Mancarea la romani: Ce alimente sunt interzise daca vrei sa ai o inima sanatoasa? Vezi raspunsul Prof. dr. Eduard Apetrei!

Mancarea la romani cat si stilul de viata nesanatos face ca tara noastra sa fie pe primul loc la mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare. Prof. dr. Eduard Apetrei a explicat intr-un interviu pentru dcnews.ro care sunt principalele greseli ale romanilor ce favorizeaza aparitia si dezvoltarea unor afectiuni cardiovasculare severe.

„Bolile cardiovasculare sunt pe locul intai privind mortalitatea si morbiditate. Bolile cardiovasculare pot fi prevenite. (…) Haideti sa vedem cum ne putem feri de boala. Acum ne referim la momentul pana cand apare boala. Lucrurile sunt destul de limpezi. Un mod de viata potrivit este de dorit. Pentru ca vorbim de noutati, noi intotdeauna spunem pacientului: ‘nu fa cutare, nu fa cutare’, ceea ce, din punctul meu de vedere, nu este in sprijinul bolnavului. Cand ii interzici ceva, bolnavul are retineri.

Si atunci ma bazez pe o cercetare foarte ampla, comunicata recent, si anume – o cercetare facuta pe un numar impresionanta de oameni care arata urmatorul lucru. Apropo de alimentatie, mai precis, nu trebuie sa vorbim despre interdictii. Omul trebuie sa manance absolut ce vrea, ce ii place, toata problema fiind legata de numarul de calorii, de cantitatea de alimente. Cercetarea a aratat diferenta dintre persoanele care au mancat cu o anumita limitare a caloriilor si persoanele care au mancat cu interdictii, adica sub ideea – ‘nu mancati smantana, aveti grija la grasime etc’. Cei care au mancat ascultand sfaturile doctorului, cu interdictii, au avut o evolutie mai proasta decat ceilalti care au fost atenti la numarul de calorii. Acest lucru da peste cap conceptia noastra privind grasimile, alimentatia bogata in acesti nutrienti. Ramane, in continuare, de dovedit evolutia acestor bolnavi pentru o perioada de timp”, a zis Prof. dr. Eduard Apetrei.

sursa: dcnews.ro

Un mare lant de supermarketuri din Romania vinde carne tocata de vita fara pic de vita in ea!

Inspectorii OPC au găsit în marile lanțuri de magazine produse care i-au uimit chiar și pe ei.

Spre exemplu, un mare magazin avea la vânzare ”carne tocată de vită” care, însă, nu conținea vită, după cum se poate citi pe etichetă.

Printre ingrediente se numără: ”oase și carne de porc, sare nitrată, stabilizatori” etc.

Fotografia cu produsul și eticheta sa a fost postată pe pagina de Facebook a directorului Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, citat de Agerpres.ro.

Directorul Protectiei Consumatorului: Atentie la citricele din supermarket! Sunt tratate cu o substanta care va ataca ficatul si rinichii!

Directorul general al ANPC Paul Anghel avertizează consumatorii să citească foarte atent etichetele citricelor pe care le cumpără, pentru că unele dintre acestea sunt conservate cu Imazalil, o substanţă foarte periculoasă folosită pentru combaterea bolilor la plante, dar a cărei utilizare în agricultură este interzisă de legislaţia UE.

„Citiţi cu atenţie eticheta produselor pe care doriţi să le achiziţionaţi şi e bine sa ştiţi că: portocalele si citricele conservate cu IMAZALIL sunt foarte periculoase pentru consumul uman. THIABENDAZOL-IMAZALIL sau E233 acoperă coaja citricelor, este folosită pentru combaterea bolilor la plante si are o actiune fungicidă”, afirmă Anghel, prezentând şi o etichetă de citrice provenite din Turcia, pe care este menţionată substanţa, conform News.ro.

Directorul ANPC afirmă că ingerarea acestei substanţe atacă ficatul şi rinichii şi ar putea fi cancerigenă.

„Fructele şi legumele stropite cu acest pesticid nu au un miros diferit şi nici o culoare aparte”, precizează Paul Anghel, adăugând că legislaţia Uniunii Europene incerzice folosirea Thiabendazol – Imazalil în agricultură.

