 milioane de lei în anul 2009.

De asemenea, șeful PSD ar fi beneficiat de transferul părților sociale din mai multe societăți controlate de membrii grupului infracțional organizat către fiul său, dividende și sume periodice către fiul său cu titlu de salariu de la firme din grup, sume periodice cu titlu de chirie (încasate personal de el și de fosta soție de la o altă societate din grup).

Anchetatorii vorbesc și de bani obținuți de către Liviu Dragnea din vânzarea unor bunuri imobile la valori supraevaluate către societățile controlate de membrii grupului infracțional organizat, folosirea de bunuri mobile de către fiul său (autoturismul deținut de o societate din grup și a cărui îmbunătățire tehnică a fost achitată de Tel Drum SA) sau folosirea de bunuri imobile tot de către acesta (imobilul din Turnu Măgurele proprietate a Tel Drum SA).

Seful Curtii de Justitie a Uniunii Europene: Abuzul in serviciu nu depinde de dimensiunea pagubelor!

Preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Koen Lenaerts, a declarat luni că infracţiunea de abuz în serviciu nu ar trebui să depindă, în principiu, de dimensiunea pagubelor, subliniind că poate exista o faptă penală ce nu provoacă pagube, dar este în continuare faptă penală.

Koen Lenaerts a efectuat luni o vizită la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde s-a întâlnit cu şefa instanţei supreme, Cristina Tarcea, scrie agerpres.ro.

La finalul întrevederii, Koen Lenaerts a ţinut o scurtă conferinţă de presă, în cadrul căreia a fost întrebat de jurnaliştii români dacă se impune un prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu.

„Sunt mai mult sau mai puţin în temă. Pot doar să spun că, dacă vorbim de criminalizare, atunci principiul de bază, ce îl au în comun toate statele membre ale UE şi UE însăşi, este că actul ce constituie faptă penală trebuie identificat clar. Astfel, atenţia trebuie să fie pe definiţia actului de corupţie sau actul ce duce la o faptă penală – actul de a nu îndeplini îndatoririle de serviciu -, actul acela ar trebui să fie definit clar. Nu ar trebui să depindă, în principiu, de dimensiunea pagubelor, pentru că poate exista o faptă penală ce nu provoacă pagube, dar este în continuare faptă penală. Astfel, criminalizarea este diferită de compensarea pagubelor ce pot sau nu să fie provocate. Şi dacă sunt provocate, pot fi de o măsură mai mare sau mai mică. Asta este, conceptual vorbind, o discuţie separată”, a răspuns Koen Lenaerts.

Reactia PSD la zecile de romani care au protestat in strada: Daca scoatem si noi oamenii nostri…

Peste 20.000 de oameni au ieșit în stradă în București și în marile orașe ale țării pentru a protesta împotriva Legilor justiției. Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu, consideră că oamenii au ieșit în stradă pentru că așa le-a cerut Sistemul și noua Securitate, condusă de Laura Codruța Kovesi și statul paralel.

”Este dreptul românior să protesteze, este un drept câștigat cu sânge în 89, de noi, de camarazii, de prietenii mei, de oamenii care au murit atunci. Este trist că acum după 27 de ani copii tăi protestează pentru noua Securitate, pentru Kovesi și pentru statul paralel. Mă rog, este dreptul lor să protesteze.

PSD este foatrte tare în momentul de față. Dacă dumneavoastră pentru 3000 de oameni considerați că are PSD o imagine proastă, dacă noi mâine facem un apel să iasă în stradă cei care ne iubesc și care înțeleg că trebuie schimbate legile justiției și care doresc să se schimbe toată această mizerie, aceștia sunt 90%

Cei care au fost anunțați pe Facebook de protestele pe legile justiției nu prea știu ce și cum, ei au venit pentru că așa le-a cerut sistemul”, a declarat Codrin Ștefănescu, la Antena 3.

VIDEO – Actrita Stela Popescu s-a apucat sa apere coruptii: 50% dintre cei arestati in Romania sunt nevinovati!

