Intra in contact cu noi

Cultura

O descoperire de pe vremea dacilor din Transilvania schimba istoria intregii Europe. Expertii francezii si britanici sunt uimiti

Publicat cu

1 an in urma

pe

O monedă de aur antică, descoperită în Transilvania, dovedeşte că un împărat roman din secolul al III-lea, eliminat din istorie pe motiv că ar fi fost un personaj fictiv, a existat cu adevărat. Profesorul Paul Pearson de la University College din Londra, care a condus cercetarea, a declarat pentru BBC News că a fost uimit de această descoperire. Un exemplar din această monedă există la Muzeul Brukenthal din Sibiu.

Moneda care poartă numele lui Sponsian şi care are gravat portretul său a fost găsită acum mai bine de 300 de ani în Transilvania, cândva un avanpost îndepărtat al Imperiului Roman. Considerată a fi un fals, aceasta a stat închisă într-un dulap de muzeu. Acum, oamenii de ştiinţă spun că urmele de zgârieturi vizibile la microscop dovedesc că s-a aflat de fapt în circulaţie acum 2.000 de ani, scrie BBC.

„Ceea ce am găsit este un împărat. Era o figură despre care se credea că este un fals şi care a fost dată la o parte de experţi. Dar noi credem că a fost real şi că a avut un rol în istorie”, a declarat profesorul Paul Pearson de la University College din Londra

Moneda care se află în centrul acestei descoperiri făcea parte dintr-un mic tezaur descoperit în 1713. S-a crezut iniţial că este o monedă romană autentică până la jumătatea secolului al XIX-lea, când experţii, din cauza designului destul de rudimentar, au suspectat că ar fi fost produsă de falsificatorii din acea vreme. Lovitura de graţie a fost dată în 1863, când Henry Cohen, cel mai mare expert în monede al vremii, de la Bibliothèque Nationale de France, a subliniat acest aspect atunci când a întocmit marele său catalog al monedelor romane. El a spus că aceste monede nu erau doar nişte falsuri „moderne”, ci erau şi prost făcute şi „concepute în mod ridicol”. Alţi specialişti au fost de acord şi până în prezent Sponsian a fost respins în cataloagele ştiinţifice, precizează BBC.

Reclama

Profesorul Paul Pearson a bănuit însă că lucrurile nu stau aşa atunci când a văzut fotografii ale monedei în timp ce făcea cercetări pentru o carte despre istoria Imperiului Roman. El a putut distinge zgârieturi pe suprafaţa acesteia şi s-a gândit că puteau proveni de la faptul că moneda a fost în circulaţie. Profesorul a contactat atunci Muzeul Hunterian de la Universitatea din Glasgow, acolo unde moneda era ţinută închisă într-un dulap împreună cu alte trei monede din tezaurul original.

Împreună cu cercetătorii scoţieni, el a examinat toate cele patru monede la un microscop puternic şi a confirmat că într-adevăr existau zgârieturi, iar modelele păreau să indice că monedele au fost ţinute împreună cu altele în „punguţele” pentru bani ale acelor vremuri. O analiză chimică a arătat, de asemenea, că monedele au fost îngropate în pământ timp de sute de ani, potrivit lui Jesper Ericsson, curator la Muzeul Hunterian, care a lucrat cu profesorul Pearson la acest proiect.

Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul de specialitate „PLOS 1”.

CINE A FOST SPONSIAN

Reclama

Acum, cercetătorii trebuie să răspundă la întrebarea cine a fost Sponsian. Ei cred că acesta a fost un comandant militar nevoit să se încoroneze ca împărat al celei mai îndepărtate şi greu de apărat provincii din Imperiul Roman: Dacia, scrie BBC.

Studiile arheologice au stabilit că Dacia a fost izolată de restul imperiului roman în jurul anului 260 d.Hr. A existat o pandemie, un război civil, iar imperiul se fragmenta. Înconjurat de duşmani şi izolat de Roma, Sponsian şi-a asumat probabil comanda supremă în timpul unei perioade de haos şi război civil, protejând militarii şi populaţia civilă din Dacia până când ordinea a fost restabilită, iar provincia a fost evacuată între 271 şi 275 d.Hr., potrivit lui Jesper Ericsson.

„Interpretarea noastră este că el a fost însărcinat cu menţinerea controlului asupra armatei şi populaţiei civile, care erau înconjurate şi complet izolate. Pentru a crea o economie funcţională în provincie, au decis să-şi bată propriile monede”, crede cercetătorul.