„Atenţie! Intoxicarea poate interveni chiar dacă nu se ingerează coaja fructelor şi legumelor stropite. Acestea trebuie spălate pentru îndepărtarea pesticidului de pe suprafaţa lor!”, subliniază directorul general al ANPC.

Cel mai bun fruct de sezon, in opinia nutritionistului Mihaela Bilic: Accelerează metabolismul, înlătură oboseala şi creşte performanţele fizice şi intelectuale!

Nutriţionistul Mihaela Bilic recomandă să profităm de acest anotimp pentru a face o cură sănătoasă cu aceste fructe, scrie ONE.

Iată ce a scris pe pagina sa de facebook:

”Când e vorba de toamnă e vorba de nuci. Însă, momentul ideal să le consumăm, e cât sunt încă crude, pline de iod şi mai uşor de digerat.

Când vine vorba de fructe oleaginoase ştim că sunt gustarea ideală, săţioasă, pline de fibre, minerale şi grăsimi nesaturate valoroase pentru sănătate. Însă magazinele sunt pline de produse exotice, care nu cresc pe meleagurile noastre, aşa că ne trezim mâncând alune, caju, fistic şi migdale iar de nuci uităm cu totul!

Aceste fructe se numesc oleaginoase pentru că au concentrate multe grăsimi în structura lor. Grăsime înseamnă multe calorii dar şi mai greu de digerat, mai ales când avem o bilă leneşă. Cu cât aceşti sâmburi sunt mai uscaţi şi mai deshidrataţi „cad” mai greu, aşa că multe persoane aleg să-i consume după ce îi ţin câteva ore în apă. Pentru nuci există însă o soluţie şi mai bună: mâncate cât sunt crude, au doar beneficii: sunt pline de apă şi de nutrienţii pe care orice plantă are interesul să-i concentreze în seminţe pentru a asigura perpetuarea speciei. Sămânţa este pentru vegetale ceea ce oul este pentru lumea animala: esenţa vieţii.

Nu asteptaţi ca nucile să se usuce şi să se râncezească prin cămară, faceţi de pe acum o cură de minerale şi iod, accelerază metabolismul, înlătură oboseala şi creşte performanţele fizice şi intelectuale. Un pumn de miez de nucă zilnic…e la îndemâna oricui.”

Nu asta scria in programul de guvernare! De la 1 octombrie cresc preturile la mancare, credite, gaze, curent și combustibili!

Facturile la energie electrică și gaze, precum și prețul carburanților la pompă se vor majora din nou de la 1 octombrie, ceea ce va produce un val de scumpiri în lanț pentru cele mai multe produse și servicii, în special pentru alimente, toate acestea concomitent cu creșterea ratelor la bănci, anunta Digi24.ro.

În ceea ce privește prețul energiei electrice, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a decis că, de la 1 octombrie, va exista omajorare pentru consumatorii casnici de 0,03 lei/kWh. Președintele ANRE, Niculae Havrileț, a explicat, pentru AGERPRES, că aceasta înseamnă o scumpire cu 3,45 lei pe lună pentru un consum mediu de 100 kWh.

Totodată, vicepreședintele ANRE, Emil Calotă, a anunțat că prețul gazelor pentru consumatorii casnici va crește, în medie, cu 6% în al patrulea trimestru al anului. Comitetul de reglementare al reglementatorului nu a aprobat încă această decizie, care ar urma să fie luată săptămâna viitoare.

În plus, Guvernul a decis majorarea accizei la carburanți cu 0,16 lei pe litru de la 15 septembrie, urmând ca o creștere similară să aibă loc de la 1 octombrie, așa că ziua de duminică vine și cu o nouă scumpire la pompă. Pe data de 15 septembrie, când a avut loc prima majorare a accizei, petroliștii au scumpit carburanții cu 9 bani pe litru, potrivit informațiilor obținute de AGERPRES de la companiile din domeniu. Însă prețurile au fost modificate în sus chiar și înainte și după această dată.

Astfel că, potrivit site-urilor companiilor petroliere, prețul celor mai ieftine sortimente de carburanți a ajuns aproape de 5 lei pe litru, după ce, la mijlocul lunii septembrie, era de circa 4,7 lei la motorină și 4,8 lei la benzină. În ceea ce privește sortimentele premium, acestea au depășit deja pragul de 5 lei pe litru.

