Conacul lui Dragnea nu poate fi pus sub sechestru! L-a luat Bombonica la divort!

Proprietatea lui Liviu Dragnea care a strans sute de mii de vizualizari pe internet nu poate fi pusa sub sechestru de catre procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) dupa ce s-a constatat ca domeniul si casa de la Alexandria au revenit in urma partajului de la divort sotiei lui Liviu Dragnea, Bombonica.

Procurorii au anuntat, marti, ca vor pune sechestru pe proprietatile inculpatilor din dosarul Tel Drum, printre care si Liviu Dragnea. Totusi, acestia nu se pot atinge de unul dintre cele mai importante bunuri ale lui Liviu Dragnea, cel care se numara printre persoanele anchetate in respectivul dosar.

Este vorba de mosia liderului PSD, din Teleorman. De sechestru, insa, va scapa tocmai cea mai emblematica posesiune a lui Dragnea, celebrul domeniu care se intinde pe doua strazi in Alexandria. Pentru ca, foarte inspirat, seful PSD a transferat proprietatea, la divort, fostei sotii. Totusi, Dragnea a ramas cu aproape la fel de celebrul hotel “Turris”, care are o istorie zbuciumata, scrie prisacariu.ro. In vara lui 2015, Liviu Dragnea a divortat de sotia sa, Bombonica, in discretie maxima. In ciuda zvonurilor de presa, informatia a devenit oficiala abia anul acesta, cand seful PSD si-a publicat declaratia de avere. Jurnalistii s-au grabit sa remarce ca domeniul de multe hectare al lui Dragnea a fost pierdut, la partaj, in favoarea Bombonicai (fosta Dragnea, acum Prodana).

PSD ar putea organiza mitinguri in toata tara pentru sustinerea lui Dragnea

Oficial, în București nu se va organiza, în perioada următoare, vreun miting de susținere a lui Liviu Dragnea sau a programului de guvernare, este una dintre deciziile luate de conducerea extinsă a PSD în cadrul ședinței de la Băile Herculane.

CEx al PSD a decis că filialele județene sau locale care vor să organizeze mitinguri, o pot face, dar tema manifestărilor va fi „România”. Cu alte cuvinte, să nu fie explicit mitinguri de susținere a președintelui PSD, Liviu Dragnea, recent implicat într-un al treilea dosar penal, dosarul „Tel Drum”, dar nici mitinguri de susținere a programului de guvernare ori a Cabinetului Tudose.

Înaintea CEx de vineri, Dragnea a declarat că de data aceasta nu se va mai opune ideii organizării unor manifestații. „Sunt mai multe motive pe care le-am auzit pentru care colegi de-ai mei doresc să se facă (un miting – n.r.), eu nu resping ideea, dar trebuie să facem un miting care să aibă sens”, a spus Liviu Dragnea.

Mai multe voci din interiorul PSD, printre care Codrin Ştefănescu şi Liviu Pleşoianu, au cerut în repetate rânduri organizarea unor manifestaţii care să contracareze protestele de stradă antiguvernamentale. Ideea a revenit în partid odată cu dosarele deschise de DNA şi în care este implicat Liviu Dragnea şi cu apariţia informaţiilor conform cărora şi alţi lideri sau miniştri ai partidului ar urma să aibă probleme în justiţie.

„Partidele de guvernământ din Polonia și Ungaria au fost în stare să organizeze mitinguri, marșuri cu sute de mii de oameni, pentru țările lor, nu numai pentru partidele lor. Psd, care a obținut un scor uriaș pentru întreaga europă, e sau nu în stare?”, a scris deputatul Liviu Pleşoianu pe Facebook.

La rândul său, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu, a declarat, la un post tv, că ar trebui să aibă loc o manifestație cu scopul „denunțarea abuzurilor statului paralel”.

„Nu neapărat pentru susținerea Guvernului. Noi vrem un miting de amploare în București și alte orașe pentru a susține câteva idei: că în România nu trebuie să mai existe abuzuri, că nu mai trebuie să permitem unui stat paralel să conducă și să decidă în această țară, de multe ori în afara intereselor României. Apar declarații, filme, înregistrări ale procurorilor, despre lucruri îngrozitoare încât nu putem rămâne imuni. În sensul ăsta vrem un miting”, a spus Ștefănescu.