Stela Popescu, într-un interviu la DC News, are un discurs pro-corupție, acuzând arestările care se fac în diverse procese înainte de finalizarea acestora. Din nefericire, artista face o confuzie mare, pe placul corupților.

Cei arestați nu sunt arestați pentru că sunt vinovați sau nu. Acest lucru se face doar la finalul procesului. Ei sunt arestați pentru că judecătorii consideră că pot influența buna desfășurare a procesului ori sunt un pericol social. Iar dacă o artistă se substituie judecătorilor și declară fără să clipescă faptul că unii nu trebuie arestați, fără să știe probele de la fiecare dosar, România nu are nicio șansă pentru următorii 10 ani.

“Povești de adormit Mitzura. Mult zgomot și nu se face mare lucru. A arestat o mulțime de oameni, apoi le-a dat drumul. Nu trebuia să îi aresteze întâi. Nu poți băga atâția oameni la subsol fără să știi exact despre ce este vorba”, a zis Stela Popescu la DC News Live.

Vezi video aici:

“Televiziunea s-a transformat în tribunal. Acum toate broaștele își dau cu părerea la TV despre soarta oamenilor. Din acei arestați, măcar 50% sunt nevinovați. Lasă să se detașeze lucrurile, dar nu la televizor. Este un teatru în teatru”, a mai zis actrița.

”Urare” neobisnuita pentru ministrul justitiei: Sa dea fata in fata macar cu unul dintre cei 26 de condamnati pentru omor, omor calificat si omor deosebit de grav, care au fost eliberati!

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a lansat un atac dur la adresa ministrului Justiției Tudorel Toader, care a urmarit sa inoculeze ideea ca multi dintre cei condamnati au ajuns de fapt la inchisoare in urma abuzurilor unui sistem opresiv.

Cristian Tudor Popescu i-a urat ministrului Justitiei sa aiba de a face, fata in fata, „macar cu unul dintre cei 26 de condamnati pentru omor, omor calificat si omor deosebit de grav, care au fost eliberati”, informează aktual24.ro

”Ce as vrea eu sa se intample: ca domnul ministru Tudorel Toader sa aiba de-a face, fata catre fata, nu cu un violator din cei 47 eliberati, ca nu stiu ce ar putea viola la domnul Toader, dar macar cu unul dintre cei 26 de condamnati pentru omor, omor calificat si omor deosebit de grav, care au fost eliberati. Daca se poate, as vrea sa se intalneasca domnul Tudorel cu unul dintre acestia. Daca nu se poate, macar cu un talhar de inalta calificare”, a declarat CTP.

Jurnalistul sustine ca prin eliberarile din inchisoare se doreste inocularea ideii ca nu toti cei condamnati sunt atat de rai si ca multi au fost presati de un sistem opresiv.

”Nu, pentru ca bolnavii nu intereseaza politic. Ideea de gratiere, de amnistie… Stiti ce este de fapt in spatele acestei eliberari? Este ideea care se doreste a fi transmisa in subconstientul si in constientul colectiv, ca multi dintre cei condamnati sunt condamnati pe nedrept. Sunt niste nevinovati pe care acesta justitie odioasa, in combinatie cu SRI, in asa-numitul ”Binom”, dar nu al lui Newton, face ceva echivalent cu politia politica a lui Nicolae Ceausescu. Asta este ideea.

Vasazica, toate personajele astea de prim-plan, care au dosare penale, de la Dragnea pana la Udrea, de la Ponta pana la Cocos, toti de fapt sunt niste haituiti, niste nevinovati. Niste disidenti, condamnati politic. Si intr-un fel sunt frati cu talharii, violatorii si ucigasii care au fost eliberati acum. Toti, condamnati pe nedrept de ”Binom”. Asta este de fapt ideea manipulatorie din spatele a ceea ce vedem de 10 luni, cu obstinatie, cu o tenacitate incredibila. Eu nu am vazut niciun Guvern, in 27 de ani, urmarind cu asemenea determinare telul asta legat de justitie, de nimic altceva”, a mai spus CTP.