Problema cea mai mare este că aceste produse — energie, gaze și carburanți — sunt folosite în masă și duc la scumpiri în lanț pentru aproape toate produsele și serviciile din economie, întrucât ele influențează atât costurile de producție, cât și segmentul de transport și comercializare.

Spre exemplu, este de așteptat ca alimentele să se scumpească în final cu 5-6%, consideră Dragoș Frumosu, președintele federațiilor sindicale din industria alimentară.

„Dacă, pentru producători, toate aceste scumpiri înseamnă 2-3% în mod direct, la raft s-ar putea ca prețul să fie cu 5-6% mai mare. Aceasta deoarece transportul influențează materia primă, dar costul de transport înseamnă și transportul de la producător la comerciant. Apoi scumpirea energiei electrică este suportată, la fel, atât de producător, cât și de comerciant”, a declarat Frumosu, pentru AGERPRES.

El a arătat că produsele care se vor scumpi cel mai mult sunt carnea, produsele din carne, laptele, produsele lactate și pâinea.

„Deci chiar dacă s-a mărit salariul, omul are și cheltuieli mai mari, pentru că dă mai mult pe energie, gaze, mâncare, abonamentul de transport”, a mai arătat Frumosu.

Totodată, ratele la bănci ale românilor vor crește și ele, odată cu nivelul ROBOR, rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele.

Vineri, ROBOR la trei luni era pe piața interbancară la nivelul de 1,58%, față de 1,46% în ședința de joi și față de 0,87% la începutul anului.

Sursa: Digi24.ro

Ancheta in supermarketurile din Romania: Mancam branza facuta cu o substanta folosita la dezghetarea soselelor!

Unul din 3 sortimente de brânză telemea conține clorură de calciu! Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele.

Acumularea clorurii de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă.

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 32 de sortimente de brânză telemea de vacă comercializate în marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceştia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Brânza telemea este preparată din caș bine stors, tăiat în bucăți cu fețe de obicei dreptunghiulare, și conservată în saramură.

Dacă în lumea plantelor se delimitează arii specifice de răspândire a speciilor, tot astfel și speciile gastronomice cunosc delimitări dictate de legi mai mult închipuite decât înțelese și demonstrate.

Telemeaua este una din aceste interesante specii gastronomice care și-a dezvoltat un mediu definitoriu în estul și sud-estul Europei, unde producția și consumul vin de mână din vremuri străvechi. În spațiul românesc, linia Carpaților Meridionali continuată spre răsărit în teritoriul nord-pontic separă aria brânzei telemea (la sud) de aria brânzei frământate și păstrate la ciubăr / burduf / borcan (la nord).

Ca și alte specii ale clasei mari a brânzeturilor, brânza telemea s-a obținut tradițional din lapte proaspăt, cald încă ori încălzit ușor, în care s-a adăugat cheag (concentrat enzimatic extras cu sare din stomac de animale rumegătoare tinere, neajunse în stadiul consumării de iarbă).

Cașul obținut se eliberează de zer și feliile ori calupurile de precipitat se pun la sare (sare uscată ori saramură), păstrându-se apoi la răcoare, în saramură timp de săptămâni, chiar luni, perioadă în care se petrec treptat schimbări organoleptice specifice.

Gustul se modifică de la savorile apropiate de cele ale cașului proaspăt, cu consistență încă moale spre structura mai fermă a telemelei maturate cu arome împlinite grație transformării lente a componentelor naturale, ajungând la înțeleapta telemea veche, fermă până la durificare, în care, ca la vinuri, aromele s-au desăvârșit în buchete impetuoase, receptate la magnifica lor forță în vreun bulz scos din spuza fierbinte, ori în savante plăcinte fierbinți, proapăt scoase din vreun cuptor care a văzut multe în viața lui.