Această teorie ar explica de ce monedele sunt diferite de cele de la Roma. „Este posibil ca ei să nu fi ştiut cine era împăratul real, deoarece a existat un război civil”, spune şi profesorul Pearson. „Dar aveau nevoie de un comandant militar suprem în absenţa unei puteri reale din partea Romei. El a preluat comanda într-o perioadă în care chiar era nevoie de comandă”, explică profesorul.

Reclama

După ce experţii au stabilit că monedele erau autentice şi au descoperit ceea ce ei cred a fi un împărat roman pierdut, au alertat cercetătorii de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, care deţine, de asemenea, o monedă sponsiană. Aceasta făcea parte din moştenirea baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul habsburgic al Transilvaniei. Baronul studia moneda în momentul morţii sale, iar legenda spune că ultimul lucru pe care l-ar fi făcut a fost să lase un bilet pe care scria „autentică”.

Specialiştii de la Muzeul Brukenthal au clasificat moneda ca fiind un fals istoric, la fel ca toată lumea, dar s-au răzgândit când au văzut cercetările britanice, scrie BBC. Descoperirea prezintă un interes deosebit pentru istoria Transilvaniei şi a României, potrivit managerului interimar al Muzeului Naţional Brukenthal, Alexandru Constantin Chituţă. „Pentru istoria Transilvaniei şi a României în special, dar şi pentru istoria Europei în general, dacă aceste rezultate vor fi acceptate de comunitatea ştiinţifică, ele vor însemna adăugarea unei alte figuri istorice importante în istoria noastră”, a declarat el, citat de BBC.

Ramai la subiect:
Continua sa citesti
Reclama

Cultura

In plin post al Craciunului Vasile Banescu vorbeste despre cel mai mare pacat!

Publicat cu

2 zile in urma

pe

decembrie 3, 2023

De

In plin post al Craciunului purtatorul de cuvant al BOR, Vasile Banescu, vorbeste despre cel mai mare pacat al omului care nu este legat de placerile trupesti, ci de cele spirituale. Viciul originar, radacina tuturor relelor care creste in sus este mandria.

Intr-un mesaj postat pe pagina sa de socializare, Vasile Banescu explica de ce acest pacat ne face sa stricam viata altora, sa tradam, sa parvenim.

„In ciuda unei pareri superficiale, generalizate, atent intretinute de diavolul insusi, cele mai rele placeri si grave pacate sunt cele pur spirituale, NU cele trupesti: placerea de a-i devora prin intrigi si critici pe ceilalti, de a te purta despotic inclusiv in numele Domnului, de a corupe si strica viata altora, de a inmulti abil raul, de a murdari, trada si minti pentru a parveni. Cortegiul rautatii e nesfarsit. In fruntea lui merg perversele placeri ale puterii strivitoare si ale urii distrugatoare. Viciul originar, radacina tuturor relelor care creste in sus este mandria. Trufia. Autostrada cu sens unic si multe benzi catre toate celelalte pacate.


Starea de spirit otravita de ura colcaitoare, total opusa puritatii transparente si iubitoare a lui Dumnezeu. Diavolul ne joaca pe degete ca pe niste inerte marionete dupa ce ne seduce cu propria noastra imagine trucata, ahtiata de vizibilitate si slava desarta, adica de vidul camuflat in „importanta”. Propulsati de intuneric, ne lansam orbeste in goana dupa laude, like-uri, onoruri, justificari ale oricarei de noi comise erori sau orori, ale minciunii si mintirii de sine. Intrucat meritam, desigur, nesfarsit mai mult decat ni se ofera cu zgarcenie si nerecunostinta. Dumnezeu nu e drept, ceilalti nici atat. Nimeni nu ne merita. Ingratitudinea e aerul care, lipsit de orice stima, ne inconjoara”, arata purtatorul de cuvant al BOR.

Reclama

„Mandria este in mod fundamental competitiva prin chiar natura ei pe cand celelalte pacate nu sunt competitive decat in mod accidental.

Mandriei, faptul de a poseda ceva nu-i provoaca nicio placere, ci numai faptul de a poseda mai mult decat cel de alaturi. Comparatia este cea care te face mandru. Esti mandru nu pentru ca esti bogat, inteligent sau aratos, ci pentru ca esti asa doar prin comparatie cu altii pe care savurezi sa-i privesti de sus, lasandu-i in urma.