Ministrul Tudorel Toader, dat in judecata pentru proiectul controversat de modificare a legilor Justitiei!

Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor a dat în judecată Ministerul Justiției pentru a-l obliga să supună consultării/dezbaterii publice, controversatul proiect de modificare al legilor justiției, versiunea ”Tudorel Toader” (mai precis, proiectul de lege în forma trimisă la Consiliul Superior al Magistraturii spre avizar,e prin adresa Ministerului Justiției cu nr. 88929/2017 din 30.08.2017).

Cele două cereri de chemare în judecată, respectiv acțiunea de fond și cererea de ordonanță președințială au fost introduse la Curtea de Apel Brașov, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, la data de 25 septembrie 2017, constituie obiectul dosarelor cu nr. 523/64/2017 și 524/64/2017 (http://portal.just.ro/64/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=6400000000015264&id_inst=64;http://portal.just.ro/64/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=6400000000015265&id_inst=64 ) și au fost comunicate Ministerului Justiției care a și formulat deja o întâmpinare. Totodată, termenul de judecată în acțiunea de ordonanță președințială a fost stabilit pentru data de 07.11.2017.

”Demersul nostru juridic a fost determinat de conduita flagrant abuzivă a Ministrului Justiției care a refuzat în maniera cea mai arbitrară să supună consultării/dezbaterii publice un proiect normativ conținând numeroase propuneri de o noutate absolută și cu un impact major asupra funcționării justiției, sub pretextul implicit și aberant că acest proiect ar fi fost supus unei ample consultări publice în octombrie 2016, pe vremea ministrului Raluca Prună, când respectivul proiect conținea cu totul alte propuneri avansate de Ministerul Justiției (Propuneri care, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 1506/29.11.2016, au fost avizate favorabil cu observațiile prezentate în anexa la Hotărâre, spre deosebire propunerile din proiectul d-lui Toader care au primit aviz negativ de la CSM)”, spun reprezentantii Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor.

Acestia mai spun ca șiretlicul perfid prin care Ministrul Tudorel Toader a eludat consultarea publică pe care era obligat să o facă, potrivit Legii nr. 52/2003, a fost demascat, amendat și criticat inclusiv de inițiatorul acestui proiect de lege, fostul ministru al Justiției, Raluca Prună –http://epochtimes-romania.com/news/pruna-asistam-la-un-experiment-de-tip-mengele-in-justitie-toader-joc-lipsit-de-orice-demnitate—266599) sau de fostul președinte al CSM, judecătorul Horațius Dumbravă –http://www.rfi.ro/justitie-97306-judecator-horatius-dumbrava-tudorel-toader-transparenta)

”Cu toate că cererile de chemare în judecată ale asociației noastre i-au fost comunicate de 3 săptămâni, Ministrul Justiției, d-l Toader (care se consideră o somitate a Dreptului românesc și se comportă cu emfaza specifică acestui statut) a continuat nestingherit să-și bată joc de aplicarea uneia dintre legile fundamentale pentru bunul mers al democrației (legea transparenței decizionale) refuzând să supună proiectul, consultării/dezbaterii publice. Ba, mai mult decât atât, în ”sănătoasa” și româneasca tradiție a machiaverlâcului politicianist, d-l Toader încearcă să se sustragă și de la consecințele juridice ale batjocoririi legii 52/2003, fugind, la propriu, de procesul pe care i l-am intentat, prin ”supraplinul” unei mascarade procedurale: ”trimiterea proiectului de la Ministerul Justiției, direct la Parlament, fără asumarea sa de către Guvern””, mai spun reprezentantii Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor.