Această stare de lucruri este speculată de cei care urmăresc orice oportunitate. Consumatorii, speriați de gândul că sunt păcăliți de comerțul care a devenit lipsit de orice funcție socială, gândesc că fermierul este producător direct, valorificând propria materie primă, motiv pentru care ar merita mai multă încredere. Dar și inițiativa privată ia uneori aspecte scandaloase: se improvizează spații/laboratoare de lucru în holurile de lângă toalete și în băi, unde se prepară produse alimentare (cașcaval, brânzeturi), care se vând la prețuri piperate pe internet („fermierii“ și-au creat site-uri și magazine online și au mulți clienți cosmopoliți), ca produse autentice, tradiționale. Și nu s-ar putea spune că nu sunt!

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

  1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere;
  2. Analiza informațiilor nutriționale.
  3. Aprecierea calității la produsul brânză telemea de vacă.
  4. Capcana înlocuitorilor de brânză telemea
    1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere;

Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de brânză telemea de vacă analizate sunt următoarele: lapte de vacă pasteurizat, proteină din lapte, sare, culturi lactice, cheag, clorură de calciu și acid lactic.

Este de la sine înțeles că pentru obținerea unui kg de brânză de cheag este nevoie de 6-10 litri lapte; că manopera și întregul proces de pregătire pentru vânzare, transportul și prezentarea pentru comercializare sunt activități în care lucrează oameni și care costă. Chiar dacă laptele ar fi socotit la un leu/litru de către fermierul care nu are posibilitatea să-l vândă într-o rețea de producție, iar toate activitățile le-ar suporta el și familia sa, kilogramul de brânză ar costa cel puțin 12-15 lei. Dacă însă se adaugă marje de profit minim, nu s-ar putea obține brânză sub 15 lei/kg. Acest calcul simplificat arată că o mare parte a sortimentului de brânzeturi, vândut la prețuri foarte modeste (7-12 lei/kg), nu conține decât puțin lapte sau constituie produse realizate din alte materii prime, îndeosebi din uleiuri hidrogenate sau nehidrogenate, folosind ingrediente care asigură precipitatului o consistență și proprietăți organoleptice specifice brânzei.

Pentru precipitatele  din lapte – toată clasa de brânzeturi – s-au creat tot felul de coagulanți chimici (unii au fost menționați mai sus) care asigură randamente superioare coagulării cu cheag de animal (care a devenit extrem de scump).Cheagul chimic este mai ieftin, iar tentația înlocuirii cheagului este iminentă. Unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice (mai exact substanță de coagulare, înlocuitor de cheag) este clorura de calciu, cu formula chimică CaCl2, (mai exact CaCl2(H2O)x, unde x = 0, 1, 2, 4, și  6), o sare a calciului cu acidul clorhidric. În toate variantele, clorura de calciu se dizolvă foarte bine în apă. În principiu, sarea respectivă este higroscopică (avidă de apă), deci se folosește foarte mult ca desicant (absorbant al umezelii). Clorura de calciu se obține din calcar, prin reacție cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obținerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele; față de sarea obișnuită (clorura de sodiu – NaCl), proprietățile clorurii de calciu o fac mult mai eficientă în lupta cu adversitățile iernii pe șosele (este eficientă până la temperaturi de minus 52 grade Celsius), astfel că peste jumătate din producția mondială de clorură de calciu se folosește în acest scop. Pentru variatele sale proprietăți se mai folosește: la dedurizarea apei din bazine de înot sau din bazine cu faună marină, în industria chimică la producerea altor substanțe chimice, în construcții, industria de foraj și metalurgie, în medicină la tratarea intoxicației cu magneziu și foarte multe utilizări are în industria alimentară, unde are codul european E509 ca aditiv (agent de întărire, de sporire a fermității țesuturilor – pulpele fructelor din conservele de legume, pasta de brânză tofu, dar și pentru producerea unui înlocuitor de caviar din sucuri de legume și fructe, ingredient în băuturile sportivilor etc. O utilizare specială vizează sterilizarea masculilor de la speciile animale, prin injectarea unei soluții de clorură de calciu. Având în vedere proprietățile menționate, este de înțeles că folosirea clorurii de calciu la prepararea brânzeturilor a devenit o practică largă, mai economică decât folosirea cheagurilor naturale. Produsul se vinde la prețuri mai mici decât cheagurile naturale (un litru de clorură de calciu 33% costă circa 50 lei, pe când aceeași cantitate de cheag costă de 2-3 ori mai mult). În plus, se subliniază avantajul compensării lipsei ionilor de calciu din laptele natural în perioada de toamnă și iarnă rezultând o coagulare superioară. În aproape toate rețetele actuale de preparare a laptelui se menționează că în lapte se adaugă săruri de calciu pentru a obține un coagul de consistență normală, bine legat. La prepararea brânzei de vacă se adaugă 0,15 ml soluție de clorură de calciu 40%, o jumătate de lingură de maia (lapte bătut, sana etc.) și o picătură de cheag la un litru de lapte.