Politicienii romani au idei periculoase! Vor sa legalizeze depasirea pe linie continua!

Cand Parlamentul este plin de oameni incompetenti nu te poti astepta ca propunerile legislative sa aiba vreun beneficiu celor multi. Ba dimpotriva dupa intentiile ce au dat drumu la puscariasi acum vor sa incurajeze si depasirea pe linie continua, ca si cum comisiile de circulatie mixte care au hotarat in baza unui istoric de evenimente aceste marcaje ar fi degeaba, or politistii rutieri nu reusesc sa interpreteze situatiile in care se impune depasirea liniei continue.

Potrivit unei propuneri legislative inregistrate la Senat, soferii care depasesc pe linia continua ar putea scapa de sanctiuni, in cazul in care vizibilitatea asupra drumului este de cel putin 20 de metri, iar latimea drumului este de minimum sapte metri. Depasirea poate avea loc, daca soferul incearca sa treaca de un obstacol care este oprit, stationeaza sau se deplaseaza cu o viteza foarte mica pe acelasi sens de mers. Ilustrul autor al acestui proiect se numeste Mihai Weber si provine de la grupul parlamentar al PSD, fiind ales in circumscriptia electorala 20, Gorj.

„Conducatorul este sanctionat nediferentiat pentru incalcarea marcajului continuu, fara a fi luate in considerare motivele care au determinat actiunea. Mai mult, cadrul normativ in vigoare nu indeparteaza natura perturbatoare a obstacolului, ci ingreuneaza fluiditatea traficului rutier, cauzand cresterea gradului de disconfort a conducatorului, dar si o viteza medie comerciala care are un impact negativ asupra activitatii operatorilor economici si marilor transportatori”, se arata in proiect, potrivit libertatea.ro

Mircea Badea, dupa ce ani de zile a luat apararea PSD si a lui Voiculescu. ”Cea mai mare greseala a vietii mele este ca…”

Mircea Badea spune că una dintre cele mai mari greșeli pe care le-a făcut în viață este că a rămas în România. 

”Domnul Băsescu, cu toate lucrurile oribile pe care le-a făcut acest personaj odios din istoria României, a făcut un lucru extraordinar: a numit-o pe minunăția Laura Codruța Kovesi procuror-șef de trei ori. Foștii lui pupători (…) care-l înjură pe domnul Băsescu tocmai pe bază de Codruța ar trebui să explice cum se face că un personaj pe care-l descoperă acum corupt măcar din punct de vedere moral numește o persoană atât de minunată cum e șefa DNA. (…).

Eu am făcut multe greșeli în această viață, dar cea mai mare dintre ele e faptul că am rămas în țară”, a spus Mircea Badea, miercuri, în pasa emisiunii Sinteza zilei cu În gura presei.

Sursa: dcnews.ro

Revolutie in educatie: PSD introduce Bacalaureatul de iarna!

Ministrul Educatiei, Liviu Pop, afirma, intr-un interviu acordat agentiei Agerpres, ca exista o discutie privind introducerea unei noi sesiuni de bacalaureat care ar trebui organizata ‘undeva in decembrie, poate februarie’. El spune ca ‘deocamdata este o chestiune de discutii’ si ca nu se va schimba nimic pentru cei care urmeaza sa dea bacalaureatul anul viitor. Initiativa vine pe fondul scaderii dramatice a numarului de studenti din cauza crizei demografice, dar si din cauza bacalaureatului in conditii de corectitudine.

‘Este o discutie de a introduce o noua sesiune de bacalaureat si eu cred ca este necesara. Cat de utila este sesiunea din august, deja stim. Am vazut in ultimii zece ani de zile cati absolventi s-au prezentat in august si cati au luat examenul de bacalaureat. Si anul acesta am avut un numar mare de persoane care s-au inscris si totusi prezenta a fost foarte, foarte mica. Din punctul meu de vedere, cred ca un examen de bacalaureat, o alta sesiune ar trebui organizata undeva in decembrie, poate februarie, fiind vacanta de iarna’, a spus Pop, care considera ca legea permite organizarea unei a treia sesiuni de bacalaureat.

