Dorneanu, beneficiar a 4 pensii speciale, respinge împreună cu ceilalți judecători din CCR impozitarea pensiilor speciale!

CCR a decis, marti, ca este neconstitutionala impozitarea pensiilor speciale, anunta surse citate de televiziunile de stiri. Decizia a fost luata in unanimitate.

Judecator raportor in acest caz este fostul sef al Sectiei Speciale, Gheorghe Stan. Acesta a fost numit judecator CCR cu sustinerea PSD.

„Marele superpensionar este Valer Dorneanu care va cumula nu mai putin de patru pensii speciale: de magistrat, de parlamentar, de judecator al CCR si de Avocat al Poporului. O adevarata reparatie ar fi eliminarea pensiilor speciale, asa cum a propus printr-un proiect de lege USR. Noi am contestat la CCR si Codul Administrativ care da pensii speciale baronilor locali”,  a anuntat Dan Barna, in 2018, referitor la modificarile Legii pensiilor initiate de PSD.

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a pronuntat marti decizia pe sesizarile Avocatului Poporului si Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) in legatura cu Legea privind noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu, care prevede impozitarea cu 85% a pensiilor care depasesc suma de peste 7.000 lei.

CCR a amanat de mai multe ori luarea unei decizii in acest caz.

Pe 17 iunie, Camera Deputatilor a votat modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, care are ca obiect de reglementare instituirea unei taxe pe veniturile si indemnizatiile pentru limita de varsta.

Conform unui amendament, pensiile cu valoare de pana la 2.000 de lei inclusiv nu se impoziteaza, cele cuprinse intre 2.000 si 7.000 se impoziteaza cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impoziteaza cu 85% pentru ceea ce depaseste aceasta suma.

Amendamentul votat de Camera Deputatilor a fost atacat la Curtea Constitutionala de Inalta Curte de Casatie si Justitie si Avocatul Poporului.

Astfel, pe 18 iunie, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au decis sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la legea care stabileste un nou sistem de impozitare a pensiilor de serviciu.

Instanta suprema sustine ca Legea pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal este neconstitutionala in ansamblul sau, deoarece incalca dispozitiile mai multor articole din Constitutie.

ICCJ arata in hotararea de sesizare a CCR ca unul dintre cele cinci principii ale fiscalitatii reglementate de Codul fiscal vizeaza „justetea impunerii sau echitatea fiscala”, care „asigura ca sarcina fiscala a fiecarui contribuabil sa fie stabilita pe baza puterii contributive, respectiv in functie de marimea veniturilor sau a proprietatilor acestuia”.

„Asezarea justa si echitabila a sarcinii fiscale constituie una dintre componentele statului de drept, asa cum este definit statul roman prin art. 1 alin. (3) din Constitutie. (…) In jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a retinut in mod constant ca statul are o marja larga de apreciere in stabilirea politicii fiscale si revine legiuitorului competenta exclusiva de a stabili cuantumul impozitelor si de a acorda exceptari sau scutiri de la aceste obligatii in favoarea anumitor categorii de contribuabili si anumite perioade de timp, sub rezerva respectarii dispozitiilor art. 56 din Constitutie privind justa asezare a sarcinilor fiscale”, se arata in hotarare.

Instanta suprema mentioneaza ca legea ce formeaza obiectul sesizarii instituie taxa pe veniturile din pensii si indemnizatii pentru limita de varsta stabilite in baza unor legi speciale, legiuitorul instituind „un nou regim de impunere fiscala aplicabil numai in privinta anumitor venituri si anume pentru veniturile obtinute din pensii si/sau indemnizatii pentru limita de varsta primite in baza unor legi/statute speciale”.

„Legea instituie o taxa pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferita de impozitul pe venit si se cumuleaza cu acesta din urma, ceea ce inseamna ca acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxarii conform legii criticate, li se aplica atat impozitul pe veniturile din pensii, cat si taxa nou instituita. Rezulta, astfel, ca pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminarii si principiului asezarii juste si echitabile a sarcinii fiscale”, precizeaza ICCJ.

Potrivit Instantei supreme, noua „taxa” nu doar ca este discriminatorie si reprezinta un impozit pe venit „deghizat”, dar se calculeaza practic asupra venitului net din pensii, dupa deducerea din pensia bruta a impozitului pe venit, ceea ce ar duce, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia bruta de 95%.

„In aceste conditii, prin cuantumul ridicat, masura instituirii taxei reprezinta o adevarata confiscare si este de natura a afecta insasi substanta dreptului. Optiunea promovata prin legea in discutie reprezinta un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substantei dreptului la pensie”, se afirma in sesizare.

ICCJ mai arata ca, prin raportare la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate, impunerea taxei vizeaza o categorie restransa de contribuabili care obtine venituri din pensii si indemnizatii pentru limita de varsta in conditiile legilor speciale.

Instanta suprema mai acuza incalcarea principiului claritatii, previzibilitatii si predictibilitatii legii, a principiului independentei judecatorilor, precum si incalcarea principiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

Un alt argument este acela ca legea sesizata a fost supusa intai dezbaterii si adoptarii Senatului, Camera Deputatilor fiind for decizional, ceea ce contravine normelor constitutionale care stabilesc o alta procedura in privinta reglementarilor referitoare la statutul judecatorilor si al procurorilor.