  1. Analiza informațiilor nutriționale.

Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 169 kcal și 310 kcal. Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 12 grame şi 26 grame din care grăsimi saturate între 8,4 grame şi 18 grame per 100 grame produs. Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, cancerele de colon și sân, determină rezistenţa la insulină, favorizând apariţia diabetului de tip 2 şi determină deficienţe de învăţare la tineri.

Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 12 grame şi 21 grame.

Produsele analizate au un conţinut ridicat de sare, care variază între 1 gram şi 6 grame. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și au un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legătură și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă provocată de sare: insuficiență cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care și-l procură dintr-o linguriță rasă de sare (6 grame). În conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, sortimentele de brânză telemea de vacă, maturată, având un conținut ridicat de grăsimi saturate (mai mult de 5 grame per 100 grame produs) și de sare (mai mult de 1,5 grame per 100 grame produs) nu sunt recomandate copiilor.

3. Aprecierea calității la produsul brânză telemea de vacă.

Denaturarea acestui produs a început în anul 1998, când a fost abrogat standardul de stat, STAS 1981-80 Brânză telemea. În acel standard se definea acest produs astfel „Brânza telemea se prepară din lapte integral sau normalizat, pasteurizat, coagulat cu cheag sau pepsină, prin adăugare de culturi selecționate de bacterii lactice, cu sau fără semințe de negrilică (Nigella sativa L.) și se conservă în saramură de zer acidifiat”.

Foarte puțini consumatori cunosc faptul că brânza telemea maturată este numai acel sortiment comercializat după un timp de minimum 30 de zile de la data fabricației, iar brânza telemea proaspătă este acel sortiment de brânză comercializat până în 15 zile de la data fabricației, dar nu înainte de 5 zile de la data fabricatiei. Până în anul 1998, telemeaua maturată de vacă se comercializa pe trei clase de calitate: superioară, clasa I-a și clasa a II-a. Încadrarea în cele trei clase de calitate se realiza în baza următoarelor criterii standardizate: conținutul de apă (max 55% la cea superioară, 57% la brânza de calitatea I-a și calitatea a-II-a), grăsime raportată la substanța uscată (minim 50% la cea superioară, 42% la calitatea I-a și 40% la calitatea a II-a), substanțe proteice (minim 16% la cea superioară și 16,5% la cea de clasa I-a și a II-a) și conținutul de sare care era permis între 2,5% și 4% la toate cele trei clase de calitate, în timp ce pentru brânza telemea de vacă comercializată în saramură de zer, conținutul de sare permis era de la 6% la 10%. Telemeaua proaspătă de vacă se comercializa sub două clase de calitate, clasa I-a și clasa a II-a. La acest sortiment conținutul de apă era de max 60%, cel de grăsime raportată la substanța uscată era de min 42% la clasa I-a și minim 40% la clasa a II-a, conținutul proteic admis era de minim 16% la ambele clase de calitate, iar conținutul de sare era cuprins între 2,5% și 3,5%, în timp ce pentru telemeaua proaspătă de vacă, conținutul de sare din saramura de zer era cuprins între 5% și 7%. Începând cu anul 1998 toate standardele române au devenit facultative, moment de la care firmele nu au mai fost obligate să le respecte, iar acestea și-au realizat propriile standarde, cunoscute și sub denumirea de standarde de firmă. Dupa 1998 brânza se comercializează fără a menționa clasa de calitate. În baza criteriilor de mai sus experții APC au realizat o evaluare a celor 32 de sortimente de brânză telemea de vacă și au ajuns la următoarele concluzii:

