În 2018, conducerea Romgaz anunța oficial că plănuiește o investiție în industria petrochimică. Mai exact, compania de stat dorea să realizeze îngrășăminte pentru fermieri. În acest sens, a și comandat un studiu în anul următor. De atunci și până acum nu s-a făcut nimic concret. Conducerea Romgaz susține că vina o poartă blocarea extragerii resurselor din Marea Neagră, arată Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
În studiul realizat de compania Horvath&Partners și predat Romgaz și Ministerului Energie în anul 2020, document consultat și de Agrointeligența – AGROINTEL.RO, reiese că o investiție în industria chimică este una recomandată și foarte profitabilă. În primul rând pentru Romgaz. Compania își majora profitul prin transformarea gazelor în îngrășăminte și astfel vindea produse care aduc mai mult profit decât simpla vânzare a combustibililor fosili. În al doilea rând, investiția era utilă pentru agricultură și întreaga industrie alimentară. Asta pentru că fermierii români ar fi avut la dispoziție fertilizatori de la mai multe companii (Interagro, Romgaz și combinatul proiectat al Romgaz), produse care erau în cantitate abundentă și la prețuri avantajoase.
Prin această eventuală investiție, Romgaz putea să devină cel mai important producător intern de îngrășăminte – devansând Interagro și Azomureș, companii în activitate la acel moment – pentru faptul că societatea de stat este producător de gaze și nu trebuie să le cumpere. Reamintim aici că ”materia primă” principală în industria îngrășămintelor este tocmai gazul metan.
În studiul Horvath&Partners se mai nota că producția de îngrășăminte a Romgaz poate ușor valorificată pe piața internă, dar și pe cea externă, mai ales prin exporturi în Europa. Reamintim aici că societatea de stat a acordat în 2019 un contract public companiei Horváth & Partners Management Consulting SRL pentru a efectua un „Studiu privind oportunitatea de intrare a SNGN Romgaz SA pe piața românească a îngrășămintelor chimic”. Valoarea contractului a fost de 450.000 de lei, în jur de 95.000 de euro la acel moment.
În finalul studiului, se amintea că o astfel de investiție este eficientă și din punct de vedere al profiturilor Romgaz. Gazele urmau să fie transformate în produse mai valoroase și mai scumpe pe care se putea obține profit mai mare. Se adăuga plus valoare la producția de bază, a materiei prime produsă – gazul.
În ciuda acestor avantaje expuse în studiul realizat în 2019-2020 de Horvath&Partners, Romgaz nu a făcut niciun pas pentru a intra pe piața petrochimică. Iar această lipsă de inițiativă a companiei de stat riscă să amenințe siguranța alimentară a României în acest an și nu numai.
Asta pentru că de anul trecut Interagro și-a oprit din nou activitatea, în urma problemelor penale ale patronului Ioan Niculae. În plus, din 6 decembrie 2021 și Azomureș și-a oprit temporar activitatea. Sistarea producției de la Azomureș trebuia să fie pentru maximum două luni, până în februarie, conform anunțului inițial al conducerii combinatului. Nici până acum platforma petrochimică nu și-a reluat producția.
Așa că întreagă producție internă a dispărut. Fermierii putea cumpăra fertilizatori de import. Însă și aceștia prin peste 80% din Ucraina și Rusia. Cum Rusia a invadat Ucraina pe 24 martie, fermierii români nu mai au acces nici la fertilizatorii din import din cauza sancțiunilor economice impuse Moscovei.
Intenția necesară este de un 1 miliard de euro în industria chimică. Romgaz are capacitatea de a face investiții majore în condiții în care nivelul său de îndatorare este zero, iar cifra de afaceri în creștere și profiturile au fost mereu în creștere.
Neputința statul român de a profita de propriile resurse pentru a-și ajuta economia au fost ironizate poate cel mai bine de un maghiar. În 2017, Kristof Terhes – șeful FGSZ, compania de transport al gazelor din Ungaria – a ironizat România, spunând că aceasta nu are posibilitatea de a utiliza gazele pe care le produce. „România nu are capacitatea de a consuma gazele din Marea Neagră, deoarece nu are industrie, nu are petrochimie, iar populația este racordată la rețea doar în proporție de 30-35%, spre deosebire de 95% din locuitorii Ungariei. Nu aveți petrochimie, nu puteți folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceți cu gazul? Îl ardeți, faceți un foc mare?!”, a afirmat ironic șeful FGSZ care se află și acum la conducerea companiei maghiare.
Citeste continuarea pe Agrointel.ro