Mai multi sportivi au avut cariere care i-ar face invidiosi si pe cei mai creativi glumeti de 1 aprilie.
Fotbalistul Ali Dia a devenit celebru in 1996, cand l-a pacalit pe managerul gruparii Southampton, Graeme Souness, sa il arunce in joc. Dia s-a prezentat drept varul lui George Weah, liberianul care cucerise Balonul de Aur, sustinand ca evoluat in 13 turnee internationale pentru Senegal.
Southampton i-a oferit fotbalistului in varsta de 30 de ani un contract pe o luna si antrenorul l-a tinut pe banca de rezerve la meciul cu Leeds. Ceea ce nu stia Souness era ca Dia nu jucase fotbal profesionist niciodata si ca totul fusese o pacaleala pusa la cale de agentul lui Dia, care se recomandase drept George Weah. Senegalezul a jucat un sfert de ora pentru „sfinti”, starnind rasul prin evolutia sa stangace.
Dora Ratjen a reusit sa ii pacaleasca pe organizatorii Jocurilor Olimpice din 1936, concurand in proba feminina de sarituri in inaltime, cu toate ca era barbat. Pe Dora o chema de fapt Hermann, insa acest detaliu a fost descoperit abia dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, cand acesta si-a luat o slujba de chelner in Hamburg. Ratjen fusese convins de autoritatile naziste sa isi ascunda sexul si sa concureze in proba feminina. El a incheiat competitia pe locul 4.
Tot in atletism au starnit mari controverse si surorile Tamara si Irina Press, care au stabilit peste 26 de recorduri mondiale pentru Uniunea Sovietica. Cele doua atlete erau poreclite „fratii Press”, datorita banuielilor specialistilor ca ele ar fi de fapt barbati. Castigatoare a cinci titluri olimpice, surorile s-au retras brusc in 1966, cand a fost introdus testul de determinare a sexului sportivilor.
Donald Crowhurst a fost un navigator englez amator care i-a pacalit pe organizatorii unui concurs nautic ca este pregatit sa inconjoare planeta singur, cu yahtul sau. Crowhurst a facut progrese lente in aventura sa, insa transmitea mesaje radio in care sustinea ca a parcurs si 391 de kilometri intr-o singura zi – un record la acea vreme. Dupa 111 zile in care nimeni nu stia nimic despre el, navigatorul a anuntat ca se afla chiar in spatele liderului. Povestea are un final tragic. Dupa ce a aflat ca un alt concurent a fost aproape sa isi piarda viata incercand sa il ajunga din urma, Crowhurst a marturisit totul in jurnalul sau si s-a sinucis. Castigatorul cursei, Robin Knox-Johnston, a donat premiul familiei acestuia.
Americanul Fred Lorz a castigat maratonul olimpic de la St. Louis, in 1904, cu un timp de trei ore si 13 minute, cu mult inaintea oricarui alt rival. Atletul se fotografiase deja cu fiica presedintelui si era pregatit sa isi primeasca medalia, cand organizatorii au descoperit ca Lorz parcursese peste trei sferturi din circuit intr-o masina. Facuse autostopul. Cu toate ca americanul a declarat ca totul a fost o gluma, el a fost suspendat timp de un an. Dupa ce si-a ispasit pedeapsa, Lorz si-a reabilitat numele prin victoria obtinuta in prestigiosul maraton al orasului Boston.