Intra in contact cu noi

Timis

FOTO – Cum arata CEA MAI MARE PLANTATIE de aluni din Romania! De aici alunele ajung in bomboane Ferrero Rocher sau Raffaello din toata LUMEA!

Publicat cu

pe

Plantația de alun este o investiție ce merită făcută în România, și-a zis un grup de 28 de asociați din Italia care au reușit să înființeze în județul Timiș cea mai mare plantație comercială de alun de la noi din țară. Acasă, investitorii străini dețin mai multe fabrici de ciocolată, astfel că alunele produse în România sunt folosite în producția de bomboane de lux așa cum sunt cunoscutele Ferrero Rocher sau Raffaello.

Originari din regiunea Caprarola, italienii au venit în anul 2007 în România și, după ce au luat probe de sol din terenurile de la Timiș, au revenit și au cumpărat cam tot ce se putea în județ. Au o experiență de 40 de ani în cultivarea alunului de pădure, astfel că toată plantația este făcută cu material săditor provenit din pepinierele pe care străinii le dețin și în Italia. În plus, investitorii și-au adus și propria tehnologie de îngrijire a alunului – tehnologie care, se pare, nu este foarte diferită de a noastră. O spune Relu Larion, un muncitor de la firma italienilor care este angajat de când aceștia au venit în România.

Dețin 800 de hectare cu alun. Vor să ajungă la 1.800 de hectare

În prezent, italienii care au investit în alun la noi în țară au aproape 800 de hectare cultivate din cele 1.800 pe care le dețin. Plantațiile de alun sunt distribuite pe o zonă care include loca-lităţile Hitiaş (unde sunt plantate 330 de hectare), Secaş (230 de hectare), Coşari – Brestovăţ (200 de hectare).

Reclama

Firma a venit ca o mană cerească pentru locuitorii din zonă care sunt angajați în mare parte la italieni. Restul oamenilor de abia așteaptă recoltatul când sunt luați ca zilieri iar prețul pe o zi de muncă nu este deloc de neglijat. Plus că afaceriștii sunt foarte corecți, plătesc dările prevăzute pentru munca cu ziua statului român cu sfințenie.

Producție maximă după al 12-lea an de la plantare

“Nu toate cele 800 de hectare sunt pe producție având în vedere că alunul ajunge să intre pe rod la capacitate maximă la 12 ani dar avantajul este că planta are o durată de viață de 60 de ani”, ne-a declarat muncitorul care a rămas fidel firmei italiene încă din 2007.

Relu Larion spune că scopul investitorilor este bine știut și precis: acela de a se extinde și a exporta în continuarea toate alunele în Italia.

Soiuri de alun aduse din Italia

Reclama

Soiurile de alun de pădure cultivate la Timiș sunt de proveniență italiană, dar s-au pretat foarte bine la condițiile din țara noastră, astfel că rata de prindere a fost mereu de 95 %.

“Au adus soiuri precum Mare de Piemonte, care este folosit pentru creme, iar aluna este mai dulce decât celelalte soiuri. Mai este soiul Rotund de Roma, tot soi italian, care se coace la sfârșitul lunii august. Produce multe fructe grupate câte 2-4, mai rar până la 6, potrivit de mari (2,2-2,7g). Tonda Giffoni care sunt mult mai mari și care sunt special cultivate pentru clebrul producător de ciocolată Ferrero Rocher. Nochioni care este folosit pentru polenizare”, ne-a mai dezvăluit spune Relu Larion.

Cultura de alun este foarte profitabilă

Comercializarea alunelor de pădure poate aduce profituri însemnate, pe piaţa internaţională unde prețul variază între 3 și la 7 euro pe kilogram, în coajă, iar cele decojite pot ajunge până la 24 de euro pe kilogram.

Uleiul din alune de pădure variază între 46 şi 79 de dolari pe kilogram şi ajunge până la 131 – 168 de dolari pe kilogram.

Reclama

În plus, alunul rezistă la secetă şi ar fi o variantă eficientă pentru revitalizarea agriculturii timişene, ţinând cont că nu necesită investiţii costisitoare în sisteme de irigaţii.

Înfiinţarea unei plantații de aluni presupune o investiţie între 3.000 şi 6.000 de euro pe hectar și poate dura între 40 şi 60 de ani cu costuri minime de întreţinere. Ca și producție, la maturitate, fiecare alun rodește între 7,5 – 15 kilograme de alune, adică 7.000 – 8.000 de kilograme pe hectar. La hectar intră circa 600 de puieți, în funcție de distanța de plantare. “Noi plantăm 5/2 și atunci intră mai multe plante. Sunt alții care pun 5/5 și atunci intră mai puține plante”.