Fireste ca atata timp cat privesti de sus, nu poti vedea ce este deasupra ta, adica pe Dumnezeu, de care mandria te priveaza radical”, spunea scriitorul britanic C. S. Lewis. Acesta a devenit cunoscut pentru scrierile sale despre literatura medievala, apologiile crestine, lucrarile de critica si romanele de fictiune.

Reclama
Continua sa citesti

Cultura

Sebastian Stan va juca rolul lui Donald Trump in filmul ”The Apprentice”

Publicat cu

4 zile in urma

pe

decembrie 1, 2023

De

Sebastian Stan va juca rolul lui Donald Trump in filmul ”The Apprentice”. Filmul va spune povestea tanarului Trump, incepand cu perioada in care isi construia afacerea imobiliara din New York. Asta se intampla intre anii 1970 si 1980. Starului Marvel i se va alatura si actrita cu origini bulgare, Maria Bakalova, care va fi tanara Ivana Trump, fosta sotie a miliardarului american.

Nascut la Constanta, Sebastian Stan este deja un nume peste Ocean. Celebritatea a dobandit-o odata cu interpretarea rolului The Winter Soldier in Universul Marvel, dar si dupa ce l-a intruchipat pe tobosarul Tommy Lee, in filmul Pam si Tommy.

Potrivit Hollywood Reporter, filmul se concentreaza asupra lui Trump in perioada in care isi construia afacerea imobiliara in New York, intre anii 1970 si 1980.

”The Apprentice” este descris ca fiind o poveste care documenteaza inceputul unei dinastii americane si abordeaza teme precum puterea, coruptia si inselaciunea.

Producatorii filmului ”The Apprentice” sunt Daniel Bekerman de la Scythia Films, Jacob Jarek de la Profile Pictures si Ruth Treacy de la Taylored Films. Sherman, Grant Johnson si Amy Baer, in asociere cu Kinematics a lui Mark Rappaport, sunt producatori executivi.
Printre alte roluri ale sale se numara filmul din acest an ”Dumb Money”, serialul Disney+ ”The Falcon and the Winter Soldier” si filmul bazat pe fapte reale ”I, Tonya” din 2017.

Strong a avut recent un rol castigator de premiu Emmy in serialul ”Succession” de la HBO si a jucat in filmul ”Armageddon Time” in 2022.

Bakalova este cunoscuta pentru filme precum ”Borat Subsequent Moviefilm” – pentru care a primit o nominalizare la Oscar – ”Bodies Bodies Bodies Bodies” si ”The Bubble”.

Continua sa citesti

Cultura

Andrei Plesu: „Cand vad acum cum arata profesorii si elevii din multe licee, nu ma mai mir ca lucrurile merg cum merg”

Publicat cu

2 luni in urma

pe

octombrie 1, 2023

De

Scriitorul Andrei Plesu deplange modul in care a ajuns scoala romaneasca si crede ca educatia se indreapta intr-o directie total gresita. Intr-un interviu acordat pentru publicatia online spotmedia.ro, ca nu se mai mira ca ”lucrurile merg cum merg”, cand vede cum arata profesorii si elevii din multe licee, remarcand si ca ”exista o tendinta de menajare bezmetica a elevului, in asa fel incat el sa n-aiba nicio obligatie si nicio aspiratie”.

”Eu am facut un liceu din Bucuresti care a fost, din punctul meu de vedere, formidabil, liceul Spiru Haret, care avea profesori de nivel universitar. Cand vad acum cum arata profesorii si elevii din multe licee, nu ma mai mir ca lucrurile merg cum merg. Este si o tendinta globala, un ministrul finlandez a spus ca trebuie sa facem o reforma, in asa fel incat copiii sa mearga la scoala ca sa se joace, sa nu mai mearga crispati ca sa ia note si sa aiba concurenta. Trebuie sa mearga asa cum se duc la joaca. L-am intrebat pe cel care-mi explica asta: si atunci cand vor sa se joace, unde se mai duc?”, afirma Andrei Plesu in interviul acordat Spotmedia.ro.

In opinia sa, ”exista o tendinta de menajare bezmetica a elevului, in asa fel incat el sa n-aiba nicio obligatie si nicio aspiratie”. ”Sa stea cuminte acolo si sa faca ce vrea el, fiindca asa se formeaza un om cu adevarat independent. Nu trebuie sa invete, sa stie, sa ajunga la competente”, declara Plesu.

Citeste interviul integral pe spotmedia.ro

Continua sa citesti

hot news