Locuitorii din Tulcea au tecut prin momente grele din cauza bombardamentelor rușilor la granița României. Aceștia susțin că unele din dronele rușilor ar fi căzut în România și mărturisesc că trăiesc cu teamă, pericolul fiind mare să ajungă în curțile lor. Ministerul Apărării a transmis precizări oficiale după atacul din portul Izmail. 

Războiul din Ucraina alarmează tot mai mulți români din localitățile de la granița unde lovesc în fiecare zi bombardamentele rușilor. Localnicii dintro-o comună din jduețul Tulcea spun că le este frică de atacurile rușilor și susțin că unele drone ar fi ajuns chiar pe teritoriul țării noastre. Ministerul Apărării a transmis deja prima reacție după declarațiile localnicilor.

Forțele rusești au lansat un atac nocturn, extrem de puternic, în portul Izmail, la doar 62 de kilometri de portul Galați, din România. Localnicii au intrat în panică miercuri după ce au auzit și văzut exploziile.

Oamenii din comuna Ceatalchioi sunt foarte îngrijorați că războiul poate oricând ajunge şi la ei. Comuna lor este vizavi de portul ucrainean Izmail. Cele două localităţi sunt despărţite doar de Dunăre.

Localnicii au povestit că la atacul de miercuri dimineaţă le-au trecut dronele ruşilor pe deasupra capetelor: „3-4 drone veneau la fiecare sfert de oră”.
Ei povestesc că li s-au spart geamurile de la case și mai susțin că una dintre dronele rușilor ar fi căzut chiar la ei în pădure.

„Când a ajuns zvonul că drona a căzut pe teritoriul nostru s-a creat panică, pentru că precizia lor nu e mare. Oamenii s-au speriat, s-au spart geamuri, deoarece fiind o zonă mlăștinoasă, unda de șoc s-a propagat foarte puternic, creând impresia unui cutremur. Când s-a văzut că se trag mitraliere, panica a fost foarte mare”, a declarat Tudor Cernega, primarul comunei Ceatalchioi, la un post TV.

„Au bombardat Dunărea. Am zis că e cutremur, apoi că e furtună. Eu am casă aici, la 300, 300 şi ceva de metri, de unde au bombardat Dunărea. Din somn ne-a trezit zgomotul, am zis că e cutremur, apoi că e furtună. Tremurau pământul, casa şi geamurile. Eram în pijama, am şi zis: «A naibii dronă!», şi m-am ascuns după casă.

A tremurat casa, au bubuit geamurile «Dum-dum-dum!» şi în zona asta, unde e portul Izmail, s-au auzit iar 3-4 bubuituri, dar prima oară se auzea bâzâitul de drone, vreo 5-6 veneau şi de acolo, de la vale, am văzut cu ochii mei când au tras ucrainenii cu arme, cu trasoare, că lumina de venea peste Dunăre.

Eu am făcut armata, sunt obişnuit, dar şi la vârstă mea acum, totuşi, la ce am văzut, îmi e teamă, exista riscul să ajungă şi la noi o dronă sau un glonte, că dacă dintr-o elice sau dronă respinsă de antiaeriană vine o bucată, ea vine undeva în picaj şi cade undeva, Doamne fereşte!, la noi, în câmp sau, şi mai rău, în casă. Dar nu avem ce face! Este foarte greu acum aici la noi, acum ziua lucrurile sunt mai calme, dar ne e teamă de alte atacuri. Să nu ne lovească şi pe noi din greşeală”, povesteşte săteanul Ion Giuvanovici, potrivit Monitorul de Galaţi.

ANUNȚUL OFICIAL AL MINISTERULUI APĂRĂRII DESPRE DRONELE RUSEȘTI DIN ATACUL DE LA GRANIȚĂ

Ministerul Apărării Naționale s-a autosesizat cu privire la informațiile transmise joi, 3 august, în spațiul public de reprezentanții autorităților comunei Ceatalchioi, jud. Tulcea referitoare la suspiciuni de cădere accidentală pe teritoriul României, a unor părți dintr-o dronă implicate în atacurile executate în 2 august de Federația Rusă împotriva infrastructurii portului ucrainean Ismail.
O echipă de specialiști din cadrul Forțelor Aeriene Române s-a deplasat în cursul acestei zile la fața locului pentru a investiga situațiile semnalate. Până la acest moment, nu au fost identificate elemente concrete care să probeze ipotezele vehiculate.

În ceea ce privește situația generată de atacurile executate în ultima săptămână, care au vizat elemente de infrastructură portuară ucraineană din localitățile din Ismail și Reni, din evaluările structurilor cu responsabilități ale Ministerului Apărării Naționale, nu au fost identificate amenințări militare directe la adresa teritoriului național sau apelor teritoriale ale României.  Dronele utilizate de Federația Rusă în aceste atacuri ilegale și nejustificate nu au intersectat în niciun moment spațiul aerian al României.