Alunul nu tolerează solurile care rețin apă

Fiind o plantă rustică, perfect adaptată diferitelor zone ale țării, cu deosebire cele de șes și subcarpatice, alunul nu necesită terenuri dintre cele mai bune, și nici condiții speciale. Se exclud terenurile umede, pe care stagnează apa, precum și zonele de altitudine, apropiate celor montane.

Reclama

“Cultura de alun nu este deloc pretențioasă doar că nu suportă terenurile care rețin apă. La fiecare 3-4 ani, noi începem să îi curățăm și să îi tundem. Fac și plante la bază și noi le scoatem cu rădăcini ca să le replantăm și să facem puieți. Vrem să ajungem la 1.800 de hectare cu puieți proprii. Puieții se scot după vreo 3-4 ani pentru că după această perioadă începe să se dezvolte mai bine. Cei care au rădăcini sănătoase sunt plantați în câmp iar cei care sunt mai slabi se plantează în pepinieră unde sunt ținuți până devin puternici”, ne-a mai explicat Relu Larion.

El spune că un alt avantaj al alunelor este faptul că nu sunt perisabile putând fi păstrate mult timp.

Recolta de alune din 2014 – 120 de tone

De pe plantația de alun din Timiș, italienii au recoltat anul trecut 120 de tone de alune în coajă, dar cultura nu era la capacitatea ei maximă de producție. Afaceriștii au ridicat și o hală în care usucă alunele iar în viitor au în plan să ridice o fabrică în care să facă procesare, cu atât mai mult cu cât firma Assofrutti în Italia are și fabrică proprie de ciocolată.

“Italienii au planuri mari de extindere. Chiar le-au propus oamenilor din zonă colinară să îşi facă propriile plantaţii: li s-ar da puieţii și consultanță. La recoltare, grupul italian ar cumpăra întreaga producţie. Și mie mi-au propus mai ales că am două hectare de teren, dar dacă muncesc la ei nu am vrut să mă leg la cap pentru că ar fi foarte greu să fiu în ambele locuri”, ne mai povestește omul.

Reclama

Recoltarea alunelor se face cu combine, dar și manual

Larion Relu spune că alunul nu este o cultură pretențioasă și trebuie avută grijă la prindere.

“Cu alunul este ca și cu copilul mic: trebuie să ai grijă cât este bebeluș. Pe urmă, când e mai mare, se descurcă singur. Ca și nutriție, eu îi dau alunului în fiecare primăvară complexe nutritive având în vedere că acum la noi este și cam secetă, iar cultura este puțin afectată. Recoltatul se face cu combine iar unde se intervine mai greu este nevoie de forță umană”, mai povestește angajatul.

Recoltatul începe de la 1 septembrie și durează o lună de zile. După recoltare, alunele sunt duse la uscător unde sunt puse pe categorii, sunt spălate de praf și uscate. După aceea sunt încărcate în saci de o tonă și livrate în Italia, când se strâng 20-30 de tone.

Lucrări minime de îngrijire a alunului

Reclama

După recoltare, planta de bază care fructifică nu are nevoie de nicio îngrijire până în primăvara. Cei care nu sunt curățați și au nevoie de tăieri sunt singurii unde se mai intervine.

“Nu sunt sensibili la îngheț și sunt chiar mai rezistenți decât merii sau perii noștri. Italienii nu vând puieți sau alune în România, ci sunt interesați doar de piața din Italia. Ei țin foarte mult la piața lor. Chiar au mai avut oferte pentru puieți, dar nu au vândut. Acum scopul este să se ajungă la 1.800 de hectare plantate și după aceea cine știe poate că se vor mai extinde”, mai povestește omul.

Plantația de alun nu este sensibilă nici la boli și nici la dăunători astfel că singurele stropiri se fac – când e cazul, pentru omide și purici de aluni. Dar tratamentul nu este costisitor și nici greu de aplicat.

Articol relatat de portalul Agrointel.

Reclama

Timis

Mai mare rușinea: În Timiș au asfaltat șoseaua și au ”uitat” stâlpul în mijlocul drumului

Publicat cu

pe

Un stîlp a fost „uitat” în mijlocul drumului, după lucrările de asfaltare pe DJ 691, în Timiș. Autoritățile județene dau asigurări că obstacolul periculos va fi înlăturat săptămâna viitoare.

Pe tronsonul 2 al DJ 691, un stâlp a fost „uitat” în mijlocul drumului, aproape de intrarea în Giarmata. Reprezentanții Consiliului Județean Timiș, care gestionează lucrarea, susțin însă că până la sfârșitul săptămânii viitoare stâlpul de distribuție a energiei electrice va fi scos de sub tensiune și relocat, arată publicația Tion.

Lucrarea a fost făcută de firma Strabag. Care a realizat DJ 691 – tronsonul 2, șoseaua de legătură către autostrada A1. Valoarea estimată a lucrărilor este de 63.167.131 lei fără TVA, echivalentul a peste 15 milioane de euro, cu TVA inclus.