Pe de altă parte, din moment ce solicitarea vizând organizarea unei dezbateri publice/supunerea proiectului unei consultări publice a fost trimisă la M.J. în data de 23.08.2017 și a fost înregistrată de M.J. cu nr. 72864/24.08.2017 (cu o săptămână înainte ca d-l Ministru Toader să trimită proiectul spre avizare, la CSM) rezultă că d-l Ministru Tudorel Toader poate fi acuzat chiar de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu pentru că, prin refuzul tacit de a organiza dezbaterea publică pe care i-am solicitat-o, a încălcat prevederile art. 7 din Legea 52/2003, provocând o vătămare a drepturilor și intereselor legale ale asociației respective.

Reamintim că Parlamentul, în calitate sa de organ reprezentativ suprem al poporului și de unică autoritate legiuitoare a țării (cf. art. 61 din Constituția României) ar trebui să cultive respectul necondiționat pentru Lege, să nu gireze niciodată încălcarea legii, să nu fie niciodată complice la încălcarea legii și, mai ales, să nu se situeze niciodată pe poziții antagonice cu poporul pe care-l reprezintă, așa cum s-ar situa, cu siguranță, dacă ar gira încălcarea unei legi (legea transparenței decizionale) care garantează tocmai dreptul fundamental al acestui popor de a participa activ la procesul legislativ.

(

In plin scandal de coruptie, la doua ministere fundamentale din Guvern, PSD propune demiterea ministrului Justitiei!

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu, a afirmat, luni, la ședința PSD, că va propune revocarea ministrului Justiției, Tudorel Toader.

”La Comitetul Executiv de la Sucevița eu voi propune revocarea lui Tudorel Toader. E prea de tot! Apar filmări, apar înregistrări, toată țara este scandalizată, dar el nu are nicio reacție. Este prea de tot și eu voi propune revocarea acestui ministru al Justiției”, a afirmat Codrin Ștefănescu.

Sursa: Realitatea.net

Cel mai nedrept caz din istoria Justitiei din Romania: 12 ani de puscarie nevinovat!

Bărbatul judecat în cazul crimei pentru care Marcel Ţundrea a făcut 12 ani de închisoare fără să fie vinovat va fi eliberat condiţionat, marţi, după ce a executat cinci ani din pedeapsa de 25 de ani de închisoare, stabilită în 2012, anunta Mediafax.

Magistraţii Judecătoriei Târgu-Jiu au decis, în 24 august, eliberarea condiţionată a lui Gheorghe Avram, însă procurorii au contestat hotărârea.

Contestaţia a fost respinsă, marţi, la Tribunalul Gorj, decizia fiind definitivă.

Pe parcursul zilei de marţi, Gheorghe Avram va pleca din Penitenciarul Târgu-Jiu.

”Admite propunerea Comisiei pentru liberare condiţionată din cadrul Penitenciarului Târgu-Jiu de liberare condiţionată a condamnatului Avram Gheorghe, deţinut în Penitenciarul Târgu-Jiu. Dispune liberarea condiţionată a condamnatului Avram Gheorghe, aliat în executarea pedepsei de 25 ani închisoare”, a stabilit instanţa.

Bărbatul de 46 de ani, din Pojogeni, pentru care Marcel Ţundrea a stat nevinovat în închisoare, a fost condamnat, în anul 2012, la 25 de ani de închisoare pentru crima comisă în 1992, însă a fost eliberat după cinci ani, întrucât a executat o parte din pedeapsă, pentru un alt omor.

”Scade perioada executată de la 18 august 1992 – 31 mai 1993, 31 ianuarie 1995 – 21 iulie 2009 şi de la 01 februarie 2011 la zi”, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.

Marcel Ţundrea a fost condamnat la 25 de ani de închisoare, din care a executat 12, timp în care a făcut nenumărate demersuri pentru a arăta că este nevinovat, el fiind acuzat de viol şi omor.

Presupusa victimă a fost o fată de 14 ani, din satul Pojogeni, lângă Târgu Cărbuneşti, găsită decedată pe malul unui pârâu în iunie 1992, Ţundrea fiind considerat atunci principalul suspect.

Un test ADN realizat în anul 2004 a evidenţiat faptul că nu Marcel Ţundrea a violat-o pe minora de 14 ani, testele ştiinţifice ulterioare indicându-l pe Gheorghe Avram ca autor al faptelor respective.