–         40% din sortimentele analizate au calitatea a II-a;

–         23% din sortimentele analizate au calitatea a I-a;

–         37% din sortimentele analizate au calitate superioară;

În concluzie, abrogarea prin lege a acestei obligații a producătorilor, de a menționa pe eticheta produsului clasa de calitate a sortimentului de brânză telemea de vacă, constituie o încălcare gravă a dreptului fundamental al consumatorului, de a fi informat corect, complet și precis cu privire la acest produs. Totodată, acest lucru le permite comercianților să stabilească pentru sortimentele de brânză telemea de vacă, de calitatea a-II-a, prețuri ce nu corespund calității produselor, fapt ce duce și la realizarea unui prejudiciu material pentru acei consumatori care nu știu să interpreteze caracteristicile de calitate menționate pe eticheta produsului.

Aprecierea calității la brânza telemea de vacă se realizează organoleptic, urmărindu-se:

  1. Aspectul produsului la exterior: se admit bucăți întregi, cu suprafața curată, pe care pot să apară semințe de negrilică, se admit urme de sedilă. Nu se admit bucăti cu suprafața mucegăită, înmuiată, mucilaginoasă (mîzguită), înroșită, îngălbenită sau cu urme de impurități.
  2. Aspectul produsului în sectiune (la tăiere transversală): pastă curată, uniformă, poate prezenta semințe de negrilică. Nu se admite pastă neomogenă, cu impurități, roșcată, galbenă sau cu mucegai și nici aspect buretos.
  3. Consistența produsului: masă compactă, legată, de consistență uniformă, se rupe ușor fară a se sfărăma. Nu se admite consistență crețoasă sau cauciucoasă.
  4. Culoarea produsului: albă, pâna la albă cu nuanță gălbuie, uniformă în toată masa.
  5. Miros și gust: plăcut, specific brânzei maturate din lapte de vacă, acrișor, ușor sărat. Nu se admit gusturi și mirosuri străine: de amar, de iod, de furaj, de fermentație străină ( de ex. butirică), de chimicale, metalic etc.

Citeste mai multe pe apc-romania.ro

Ministrul Agriculturii la masa: cu porcul in portbagaj!

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, laudă calitățile cărnii de porc de Bazna, una din rasele românești de porci, „o rasă valoroasă aflată, din nefericire, pe cale de dispariție”. Pentru a-și întări spusele, ministrul a postat pe pagina sa de Facebook o înregistrare video în care mănâncă jambon de porc de Bazna chiar din portbagajul unei mașini.

.

Câteva clipe edificatoare în ceea ce privește gustul și savoarea cărnii de porc din rasa Bazna!”, este mesajul care însoțește clipul.

Ministrul este în vizită în județul Alba. El a mers la o fermă din Bucerdea Grânoasă, unde sunt crescuți porci din rasa Bazna, oi și păsări.

Nicolae Cleja, tatăl medicului veterinar Ioan Cleja din Bucerdea Grânoasă (jud Alba), la 82 de ani, crește porci din rasa Bazna în semilibertate, cu gard electric alimentat de la un panou fotovoltaic. Dar și oi sau păsări pentru ouă. Pentru ca aceste animale să aibă „bucate” sănătoase (așa cum spun ardelenii la cereale), gospodarul cultivă 17 ha teren agricol, aflat într-o zonă colinară, cu păioase, porumb și floarea-soarelui. Culturi frumoase care promit roade îndestulătoare. Toate fertilizate cu gunoi de grajd.

În asemenea condiții de trai, practic animale crescute în libertatea câmpului, normal că este foarte bună și prolificitatea lor. Iar savoarea și gustul cărnii obținute astfel sunt deosebite!”, a scris ministrul pe Facebook.

Sursa: Digi24.ro

Urmeaza scumpiri in lant la toate produsele, dupa ce Guvernul a reintrodus acciza la carburanti!

Toamna aceasta se numără…scumpirile. Reintroducerea mult-discutatei supraccize la carburanţi începând cu jumătatea lunii va deschide larg robinetul prețurilor. Specialiștii se așteaptă la scumpiri pentru pâine, carne, dar și pentru servicii. Cele câteva zeci de bani în plus pe litru de motorină sau benzină se vor transforma în câţiva lei în preţul afişat la raft.

