Presedintele Iohannis: Din 15 mai starea de urgenta nu va mai fi prelungita. Deplasarile intre localitati raman restrictionate

107

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni starea de urgenţă nu va fi prelungită, iar din 15 mai mai va fi înlocuită de starea de alertă. Conform preşedintelui, deplasările vor fi permise în interiorul localităţii, ”dar nu e bine să exagerăm”, iar purtarea măştii în spaţii publice închise şi în mijloacele de transport în comun va fi obligatorie. De asemenea, se deschid saloanele de îngrijire personală, cabinetele stomatologice şi muzeele, dar vom purta mască în spaţii publice închise. Deplasările între localităţi rămân restricţionate. Preşedintele s-a declarat foarte mulţumit de felul în care oamenii au reacţionat la apelul autorităţilor în vacanţa de 1 mai.

”Starea de urgenă nu va fi prelungită, nu voi emite un nou decret şi astfel data de 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgenţă. Din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra în stare de alertă. Starea de urgenţă va fi înlocuită de starea de alertă, prevăzută în legislaţia specifică, care arată cum se acţionează în cazul unei epidemii. Situaţia nu s-a îmbunătăţit. Să nu apară impresia că epidemia a trecut. Din păcate, epidemia nu a trecut, am avut şi astăzi peste 300 de persoane care au fost testate pozitiv. În acest fel nu putem să spunem că boala a trecut, dar trebuie să mergem mai departe şi asta se concretizează prin stare de alertă”, a afirmat preşedintele.

El a precizat că epidemia nu a trecut şi că trebuie să fim responsabili şi să ne protejăm în continuare, pentru că nu ştiie nimeni până când durează această epidemie şi depinde de noi dacă o controlăm mai bine sau mai puţin bine.Conform preşedintelui, după 15 mai, putem, în principiu, să ne mişcăm în interiorul localităţii, dar nu este bine să exagerăm.”Nu va mai fi nevoie să declarăm unde mergem. Este un prim pas important. Aşa-numita relaxare se va face pas cu pas, un astfle lde pas fiind de 2 săptămâni. Primele măsuri vor fi din 15 mai, apoi la 1 iunie, apoi în 15 iunie. Din 15 mai vom avea, de exemplu, iarăşi saloanele de îngrijre personală – coafură, frizerie. Se vor redeschide cabinetele stomatologice şi muzeele. Toate. în condiţii speciale de distanţare şi igienă. Cu toţi vom purta mască de protecţie în spaţii publice închise şi în transportul public în comun. Aceste lucruri rămân obligatorii”, a subliniat Iohannis.Preşedintele a explicat că relaxarea măsurilor  privind deplasările nu se aplică localităţilor în carantină, unde relaxarea nu va avea loc decât când pericolul va fi diminuat.Deplasările, în esenţă, vor fi restricţionate pentru a pleca din localitate.

Vor fi excepţii – interes de serviciu, probleme medicale, sport individual – mers cu bicicleta. Sporturile individuale vor fi permise.Vor fi interzise întâlnirile cu mai mult de 3 persoane, inclusiv pentru mişcare în aer liber.

”Sportivii de performanţă vor putea, în condiţii speciale, să înceapă cantonamentele, dar nu vor începe competiţiile sportive decât după o perioadă.Bazele sportive nu se deschid pentru amatori.Conform Ordonanţei de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, starea de alertă se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă. Starea de alertă se declară la nivel naţional sau la nivelul mai multor judeţe. Situaţia de urgenţă este definită ca eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate. Pe timpul stării de alertă se pot dispune – cu respectarea prevederilor art. 53, din Constituţia României, referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi – măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.Măsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi prevăzute trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege.