Exista numeroase metode de fraudare a alegerilor, aplicate deja la scrutinele anterioare – cu precadere la referendumul din iulie – si depistate de procurori, insa nu exista nicio garantie ca acestea nu pot fi repetate, mai ales ca miza alegerilor din 9 decembrie este una uriasa: guvernarea pentru urmatorii 4 ani.

Metodele de fraudare se aplica mai ales in localitatile rurale, in orasele mici si in sectiile de votare din cartierele mai izolate ori mai sarace ale municipiilor, zone sub controlul aproape total al autoritatilor locale, atat din punct de vedere al membrilor din comisiile de votare cat si din cel al electoratului majoritar din zona, format de regula din oameni care depind de bunavointa edililor locali (asistati social, beneficiari de ajutoare, rude ori membri loiali ai partidelor care detin puterea locala). Astfel se explica, de fapt, prezenta foarte mare in mediul rural, in anumite sectii de vot ori chiar in cazul unor localitati intregi.

In mod normal, din comisia unei sectii de votare fac parte reprezentanti ai mai multor partide, dar si persoane neutre, care ar trebui sa supravegheze modul in care se voteaza. Membrilor comisiei li se repartizeaza un numar de strazi, electoratul fiind indrumat de la intrarea in sectie catre un anumit membru al comisiei, in functie de adresa de domiciliu a fiecaruia.

In multe cazuri se mizeaza pe presiunea psihologica care se pune pe cei din comisii (de multe ori someri ori bugetari prost platiti), de aceea fraudele au succes mai ales in comunitatile izolate si controlate de puterea locala, in care presedintii sectiilor de votare sunt din start subordonati (neoficial) acesteia.

Metodele de fraudare sunt simple si se bazeaza pe complicitatea unor membri ai comisiilor si pe neimplicarea persoanelor neutre, care prefera sa nu observe neregulile – fie pentru a se feri de complicatiile legate de eventualele anchete (audieri, chemarea ca martori in procese interminabile), fie de teama unor repercusiuni ulterioare in plan local ori la locul de munca, in cazul bugetarilor  – de regula cadre didactice ori chiar angajati ai primariilor.

1. Astfel, partidul care fraudeaza votul tocmeste din start, din randul votantilor, un numar de persoane care sa voteze de mai multe ori. Acestea sunt instruite de la bun inceput ca, odata ajunse la sectie, sa declare ca locuiesc pe o anumita strada repartizata unui membru tocmit din comisie. Astfel, respectivii alegatori se prezinta de mai multe ori la aceeasi sectie, o data la doua-trei ore, eventual imbracati diferit, fiind indrumati din start catre respectivul membru din comisie. Acesta le inmaneaza celor desemnati sa voteze fraudulos un numar mai mare de buletine de vot. In plus, ei sunt trecuti in listele electorale fie in locul unor persoane din zona arondata care nu se prezinta la vot, fie pe  liste suplimentare. De multe ori, acestia nu sunt bifati deloc in liste in momentul votarii, ci abia la finalul perioadei de vot, direct in locul absenteistilor.

2. Deasemenea, rudelor ori membrilor loiali ai partidului care pune la cale fraudarea li se inmaneaza, atunci cand se prezinta la vot, un numar mai mare de buletine de vot, pe care acestia le introduc in urna, cu stampila pusa pe candidatul dorit.

3. O alta metoda de furt este cea cu urna mobila. In primul rand, cu urna mobila se pleaca chiar si in cazurile in care nu exista solicitari din partea alegatorilor. Urnele mobile sunt insotite de membri de baza ai partidului care pune la cale frauda. Acestia iau cu ei un numar mult mai mare de buletine de vot, pe care le introduc in urna in timpul deplasarii. Apoi, sunt luate la rand familiile care figureaza in bazele de date ale primariilor ca beneficiare de ajutoare sociale ori batrani care locuiesc singuri. Se merge cu urna mobila acasa la acestia si, sub amenintari voalate, legate de suspendarea ajutoarelor sociale, sunt pusi sa voteze, chiar in fata celor care insotesc urna mobila, cu candidatul cu care se doreste. La fel se procedeaza si in cazul spitalelor mici orasenesti, a caminelor ori a centrelor de asistenta sociala.

4. Deasemenea, la nivelul sectiilor, in perioadele in care nu exista alegatori la vot, membrii comisiei stampileaza si introduc in urne buletine de vot suplimentare, in numele celor care nu se prezinta la scrutin, speculand si momentele in care ceilalti membri ai comisiei de la partidul advers sunt in pauza de masa sau doar iesiti la o tigara. Reglarea numarului de buletine din urne cu cel al alegatorilor prezenti in liste se face spre finalul perioadei de vot, desi au fost destule situatii in care votanti care s-au prezentat mai tarziu la sectii s-au trezit ca figurau deja pe lista celor care isi exercitasera deja dreptul la vot.