In opinia sa, a treia sesiune de bacalaureat ar putea deveni realitate anul viitor: „Daca o gandim, sa o gandim pentru anul viitor. Plecand de la realitate, noi o sa dam publice toate datele vizavi de cati s-au inscris, cati au participat, care a fost procentul. Eu cred ca din iulie pana in decembrie este timp suficient sa se pregateasca acei care nu si-au luat examenul de bacalaureat”.

Acesta a invocat faptul ca „in ultimii zece ani aproape 2.000.000 de romani au terminat clasa a XII-a dar, dintre acestia, „aproape jumatate nu si-au luat bacalaureatul, mai precis 800 si ceva de mii”. Dintre acestia, „700.000 sunt pe zona liceelor tehnologice”, a precizat ministrul.

„De ce asa de multi nu si-au luat examenul de bacalaureat? Este o intrebare la care cu toti trebuie sa ne raspundem, fapt pentru care aici trebuie sa regandim pe de-o parte tipul examenului de bacalaureat”, crede acesta.

Liviu Pop spune, in acest interviu, ca invatamantul profesional trebuie coroborat cu liceul tehnologic, „iar lucrul acesta trebuie sa il facem in noul proiect a legii educatiei nationale care anul viitor sa fie pregatit pentru a intra in septembrie – octombrie in Parlamentul Romaniei pentru dezbatere”.

Sursa: Hotnews.ro

Mesajul lui Godina pentru romanii care-i apara pe ”haituitii” DNA: Uita-te ce casa are! Uita-te ce masini are! Vezi pe unde isi face vacantele! A fost bugetar toata viata?

Cunoscutul polițist brașovean Marian Godină a scris pe Facebook un mesaj destinat românilor care comentează pe Facebook și îi iau apărarea unui politician „hăituit” de DNA. El îi îndeamnă pe acești oameni să se uite la ce stil de viață au persoanele „hăituite” și să se compare cu ele, scrie Digi24.ro.

Ai acces la internet și îți place să te implici în comentarii pe Facebook când te întorci seara acasă rupt de muncă? Înainte de a-i lua apărarea prin comentarii unei persoane „hăituite” de DNA, uită-te la ce casă are. Uită-te la ce mașini are. Vezi pe unde se plimbă prin vacanțe. Gândește-te apoi că omul ăla a fost bugetar toată viața. Pune-i cel mai generos salariu care se poate câștiga anual ca bugetar și înmulțește-l cu anii de când lucrează la stat. I-ar fi ajuns banii pentru căsoaia aia? Pentru vacanțe luxoase? Pentru mașini d-ălea? Îți dă cu virgulă?

Acum, uită-te la casa ta. E la fel? De fapt ce vorbesc eu de casă? Uită-te în frigider. Ai senzația că te uiți pe redtube? Pun pariu că majoritatea spațiului e ocupat de oale și cratițe. Pe masă ai o mușama d-aia ieftină crestată cu urme de cuțit adunate ca niște scrilejituri ale unui soldat care își făcea AMR-ul pe vreun perete răcoros. Ai tot zis că iei alta, dar nu prea „e” bani. Haaai, că te-am nimerit, sunt sigur. Tu de ce nu ai bani ca ăla? Că ești mai prost? Păi cum? Tu să fii prost? Păi nu ești tu ăla deșteptu’ care demască conspirații cu state paralele, binoame, străini care vor să ne vândă țara și moșnegi care plătesc 30 de lei pe câine protestatar?

Hai mai bagă un comentariu despre statul paralel, să te vadă prietenii cât ești tu de deștept și cum desfaci tu ițele. Dar între timp, nu uita de mușamaua aia… poate o schimbi luna asta… dacă ajunge banu’ după ce-ți schimbi pantalonii rupți în c*r de atâta muncă sau dacă îți trimit copiii bani din „străinătățuri”, că doar au plecat acolo tot din cauza legilor justiției și a procurorilor care hăituiesc îngerași inocenți”, a scris Marian Godină.

Sursa: Digi24.ro

Noi scoatem legile justiţiei chiar dacă ajungem la DNA. Va fi război

Liderul PSD anunta că legile justiţiei vor fi aprobate în Parlament cât mai repede. În direct la România TV, liderul PSD spune că va fi război total şi că acestea vor fi adoptate chiar dacă tot partidul ajunge la DNA.

La începutul acestui an, milioane de oameni au ieşit în stradă împotriva celebrei OUG 13 şi fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache şi-a dat demisia.

„Nu e o joacă şi nicio glumă. Vrem să reformăm legislaţia. Sper să nu cedeze niciun ministru. Să stai ghiocel nu e în regulă. Eu nu garantez pentru nimeni, chiar dacă ştiu că au genunchi foarte tari. Noi scoatem legile justiţiei chiar dacă ajungem la DNA. Va fi război”, a tunat Dragnea.

Şeful PSD nu a ratat ocazia de a o ataca şi pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. „Eu nu am fost cu oameni politici, cu astea. Astea sunt minciuni cu picioare scurte. Nu suntem sănătoşi la cap”, a mai spus Dragnea.

Metodele prin care Liviu Dragnea ar fi scos bani de la TelDrum. Cum ajungeau banii la PSD

DNA sustine intr-un comunicat oficial de presa ca Liviu Dragnea si familia sa scoteau bani de la firma Tel Drum si membrii grupului infractional organizat in cinci moduri: donatii, dividende, vanzari supraevaluate, chirii si folosirea directa de bunuri mobile si imobile.

Ce spune DNA in comunicatul de presa:

  • Liviu Nicolae Dragnea, în mod direct sau prin persoane apropiate lui (fiul, fosta soție) a obținut sume de bani sau bunuri mobile și imobile pe care le utilizează, precum și diverse servicii în interes personal, al familiei și al formațiunii politice din care face parte, respectiv donații de la membrii grupului infracțional organizat și de la societățile controlate de aceștia (circa 2,5 milioane de lei în anul 2009), transferul părților sociale din mai multe societăți controlate de membrii grupului infracțional organizat către fiul său, dividende și sume periodice către fiul său cu titlu de salariu de la firme din grup, sume periodice cu titlu de chirie încasate personal de Liviu Nicolae Dragnea și de fosta soție de la o altă societate din grup, bani obținuți de către Liviu Nicolae Dragnea din vânzarea unor bunuri imobile la valori supraevaluate către societățile controlate de membrii grupului infracțional organizat, folosirea de bunuri mobile de către fiul său (autoturismul deținut de o societate din grup și a cărui îmbunătățire tehnică a fost achitată de Tel Drum SA) sau folosirea de bunuri imobile tot de către acesta (imobilul din Turnu Măgurele proprietate a Tel Drum SA).

Reamintim ca DNA a inceput urmarirea penala impotriva lui Liviu Dragnea si sefilor de la Tel Drum pentru constituirea unui grup infractional organizat si abuz in serviciu, in legatura cu reabilitarea de drumuri judetene cu fonduri UE. DNA arata intr-un comunicat ca dosarul s-a constituit in urma unei sesizari a OLAF (Oficiul european antifrauda) din 30 septembrie 2016. Procurorii arata in comunicatul oficial ca, in calitate de presedintel al Consiliului Judetean Teleorman, Liviu Dragnea ar fi infiintat in 2001 un grup infractional organizat „care actioneaza si in prezent”, format din functionari ai institutiilor din administratia publica si oameni de afaceri. DNA arata ca acest grup infractional organizat ar fi furnizat fonduri pentru PSD, prin donatii ale membrilor.

Sursa: Hotnews.ro

Procurorii DNA: Dragnea este acuzat de frauda si constituire de grup infractional organizat, prejudiciul depasind 21 de milioane de euro!

Președintele PSD, Liviu Dragnea, este suspect în Dosarul TelDrum și cel mai probabil procurorii DNA vor începe urmărirea penală pe numele său.

Conform surselor judiciare, Liviu Dragnea este acuzat de nu mai puțin de cinci infracțiuni: Abuz în serviciu, fraudă cu fonduri europene, grup infractional organizat și derivatele acestor infracțiuni.

În acest dosar prejudiciul este unul uriaș, de 21 de milioane de euro.

Iesit dupa 30 de min de la audieri, Dragnea a spus ziaristilor : “O sa stam de vorba la Parlament”. Cel mai probabil, Liviu Dragnea doar a luat la cunoștință acuzațiile care i se aduc, pentru că timpul petrecut la audieri a fost unul foarte scurt.

Cum faptele la care se referă procurorii anticorupție nu se referă la perioada în care Liviu Dragnea a fost membru al Guvernului, orice decizie a procurorilor nu va trebui să treacă prin Parlament, afară doar dacă procurorii ar decide să ceară Parlamentului să aprobe reținerea sau arestarea sa. (este asemănător cu Cazurile Ponta și Șova, care deși erau membrii ai Guvernului au ajuns suspecți și apoi inculpați).

Sursa: stiripesurse.ro

Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii: ”Revolutia fiscala”, experiment cu final necunoscut!

Vicepresedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Dan Muresan apreciaza ca trasferul contributiilor sociale de la angajator la angajat va bulversa organizarea interna a firmelor, in vreme ce decidentii din zona executiva vor urmari implementarea masurii ca pe un experiment cu final necunoscut. Cu toate acestea, angajatii nu se vor alege cu veniturile diminuate (cu posibile execeptii – salariati din IT si cei cu grad de handicap).

In plus, se vor crea premisele ca salariatii sa gestioneze in viitor o cota mai mare din venitul brut pentru a o directiona catre fonduri de pensii si sanatate private cu adevarat performante, subliniaza reprezentantul IMM-urilor.

VENITUL NET NU SCADE

Dan Muresan a explicat ca salariile nete nu se vor reduce ci vor creste daca angajatorii vor suporta acelasi cost salarial. Exceptie vor face salariile IT-istilor care beneficiau de scutirea de impozit pe venit si ale persoanelor cu grad de handicap, care vor trebui majorate pentru a ramane la acelasi nivel (vezi TABELUL atasat).

“Intr-adevar, nu exista obligatia de crestere a salariului brut, dar pe o piata a muncii in care resursa umana este dificil de gasit ar fi normal ca angajatorii sa fie foarte atenti sa nu reduca bugetul alocat salariilor iar in cazul IT si a salariatilor cu grad de handicap sa mareasca acel brut”, a declarat Dan Muresan, care este si director al MDM Financial Group, grup de firme specializat in audit financiar, contabilitate si consultanta de salarizare.

Dan Muresan a spus ca sectorul IT a fost beneficiarul unei facilitati “impotriva naturii”, data fiind scutirea unora dintre salariati de plata impozitului pe venit, facilitate oferita de firma dar suportata de stat.

“In noile conditii, prin aceasta trecere a contributiilor de la angajator la angajat si avand in vedere reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10 la suta, scutirea nu mai este de 16 la suta, in cazul IT-istilor, ci de 10 la suta, deci acest salariat va beneficia de o scutire mai mica, ceea ce inseamna ca salariul lui net va fi mai mic cu 7,05 procente”, a explicat Dan Muresan.

EFECTE NEGATIVE

Vicepresedintele CNIPMMR a apreciat ca transferul contributiilor de la angajator la angajat va bulversa organizarea interna a firmelor prin:

– Obligarea angajatorului la o negociere cu angajatul pentru stabilirea de noi conditii de salarizare;

– Incheierea unor acte aditionale la Contractul Individual de Munca pentru fiecare salariat cu scopul modificarii salariului brut;

– Modificari ale softurilor de salarizare;

– Modificari ale bugetelor de venituri si cheltuieli in cazul unor firme (mai ales multinationale si IT)

– Obligarea fiecarei firme sa organizeze sesiuni de informari si clarificari pentru ca salariatii sa inteleaga esenta schimbarilor legislative;

UN CASTIG PENTRU SALARIATI

Vicepresedintele CNIPMMR crede ca acum salariatii vor fi mai atenti la venitul brut pe care il va oferi angajatorul pentru a putea contribui in mod optim si cu beneficii maxime la sistemul de pensii precum si la cel de sanatate.

“Acum, angajatul va contribui la pensie cu 25 la suta si cu 10 la suta la sanatate. Va fi mult mai atent la ce se intampla cu acesti bani, va dori sa stie cum sunt administrati. Cred ca suma desinata sanatatii se va defalca urmand ca o parte sa fie directionata catre sistemul social de sanatate al statului si o alta parte catre sistemul privat, conform optiunii salariatului”, anticipeaza Dan Muresan.