Două scumpiri succesive îi aşteaptă pe şoferi până la 1 octombrie, anunta stirile TVR.

Majorarea accizelor va duce la scumpirea carburanților cu câte 32 de bani pe litru, la care se mai adaugă și TVA. Asta înseamnă că, peste fix o lună, cel mai ieftin sortiment de benzină va costa aproape 5 lei și 10 bani. Iar motorina standard va fi 5 lei și 5 bani pe litru.

Scumpirile nu se vor simţi, însă, doar la pompă, ci şi la raft. Preţurile tuturor produselor şi serviciilor depind de transport.

O scumpire cu 7 la sută ar duce preţul unui kilogram de carne de pui cu 1,3 lei mai sus decât în prezent.

Şi pâinea, legumele, fructele sau lactatele se vor scumpi, informeaza stiri.tvr.ro.

Prețul mai mare al carburanților îi lovește serios mai ales pe cei care consumă zeci de mii de litri de benzină sau motorină în fiecare lună.

Așa că și serviciile vor fi mai scumpe. Transportatorii spun că nu este exclus să ocupe din nou Piaţa Victoriei şi acuză Executivul că vrea să acopere găurile din buget din banii populaţiei.

După mărirea accizelor, România va deveni din octombrie statul est-european cu cea mai agresivă impozitare a carburanților.

Benzina şi motorina de la noi vor fi mai scumpe decât în Bulgaria, Polonia sau Ungaria și la prețuri foarte apropiate de Austria și Luxemburg.

Mancare stricata si expirata servita bolnavilor din Constanta!

Peste 100 de kilograme de carne de pui expirata de aproape doua saptamani, dar si biscuti expirati de anul trecut si 500 de kilograme de faina care expirase au gasit reprezentantii Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor in urma unui control facut, miercuri dupa-amiaza, la firma care asigura mancarea pentru trei unitati medicale din Constanta, printre care Spitalul Judetean si Spitalul de Boli Infectioase, transmite News.ro.

Seful Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor Constanta, Horia Constantinescu, a declarat ca reprezentantii institutiei au facut, miercuri dupa-amiaza, un control la societatea Arimex Comexim 2000, care asigura servicii de catering pentru mai multe unitati spitalicesti.

Astfel, comisarii CJPC au descoperit 500 de kilograme de faina expirata din luna mai, 106 kilograme de gujoane de pui, expirate din 18 august, biscuiti expirati de anul trecut, dar si zeci de kilograme de legume congelate si fara date de identificate.

Totodata, echipele de control au mai gasit gem facut in bucataria proprie, fara reteta, continut sau conditii de pastrare.

Societatea Arimex Comexim 2000 asigura hrana pentru pacientii din Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta, Spitalul Clinic de Boli Infectioase Constanta si Spitalul CFR Constanta.

La ora transmiterii acestei stiri, controlul comisarilor CJPC este in desfasurare.

Sursa: News.ro

Decizie de ultima ora a McDonald’s legata de puii cu antibiotice pe care ii serveste in Romania!

Lanțul de restaurante McDonald’s a luat o decizie radicală, în ceea ce privește puii pe care îi servește clienților. Printre țările vizate se află și România.

McDonald’s va reducem în următorii ani, utilizarea antibioticelor în cazul puilor pe care îi serveşte în toată lumea, la scurt timp după ce a adoptat deja măsuri similare în Statele Unite ale Americii, informează joi AFP.

„Începând din 2018, vom începe să punem în aplicare o nouă politică privind utilizarea antibioticelor în cazul puilor de crescătorie de pe toate pieţele din lume”, a anunţat compania, într-un comunicat publicat marţi.

Din 2016, McDonald’s nu mai serveşte pui de găină trataţi cu antibiotice în restaurantele sale din Statele Unite. Planul anunţat de grupul american de restaurante la nivel mondial este însă mai puţin ambiţios decât cel aplicat în SUA, deoarece se referă numai la antibioticele considerate critice de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru sănătatea umană, informează capital.ro.

