Conceptul de strip mall îl va depăşi numeric pe cel al mallurilor clasice în următorii cinci ani. Mai mult, fiecare oraş din România, cu o populaţie de peste 30.000 de locuitori, va avea cel puţin o galerie comercială în următorii 3-4 ani, prognozează consultanţii imobiliari.
Strip mallul este un centru comercial de mici dimensiuni, compus din magazine individuale pe un singur nivel, înşiruite, cu intrare directă din zona de parcare. Baza de clienţi a acestor unităţi de retail este formată din cumpărătorii hipermarketurilor, anunta Capital.ro.
Consultanţii imobiliari apreciază că noul format de mall va muşca tot mai mult din „plăcinta“ spaţiilor comerciale moderne din afara Bucureştiului, care a ajuns la 2,3 milioane de metri pătraţi la finalul anului trecut. În prezent, mallurile clasice au o pondere de 59% în această suprafaţă, parcurile de retail 34%, iar galeriile comerciale 7%, potrivit datelor Cuhaman & Wakefield Echinox. Românii fac cumpărături în peste 60 de malluri şi parcuri de retail de anvergură, însă consultanţii Colliers International întrevăd o creştere exponenţială a numărului de strip malluri.
„În anii următori nu vom mai vedea 4-5 malluri care se construiesc în acelaşi timp, dar vor fi, probabil, între şase şi zece strip malluri pe an. La nivelul actual al puterii de cumpărare, piaţa românească a ajuns la saturare în privinţa centrelor comerciale mari. Strip mallurile apar pe acest fond“, spune Daniela Popescu, director asociat în cadrul departamentului de retail al Colliers International.
Cu alte cuvinte, după ce marile oraşe au fost umplute de malluri, retailerii ţintesc şi oraşele mai mici, cu 40.000 – 50.000 de locuitori. Cu un bazin de clienţi mai redus, aceste oraşe nu pot susţine un centru comercial de anvergură, astfel că s-a importat din ţările vest-europene modelul strip mallurilor. Daniela Popescu se aşteaptă ca acest concept de retail să intre în centrul atenţiei în anii următări. În prezent se lucrează la şapte strip malluri în oraşe precum Bistriţa, Dorohoi, Mioveni, Oradea, Paşcani şi Târgovişte.
Potenţialul de dezvoltare al oraşelor mici şi medii este evidenţiat de concentrarea proiectelor de retail în centrele urbane mari. Astăzi, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Craiova şi Braşov cumulează 40% din suprafaţă totală de spaţii comerciale moderne a României, în afara Bucureştiului, care singur are o cotă de 35% din piaţă, potrivit unui studiu Cushman.