UN EXPERIMENT CU FINAL NECUNOSCUT

Dan Muresan a apreciat ca o decizie “revolutionara” precum trecerea contributiilor in sarcina angajatilor ar fi trebuit sa aiba la baza parcurgerea unui circuit de clarificari oferite de catre decidenti, cu răspunsuri la următoarele întrebări:

  1. Care va fi efectul imediat, pe termen mediu si lung pentru bugetul de stat, bugetul de asigurari sociale de pensii, bugetul de asigurari de sanatate, somaj, pentru bugetele locale etc?
  2. Cum si de unde se acopera diferentele majore pentru a nu destabiliza bugetele respective (exemplu: bugetele primariilor)?
  3. Ce implicatii va avea masura pentru firme din momentul implementarii pe termen mediu/lung?
  4. Cum vor fi afectati salariatii pe termen scurt/mediu si lung?
  5. Care sunt categoriile sociale si profesionale afectate negativ de o astfel de masura? Cum se poate anula un astfel de efect pentru a nu crea mase de nemultumiti?
  6. Care sunt efectele la nivelul societatii romanesti (politic, economic, social)?
  7. Care sunt efectele psihologice asupra mediului de afaceri, mediului salarial (stimuleaza responsabilizarea si reducerea “salarizarii la negru si gri”?) si a mediului bugetar?
  8. Poate avea un efect negativ asupra investitorilor o astfel de masura? Care este valoarea impactului pentru economia romaneasca?
  9. Corelata/cumulata cu celelalte masuri fiscale (majorarea taxarii la venituri pentru firmele cu venituri de pina la un 1 milion de euro si taxarea relaxata la PFA) oare nu se va distorsiona efectul acesteia si nu cumva vom asista la “migrari” artificiale de la salariati la PFA sau de la salariat catre SRL pentru asa-zise optimizari fiscale ?

Dan Muresan se intreaba si cui serveste pozitia critica a BNR fata de noile masuri si apreciaza ca Presedintia si clasa politica au responsabilitatea pe viitor sa convina un plan de masuri economice unitare care sa fie implementate indiferent de partidul care se afla la guvernare.

Asa e cand ajung penalii sa conduca tara! Vor sa faca dosare penale pentru firmele care nu platesc la timp asigurarile sociale!

Topul celor mai mari restante la bugetele de asigurari sociale e dominat de firme de stat cu datorii istorice uriase, potrivit cifrelor oficiale ale ANAF, consultate de HotNews.ro. Aceste companii, detinute de guvern, ministere sau institutii locale, au datorii istorice de miliarde de lei, acumulate in timp. Compania Nationala a Huilei are datorii de 3,7 miliarde de lei, aproape un miliard are Societatea pentru inchiderea minelor, CFR RA are 600 milioane de lei. Reamintim ca ministrii Guvernului Tudose au anuntat ca vor schimba legea, astfel incat neplata asigurarilor sociale sa fie infractiune pedepsita cu inchisoarea.

Rationamentul Guvernului a fost urmatorul: incasarile din asigurari sociale au scazut dupa ce Curtea Constitutionala a declarat neconstitutional in 2015 articolul care arata ca stopajul la sursa (neplata de catre angajator a contributiilor retinute de la angajati) este infractiune. CCR a cerut definirea mai clara a stopajului la sursa. Guvernul vrea sa reincrimineze neplata de catre angajator a contributiilor sociale oprite de la angajat, dar pentru asta ar fi nevoie ca toate contributiile sa treaca din sarcina angajatorului in sarcina angajatului. Ministrii nu au explicat pana acum de ce au ales acest mecanism extrem de complicat in loc sa faca o simpla modificare de legislatie in sensul cerut de CCR.

Lista restantierilor e dominata de firmele cu capital de stat sau regiile autonome. Astfel, primele 12 pozitii sunt ocupate de aceste firme, care aduna aproape 7 miliarde de lei din totalul de 18 miliarde de lei restante la bugetul asigurarilor sociale.

Printre firmele private care apar in acest top se numara Salamandra Plus SRL, Petroutilaj SA, PSD Company SA, Brafor SA, Realitatea Media SA, Donau Chem SRL, COS Targoviste SA, L&A FLEISCH S.R.L, CHEMGAS HOLDING CORPORATION S.R.L., ASOCIATIA FOTBAL CLUB STEAUA BUCURESTI, SCORSEZE SECURITY INTERNATIONAL S.R.L., GlaxoSmithKline (GSK) SRL, INSULA MARE A BRAILEI SA.

