Pe fondul pandemiei generate de noul coronavirus, România s-a confruntat cu cea mai dificilă perioadă din ultimii 30 de ani, moment care a scos în evidență lipsa cronică de preocupare și de viziune a guvernărilor anterioare, care nu au lăsat resurse economice și sanitare suficiente pentru o reacție urgentă în fața unei crize. În acest context, activitatea Guvernului s-a concentrat pe identificarea rapidă de soluții. Programul„Reclădim România” este răspunsul Guvernului PNL la problemele provocate de pandemie: astfel, a venit cu cel mai mare cel mai mare pachet de măsuri pentru susținerea economiei naționale din ultimii 30 de ani, care va depăși 7% din PIB până la finalul anului 2020.

Prin acest program, Guvernul PNL a schimbat radical modelul de dezvoltare economică a României, orientându-l de la consum (PSD) către investiții publice care dinamizează economia și care cresc competitivitatea companiilor românești. Acest program masiv de stimulare a economiei a stopat declinul economiei în 2020, evitând recesiunea tehnică, și garantează revenirea creșterii economice în 2021.

„Acest Plan a fost și este practic răspunsul imediat dat de Guvernul Orban pentru limitarea efectelor negative generate de situația economică de criză provocată de pandemia Covid-19. Iar în momentul de față, toate măsurile economice de sprijin din Planul de Relansare Economică al Guvernului PNL sunt în vigoare și produc efecte benefice pentru angajații și angajatorii afectați de criză, fie că vorbim de plata șomajului tehnic, programul flexibil de muncă sau de credite cu garanții de stat pentru companii, ajutoare de stat și granturi europene pentru capital de lucru pentru industriile afectate de pandemie”, a declarat Ionel Dancă, șeful Cancelariei Premierului Ludovic Orban.

Guvernarea PNL propune un model economic axat pe investiții

În primele 10 luni, prin Planul Național de Investiții și Relansare Economică, Guvernul PNL a injectat suplimentar în economie 68 miliarde lei. Dintre aceștia, 30 miliarde lei (2.9% din PIB) au fost folosiți pentru schemele de garantare pentru asigurarea lichidității companiilor.

De asemenea, 38 miliarde lei (3.4% din PIB) au fost folosiți pentru a ajuta companiile și angajații afectați de criză. Astfel, pentru salvarea locurilor de muncă, Guvernul PNL a folosit 7,2 miliarde lei, însemnând plata șomajului tehnic pentru 1,4 milioane angajați în timpul stării de urgență și decontarea a 41,5% din salariu pentru cei reveniți la muncă după șomajul tehnic.

Totodată, Guvernul a rambursat TVA în valoare de 5,5 miliarde lei. Astfel, în 2020, au fost soluționate 71.186 cereri de rambursare TVA, cu 12.589 mai multe față de anul precedent. Guvernul PNL a plătit cu peste 3,1 miliarde lei rambursări TVA mai mult decât PSD în anul trecut.

În plus, circa 350.000 contribuabili au beneficiat de scutiri de taxe și impozite și amânarea plăților obligațiilor fiscale curente, în valoare de 16,5 miliarde lei.

În ceea ce privește cheltuielile cu investițiile, am avut 8,6 miliarde lei în plus la cheltuieli cu investițiile în 10 luni față de aceeași perioadă a anului trecut. Guvernul PNL a realizat investiții record – 35,4 miliarde lei în primele 10 luni ale lui 2020.

Dincolo de aceste măsuri de sprijin, circa 17 miliarde lei au rămas la companii prin măsurile fiscale ale Guvernului PNL și prin amânări la plată.

IMM Invest continuă și anul viitor

Un alt program de sprijin este IMM INVEST, cel mai amplu program de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii din ultimele trei decenii, prin care Guvernul PNL a asigurat până acum acces la finanțare rapidă și ieftină (credite cu dobândă zero cu garanția statului) pentru 21.204 IMM-uri la credite în valoare totală de 14,9 miliarde lei (la 26.10.2020).

Guvernul PNL a majorat plafonul IMM Invest de la 15 la 20 miliarde lei.

„IMM Invest continuă și anul viitor. Plafonul este epuizat până la 15 miliarde, mai sunt 5 miliarde de lei de epuizat; aceste măsuri continuă și sunt măsurile care au ajutat la creșterea economică în această perioadă”, a declarat Florin Cîțu.

O altă măsură de impact pentru economie sunt granturile de 1 miliard de euro destinate IMM-urilor prin fonduri europene, care s-au împărțit după cum urmează: 100 milioane euro micro-granturi pentru IMM fără angajați în 2019 (14.000 aplicanți); 350 milioane euro, granturi pentru capital de lucru; 550 milioane euro – granturi pentru investiții.

Pentru companiile mari, Guvernul PNL a demarat un program de circa 8 miliarde lei de sprijinire a companiilor și a IMM-urilor cu o cifră de afaceri mai mare de 20 de milioane de lei și care pot beneficia de garanții de stat pentru credite de investiții și de capital de lucru de până la 80%.

Totodată, Guvernul PNL a acordat facilități de garantare de către stat pentru finanțările de tip leasing financiar pentru achiziționarea de bunuri mobile noi sau second-hand necesare realizării activităților IMM-urilor, precum și întreprinderilor afiliate care au un număr egal sau mai mare de 250 de angajați, în calitate de utilizatori.

„Ne-am concentrat acțiunea Guvernului pe măsurile care să asigure lichiditatea în economie, adică măsuri care să facă să circule banii în economie. În acest sens, am gândit și adoptat mai multe instrumente de garantare și de asigurare a lichidității în economie care să ajute companiile nu numai să-și continue activitatea, dar și să crească gradul lor de acces la credite bancare și de folosire a unor tehnici comerciale moderne de fluidizare a resurselor financiare. Prim programe de tipul IMM Invest, IMM Leasing sau IMM Factor, companiile din România au acum la dispoziție instrumente de asigurare a acesului la finanțare și a lichiditații necesare pentru desfășurarea activităților economice cum nici nu credeau că este posibil înainte de această criză”, a declarat Ionel Dancă.

Dezastrul economic lăsat de PSD

Fie găuri de miliarde de lei, fie datorii și bugete prost întocmite, fie, mai rău, dezangajări de milioane de euro la fondurile europene – așa arată moștenirea pe care a lăsat-o Viorica Dancilă Guvernului PNL.

Ministrul Finanțelor susține că această metodă de amânare a facturilor a fost folosită pe tot parcursul guvernării PSD, pentru a masca situația gravă a economiei.

„Trebuie să ne intorcem în 2019 și să vedem ce s-a întâmplat cu economia României, să ne aducem aminte cum arată în acel moment economia. Pentru 2020 ne așteptau 20 de miliarde de lei, bani împrumutați în trect și care trebuiau plătiți. Facturi neplătite de 30 de miliarde de lei. La începutul anului 2019, România a fost avertizată de Comisia Europeană că ascunde sau că micșorează artificial deficitul prin neplata facturilor, prin amânarea plății unor facturi în viitor. Guvernul PNL a trebuit să corecteze, să plătească acele facturi restante. Am construit bugetul pe 2020 cu obiectivul clar de a arată o consolidare fiscală și o mai mare importantă a investițiilor”, a declarat Florin Cîțu.

Transparenta face diferenta