McDonald’s nu va mai servi pui de găină expuşi la astfel de antibiotice începând din 2018 în Brazilia, Canada, Japonia şi Coreea de Sud, iar de la sfârşitul anului 2019 în Europa – așadar, și România -, Rusia şi Australia. Mai mult,  de la începutul anului 2027, măsura se va aplica şi în China.

Ce mananca romanii? Intr-un an excelent pentru agricultura, Romania importa mancare in cantitati record!

În primul semestru din 2017, importurile României au totalizat 36,7 miliarde de euro, din care 8,8% au fost importuri de alimente – 3,2 miliarde de euro. Această sumă n-a mai fost consemnată după 1989 şi este dublă faţă de cea din semestrul I 2008, arată statisticile oficiale consultate de MEDIAFAX.

Datele comunicate miercuri de Institutrul Naţional de Statistică (INS) arată că exporturile agroalimentare ale României în prima jumătate a anului 2017 au fost de doar 2,1 miliarde de euro, rezultând un deficit comercial – decalaj faţă de importuri – de 1,1 miliarde de euro, un alt record istoric.

În anul „de vârf” al economiei, 2008, importurile agroalimentare din primul semestru însumau 1,6 miliarde de euro. Apoi au urcat constant, trecând pragul de două miliarde de euro în prima jumătate a anului 2013 şi ajungând la 2,9 miliarde de euro în aceeaşi perioadă din 2016.

Acum, în 2017, specialiştii spun că avem unul dintre cei mai buni ani agricoli, dar producătorii autohtoni n-au reuşit să acopere decât într-o mică măsură cererea de produse alimentare. Comerţul cu amănuntul la această grupă de produse a crescut, în primul semestru din acest an, cu 3,5% faţă de acelaşi interval din 2016, arată datele INS.

Patronatele din agricultură spun că infrastructura de depozitare cu atmosferă controlată a produselor agroalimentare poate menţine cel mult 40% din producţia naţională, restul – fiind imposibil de depozitat pe termen lung – se vinde imediat după recoltă sau se livrează la export. Din această cauză, în fiecare an, România importă masiv mâncare în lunile de iarnă şi primăvară, reechilibrând apoi – în lunile de vară şi toamnă – balanţa exporturi/importuri.

Singurul an în care balanţa comercială cu produse agroalimentare a înregistrat un excedent (exporturi mai mari decât importurile) a fost 2015, pe fondul unor livrări-record de cereale pe pieţele externe.

Dupa McDonald’s si KFC un alt gigant mondial in domeniul mancarii vine in Romania!

Românii lasă anual în restauran­te­le de tip fast-food circa 2 mld. lei, piaţa fiind dominată la vârf de companii internaţionale pre­cum McDonald’s şi KFC, arată o analiză a ZF pe baza datelor Euromonitor. Cei doi jucătorii internaţionali se luptă atât cu alte lanţuri străine mai mici precum Subway, cât şi cu afaceri locale precum lanţurile de shaormerii.

În piață se pregătește un adevărat cutremur pentru că un nou gigant american va ajunge în România. Celebra rețea Taco Bell este pregătită să își deschidă filială și în România, informează surse din piață.

„Segmentul de fast-food a atras atenţia con­sumatorilor români datorită activităţii bran­durilor internaţionale precum McDonald’s şi KFC care au reuşit să aducă mai aproape stilul de viaţă occidental“, spun analiştii Euromo­ni­tor. Creşterea puterii de cumpărare i-a deter­mi­nat pe români să iasă mai des în oraş, iar restau­rantele de tip fast-food au avut de câştigat de pe urma acestei situaţii. Shaormeriile şi restau­rantele au devenit locuri de întâlnire pentru consumatorii de toate vârstele şi profesiile, potrivit ZF.

„Piaţa restaurantelor fast-food creşte, vedem o dezvoltare în ultimii ani“, afirmă Daniel Boaje, directorul general şi acţionarul minoritar al McDonald’s România. Compania este controlată de maltezii de la Premier Capital în proporţie de 90% şi de Daniel Boaje cu 10%. Americanii de la McDonald’s au vândut franciza lanţului de restaurante în decembrie 2015, până atunci grupul fiind prezent local în mod direct. Acum, la fel ca Subway sau KFC, şi McDonald’s este prezent în sistem de franciză.