Modalitățile de ascundere a banilor și bunurilor provenite din infracțiuni de corupție sunt tot mai sofisticate, iar traseul banilor acoperă aproape toate continentele, potrivit șefului DNA, Crin Bologa. El a spus că unele dintre persoanele anchetate au mai mulți bani decât bugetul Direcției Naționale Anticorupție.

Infracţiunile de corupţie şi cele asimilate infracţiunilor de corupţie, dar şi ascunderea banilor și bunurilor din aceste infracțiuni sunt comise în moduri din ce în ce mai sofisticate, fiind folosite circuite financiare complexe, răspândite în diferite jurisdicţii, pe teritoriul mai multor state.
Profilul persoanelor inculpate pentru corupție
Potrivit șefului DNA, în general inculpații sunt persoane instruite, cu relații, cu acces la expertiză şi care au mijloace complexe prin care ascund banii sau bunurile provenite din infracțiuni.

• „Unele dintre persoanele investigate de noi dispun de sume mai mari decât bugetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, a spus Crin Bologa.

Cum sunt folosiți banii din infracțiuni
Șeful DNA spune că, în general, banii din corupție sunt folosiți de infractori pentru a-și cumpăra imobile, terenuri, mașini de lux sau bijuterii, dar sunt investiți și în campanii electorale.
De asemenea, din banii obținuți din infracțiuni sunt finanțate firme aflate pe numele unor rude.
În general, cei vizați nu își declară banii sau bunurile în declarații de avere sau de interese, trecându-le pe numele altor persoane sau apelând la divorțuri formale.

• „În prezent, sunt în desfășurare comisii rogatorii pe aproape toate continentele în încercarea de a identifica bani și bunuri din infracțiuni de corupție”, a afirmat șeful DNA.

Principalele categorii de inculpați în dosarele de corupție (luare/dare de mită, spălarea banilor, trafic de influență) sunt: angajați publici (numiți sau aleși) din administrația publică centrală și locală, din sănătate, poliție, poliție de frontieră sau învățământ.
Crin Bologa a făcut aceste declarații luni, la o dezbatere organizată de Expert Forum în parteneriat cu DNA, cu tema “Disimularea produsului infracțiunii – o provocare în recuperarea prejudiciilor cauzate de infracțiuni”.