Primele exit-poll-uri în urma alegerilor pentru 12 consilii provinciale din Ţările de Jos indică o victorie uimitoare a unei formaţiuni recent alcătuite intitulate Mişcarea Fermier-Cetăţean (BBB), după mai multe săptămâni de campanie populistă.
Toate sondajele arătau că partidul fermierilor va înregistra un rezultat bun, însă exit-poll-urile relevă că rezultatul a depăşit chiar şi cele mai optimiste aşteptări ale partidului, informează Rador.
Liderul partidului, Caroline van der Plas, a declarat că alegătorii „şi-au spus cuvântul”. Sprijinul pentru partidul fermierilor s-a răspândit rapid. Dincolo de zona agricolă, se consideră că mişcarea reprezintă şi valorile morale şi sociale tradiţional-conservatoare ale Ţărilor de Jos.
Bălegar şi drapele
BBB nu a fost fondat decât în 2019 şi nu are decât un singur deputat, dar a exploatat o tensiune şi sentimente populiste şi anti-elite în ţară, în special pe seama coaliţiei de la putere a lui Mark Rutte – în funcţie din 2010 şi prim-ministrul neerlandez cu cea mai mare longevitate.
În Ţările de Jos, al doilea exportator agricol mondial după Statele Unite în ciuda dimensiunilor mici – circa 41.500 km2 la 18 milioane de locuitori -, agricultorii estimează că executivul le ignoră îngrijorările. „Nu ne simţim ascultaţi, chiar uneori nu ne simţim bineveniţi în propria ţară”, a declarat săptămâna trecută Erik Stegink, preşedintele naţional al BBB şi crescător de porci.
Autostrăzi blocate de tractoare şi bălegar, manifestaţii zgomotoase în faţa caselor oficialilor politici, drapele neerlandeze cu susul în jos înfipte pe câmpuri ca simbol al frondei lor: acţiunile agricultorilor au atras atenţia lumii întregi. Sâmbăta trecută manifestau cu miile la Haga, unde se află sediul guvernului, în vreme ce militanţi pentru climă blocau în acelaşi timp o arteră principală a oraşului.
Guvernul urmăreşte să scadă cu 50% până în 2030 emisiile de azot, un gaz cu efect de seră emis de îngrăşăminte şi de gunoiul de grajd. Această măsură este necesară pentru a rezolva criza de locuinţe în Ţările de Jos, unde mari proiecte de construcţii, care emit şi azot, au fost suspendate de justiţie din motive de mediu.
Haga vrea să blocheze 25 de miliarde de euro până în 2035 pentru a ajuta sectorul agricol să-şi reducă emisiile de azot, în special printr-o reducere a şeptelului, dar eventual şi prin exproprieri în locaţii apropiate de zone naturale protejate. Agricultorii se declară ţintiţi nedrept de guvern, faţă de alte sectoare precum industria şi transporturile. Extrema dreaptă s-a sesizat, afirmând că agricultorii sunt victime ale unui complot „globalist” care urmăreşte să-i priveze de pământurile lor.