Așa cum am informat și în alte situații, Ministerul Apărării Naționale a întărit măsurile de vigilență, monitorizând permanent spațiul național terestru, maritim și aerian, stabilite prin planurile naționale și aliate, și cooperează cu structurile NATO pentru consolidarea apărării pe întregul flanc estic și descurajarea oricăror agresiuni împotriva teritoriului aliat.

Un bărbat s-a internat la chirurgia Spitalul Județean de Urgență Tulcea cu pistolul după el.

Jandarmii au fost chemați vineri dimineață la Spitalul Județean de Urgență Tulcea, unde paznicul a reclamat că un bărbat, internat la secția de chirurgie, are asupra lui o armă.

Jandarmii l-au identificat pe bărbatul de 53 de ani, cu domiciliul în Constanța, având asupra lui, într-o pungă, o armă din categoria celor neletale, fără butelie de gaz și încărcător.

„Bărbatul, aflat într-o stare vădită de ebrietate, nu a dorit să comunice motivul pentru care avea arma asupra sa, însă a declarat că deține o autorizație pentru arma în cauză. Jandarmii au procedat la ridicarea în vederea confiscării armei și au întocmit actele de sesizare a organelor de urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de port arme fără drept, în sediul instituțiilor publice, faptă ce se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea unor drepturi”, precizează Jandarmeria, potrivit Mediafax.

Faleza si portul Tulcea vor fi transferate din gestiunea Companiei Nationale „Adminstratia Porturilor Dunarii Maritime Galati”, controlata in prezent de Ministerul Transporturilor, in administrarea Consiliului Judetean (CJ) Tulcea, a anuntat vineri, la Tulcea, premierul Sorin Grindeanu, potrivit Agerpres. „In perioada urmatoare, vom transmite faleza si portul in gestiunea CJ. Ne dorim ca acest tip de politica sa fie facut nu doar aici, ci peste tot in tara”, a spus Grindeanu. Din 2012, presedintele Consiliului Județean Tulcea este Horia Teodorescu (PSD).

Prin Programul Operational de Infrastructura Mare mecanismului financiar Investitii Teritorial Integrate (ITI)-Delta Dunarii, urmeaza sa fie reabilitata faleza orasului Tulcea, scrie Hotnews.ro.

Premierul si-a justificat dorinta de a transfera obiective ca tabere sau baze sportive din tara din patrimoniul ministerelor sau al unor autoritati centrale prin birocratia excesiva din administratia centrala care blocheaza dezvoltarea.

Proiectarea si executia podului peste Dunare intre judetele Braila si Tulcea vor fi scoase la licitatie pana la sfarsitul acestui semestru, a mai anuntat, premierul Sorin Grindeanu. Amenajarea podului va costa circa 500 de milioane de euro, potrivit sursei, suma care va fi suportata din bugetul alocat de Programul Operational de Infrastructura Mare mecanismului financiar Investitii Teritorial Integrate (ITI)-Delta Dunarii.

La randul ei, ministrul Dezvoltarii Regionale, vicepremierul Sevil Shhaideh, si-a exprimat nemultumirea din cauza evolutiei ITI-DD, dar si speranta ca in luna iunie se vor semna primele contracte de finantare prin Programul Operational.

„Sunt nemultumita in special pentru ce s-a intamplat anul trecut, o inactivitate cauzata de autoritatile de management, in special a celor de la nivelul Programului Operational Regional. Toti cei care trebuiau sa puna umarul la depunerea de proiecte, selectie, evaluare au fost intr-o relaxare totala. (…) Imi doresc ca la finalul acestui an sa pot afirma ca acesta este un proiect de succes. Este un efort deosebit in special pentru CJ care este un coordonator important al acestui instrument, dar am convingerea ca in iunie putem semna primele contracte de finantare la nivelul ITI-DD”, a precizat vicepremierul Shhaideh.

Prin ITI-Delta Dunarii, comunitatile din perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, 29 de comune din judetul Tulcea, patru comune din judetul Constanta, municipiul Tulcea si cele patru orase din judetul Tulcea – Babadag, Isaccea, Macin si Sulina – beneficiaza in perioada 2014-2020 de peste un miliard de euro. Suma provine din toate programele operationale si, pe baza unor proiecte, poate fi accesata doar de autoritatile si persoanele juridice din Rezervatie. Aceasta abordare multifond pentru o singura zona este noua si pentru Uniunea Europeana, ea fiind introdusa si in alte zone din Uniune. In functie de eficienta acestui mecanism, autoritatile vor decide daca vor replica experienta din judetul Tulcea in alte zone din Romania in urmatoarele perioade de programare.