În urmă cu zece zile, după ce a mers pe șantier, președintele CJT Alin Nica declara că lucrările privind extinderea și modernizarea DJ 691, între Socar și autostrada A1, sunt în grafic, luna octombrie 2023 fiind termen limită de închidere a șantierului.

Reclama

Într-o postare pe o rețea de socializare, consilierul județean Vlad Șendroiu (USR) a scris că prezența acelui stâlp în mijlocul drumului va face de râs județul la nivel național. Acesta spune că liderul CJT nu a fost în stare să modifice proiectul la timp.

„Alin Nica a uitat stâlpu-n drum. Atât de mare e incompetența lui. Sau poate doar atât de mult îi pasă. Lărgirea drumului de legătură Timișoara – A1 a stat degeaba timp de doi ani, pentru că Alin Nica, președintele PNL al Consiliului Județean, nu a știut cum să gestioneze un șantier de această dimensiune. Acum ne-am trezit că a uitat stâlpu-n drum, aici, aproape de intrarea în Giarmata. Este ceva de o penibilitate rară și mi-e teamă că ne va face de râs județul la nivel național.

Luna trecută se lăuda cu felul în care a deblocat proiectul. Acum probabil va zice că nu-i vina lui, ci a constructorului cu care chiar el s-a lăudat. După aproape trei ani, de ce n-a fost în stare să modifice proiectul? De ce nu l-a modificat după ce a reziliat contractul cu primul constructor? De ce n-a modificat acum, cu noul constructor? De ce nu a discutat despre mutarea acestui stâlp cu finanțatorul ca să îl mute din timp și să nu ne trezim acum, cu stâlpu-n mijlocul asfaltului?”, a transmis, luni, Șendroiu.

Reclama
Continua sa citesti

Timis

A murit unul dintre cei mai cunoscuti medici din Romania

Publicat cu

pe

MedLife anunță cu profund regret vestea încetării din viață a celui care a fost Dr. Marian Iliescu, medic primar obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în oncologia ginecologică și experiență notabilă în uroginecologie și patologia sânului.

Dr. Iliescu și-a dedicat peste 40 din viață profesiei de medic. După absolvirea Universității de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” din Timișoara, Dr. Iliescu și-a desfășurat activitatea în București, la Spitalul Sf. Pantelimon, unde a lucrat 12 ani și la Spitalul Filantropia timp de 18 ani, unde a fost șef de secție.

S-a alăturat echipei MedLife în 2010, în cadrul Life Memorial Hospital, fiind în toată această perioadă nu doar mentor și coordonator, ci și un exemplu de pasiune și optimism pentru toți colegii săi.

Dumnezeu să îl odihnească în pace! Sincere condoleanțe familiei în aceste clipe grele!

Reclama
Continua sa citesti

Timis

Unul dintre cei mai mari medici din Romania, retinut pentru mita!

Publicat cu

pe

Procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş au dispus, prin ordonanţă, reţinerea pentru 24 de ore a şefului Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară a Institutului de Boli Cardiovasculare (IBCV) Timişoara.

Medicul Marinel Gaşpar este acuzat de luare de mită în formă continuată. Faţă de acesta a început şi urmărirea penală.

Șeful secției de chirurgie va fi prezentat, marți, Tribunalului Timiş, cu propunere de arestare preventivă.

„În fapt, s-a reţinut că în perioada 19 – 26 septembrie, în calitate de medic – şef Secţie Cardiologie, în cadrul unei unităţi spitaliceşti din Timişoara (IBCV – n.r.) în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul ar fi pretins, indirect şi primit, de la şase pacienţi sau de la aparţinători ai acestora, sume de bani, în lei sau în valută, cuprinse între 100 euro şi 2.000 euro, în legătură cu activitatea desfăşurată conform atribuţiilor de serviciu”, arată un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, citat de Agerpres.

Reclama

Surse din rândul anchetei susțin că medicul în vârstă de 63 de ani ar fi cerut și primit o mie de euro.

Doctorul Marinică Gașpar este unul dintre cei mai renumiți chirurgi din vestul țării. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara în 1986, iar în CV-ul său figurează numeroase stagii de pregătire și specializări în străinătate, în chirurgie cardiologică minim invazivă și robotică.

Este profesor universitar la Reșița, membru activ al Asociației Europene pentru Chirurgie Toracică și al Societății Internaționale pentru Transplant de Inimă și Plămâni.

Din 2003, conduce secția de chirurgie a Institutului de Boli Cardiovasculare din Timișoara. Este cunoscut și pentru faptul că acum opt ani l-a operat pe actorul Mircea Albulescu, internat pe atunci în stare gravă.

Reclama
Continua sa citesti

hot news