Cei doi sunt din acelaşi sat, iar într-o perioadă au fost colegi de celulă în Penitenciarul Târgu Jiu, Avram fiind condamnat pentru alte infracţiuni violente, inclusiv crimă, produse după întemniţarea lui Ţundrea.

Marcel Ţundrea a murit pe 18 ianuarie 2007, el declarând de mai multe ori înainte de a deceda că, în opinia sa, adevăratul autor al faptelor de la Pojogeni este Gheorghe Avram.

Sursa: Mediafax.ro

Fostul premier Sorin Grindeanu audiat la DNA!

Fostul premier Sorin Grindeanu a ajuns miercuri la Direcția Națională Anticorupție pentru a fi audiat.

Sorin Grindeanu a fost citat în calitate de martor într-un dosar de corupție. La intrarea în sediul DNA, în jurul orei 12:00, el a spus că a fost chemat în calitate de martor.

Deocamdată nu este cunoscută cauza în care fostul premier este audiat, dacă este vorba despre un dosar nou sau despre o anchetă mai veche.

Numele lui Sorin Grindeanu a mai apărut în ultima jumătate de an în legătură cu un dosar deschis, la începutul anului, de procurorii DNA cu privire la retrocedarea unor imobile în Timișoara. O parte din retrocedări a avut loc în perioada în care Sorin Grindeanu era viceprimar al municipiului. În declarațiile publice date în legătură cu acest dosar, el a spus că nu avea printre atribuții avizarea unor astfel de retrocedări.

De asemenea, în perioada moțiunii de cenzură în urma cărei a fost demis, Sorin Grindeanu a făcut o plângere penală pentru abuz în serviciu, care ăl viza pe secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc.

Rămâne de văzut în ce cauză a fost chemat Sorin Grindeanu la audieri de procurorii anticorupție.

Sursa: Digi24.ro

Dragnea, extrem de furios dupa ce procurorii DNA au ajuns in Brazilia, pe urmele lui!

Liviu Dragnea a lansat amenintari, marti seara, la Antena 3, impotriva procurorilor care se ocupa de dosarul Tel Drum pentru ca au luat legatura cu procurorii din Brazilia.

„Este foarte grav ce se intampla. Eu am avocati in Brazilia si au acces la informatii. Eu le transmit niste vesti triste procurorilor, eu nu las asa. O sa merg in instanta, pentru tragerea la raspundere a tuturor celor implicati. Am sesizat si ambasada Braziliei. Eu nu o sa las lucrurile asa”, a spus Dragnea.

El a adaugat ca procurorii DNA „fac greseala dupa greseala”.

Sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, a anuntat, saptamana trecuta, ca procurorii DNA i-au contactat pe cei din Brazilia in dosarul Tel Drum.

„Da, colaboram cu procurori din afara granitelor tarii, avem corespondenta cu colegii nostri din Brazilia”, a declarat Laura Codruta Kovesi la Europa Fm, intrebata fiind de stadiul cercetarilor.

In luna iulie, procurorii DNA au anuntat ca o parte din dezvaluirile Rise Project privind afacerile lui Liviu Dragnea fac obiectul unui dosar deschis in februarie 2016, fiind solicitate acte de la autoritatile din Brazilia.

“O parte dintre aspectele continute in investigatia jurnalistica publicata la data de 6 iulie 2017 fac obiectul unui dosar penal aflat pe rolul DNA. In acest dosar, constituit pe baza de sesizare din oficiu, procurorii au dispus, la data de 19 februarie 2016, inceperea urmaririi penale in rem (fata de fapte) sub aspectul savarsirii unor infractiuni de coruptie si asimilate coruptiei. Dupa inceperea urmaririi penale in rem au fost administrate mijloace de proba constand in audieri de martori, ridicari de documente, solicitari de relatii de la autoritatile nationale si de la autoritatile din Brazilia”, a transmis DNA.

Sursa: Aktual24.ro