Un alt restantier la bugetul asigurarilor sociale este filiala PSD Bucuresti, cu datorii curente de peste 100.000 de lei.

Ce spunea joi ministrul Muncii, Olguta Vasilescu:

Transferul contributiilor de la angajator la angajat a fost facut pentru a proteja angajatul si statul, pentru ca 30% din companii nu platesc contributiile la sanatate si pensie, iar in paralel vor veni cu o lege care sa reintroduca infractiunea de stopaj la sursa.

Ce spunea miercuri ministrul Finantelor, Ionut Misa:

Avem aproape 158.000 de companii care nu au platit contributiile pentru angajati in cursul acestui an. E vorba de aproape 2,1 milioane de salariati. Angajatul stie azi care a contributia pe care trebuie sa i-o plateasca angajatorul si ca poate solicita angajatorului sa ii faca dovada ca a platit aceste contributii. Se va introduce stopajul la sursa – retinerea angajatului a celor 35 de procente din salariu, dar nu le vireaza la buget si foloseste banii in scop propriu. Statul vine si spune daca ii furi banii angajatului noi iti facem dosar penal. E un element important care il va face sa se gandeasca de doua ori daca nu plateste acele contributii
Se vor intensifica si vor continua masurile de executare silita pentru angajatorii care nu platesc aceste contributii.

Sursa: Hotnews.ro

Olguta Vasilescu dupa noile decizii ale Guvernului: Daca scad salariile e numai vina angajatorilor!

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat, joi, că salariile nete nu vor scădea odată cu trecerea contribuţiilor la stat de la angajator la angajat, precizând că dacă se va întâmpla acest lucru este doar vina angajatorului.

„Noi ne-am asigurat că din cauza acestui nou Cod Fiscal salariile nete nu au cum să scadă. Dacă vor scădea înseamnă că este fix doar vina angajatorului, care doreşte să ia din banii angajatului, care i se cuvin lui, dar angajatorul, anul viitor, va avea aceeaşi cheltuială salarială pe care o are şi anul acesta. Deci, nu e niciun motiv să umble la netul salariatului. Iar prin deducerile pe care le-am făcut, prin impozitele pe care le-am scăzut, ne-am asigurat că netul nu numai că nu scade, ci dimpotrivă, creşte. E adevărat, creşterea este foarte mică”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu la România TV.

De asemenea, ministrul a precizat că măsura este menită a asigura creşterea contribuţiilor angajaţilor pentru Pilonul 1 de pensii.

„Estimările pe care le-am făcut sunt că vor avea pensii cu 20% în plus faţă de ceea ce se calculează acum”, a precizat ministrul Muncii.

Ministrul a precizat că, în prezent, sunt peste două milioane de angajaţi pentru care nu se plătesc contribuţiile de către angajator şi peste 150.000 de firme care nu fac aceste plăţi, dintre companiile de stat dând exemplu CFR.

Întrebată dacă de anul viitor angajatorii vor răspunde penal, Vasilescu a spus: „Obligatoriu va fi penal. Infracţiunea s-a scos în 2015 de CCR pentru că era neclar în lege. Până acum angajatorii plăteau doar contribuţia angajatului nu şi pe a firmei lor. Nu vor mai putea face acest lucru, devine din nou penal”.

Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Ordonanţa de urgenţă modifică şi completează Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal şi prevede următoarele măsuri:

-mutarea CAS de la angajator la salariat cu reducerea cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25%,

-splitarea plăţii TVA;

-ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro;

-instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii, dar şi scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri şi creşterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei .

Pe de-o parte, Guvernul prezintă măsurile ca fiind benefice, încurajatoare şi chiar creatoare de oportunităţi pentru angajatori, dar de cealaltă parte reprezentanţii mediului de afaceri – întreprinzători, analişti, consultanţi, lideri ai patronatelor sau ai asociaţiilor de investitori – şi politicienii din afara arcului guvernamental le resping în bloc sau în parte, invocând riscuri majore pentru stabilitatea macroeconomică.

Sursa: zf.ro