Dezvoltare personala
Patriarhul Daniel, despre aghiasma de Boboteaza: ”Se curăţeşte sufletul şi trupul celui care gustă apa şi celui care se stropeşte”

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel, i-a îndemnat, joi, pe credincioşii ortodocşi prezenţi în Dealul Mitropoliei la slujba de sfinţire a Aghesmei Mari să se gândească în această zi şi la botezul poporului român, relatează Agerpres.
„E bine ca în această zi să ne gândim şi la botezul poporului român, pentru că noi nu am fost botezaţi la comanda unui conducător de popor – cneaz sau rege – cum s-a întâmplat cu vecinii noştri, ci noi am fost botezaţi pe când ne formam ca popor nou; un botez lent şi profund, ca să reziste în faţa tuturor popoarelor migratoare care au venit apoi. De aceea, noi considerăm că e bine să ne gândim în fiecare an la Sărbătoarea Botezului Domnului şi la botezul poporului român, care a început prin predicarea Evangheliei şi creştinarea făcută de Sfântul Apostol Andrei, care este pictat aici, pe frontispiciul Palatului Patriarhiei”, a spus Patriarhul.
PF Daniel a explicat că apa sfinţită în ajunul Botezului Domnului şi în ziua Sărbătorii Botezului Domnului, numită şi Agheasma Mare, are o bogăţie de daruri duhovniceşti, fiind „binecuvântată printr-o slujbă mai bogată şi o rugăciune mai intensă”, spre deosebire de Agheasma Mică.
„Care sunt foloasele duhovniceşti ale acestei ‘ape mari’ sau ale acestei Sfinţiri Mari a apei, numită Agheasma Mare? În primul rând ne aduce aminte de Botezul Domnului, în al doilea rând ne aduce aminte de botezul nostru. (…) Binefacerile acestei Sfinţiri Mari a apei se extind, şi anume prin apa aceasta se curăţeşte sufletul şi trupul celui care gustă apa şi celui care se stropeşte sau este stropit cu ea, (…) primim prin Agheasma Mare şi vindecare de boli şi de patimi. Iar în plus primim sfinţirea vieţii noastre şi alungarea puterilor potrivnice. De aceea, credincioşii vor să sfinţească sufletul şi trupul, dar şi casa şi grădina şi ceea cea au împrejurul casei, pentru că binecuvântarea Iordanului înseamnă sfinţirea tuturor oamenilor care cred în Sfânta Treime şi cheamă ajutorul Sfintei Treimi pentru că simt iubirea Sfintei Treimi”, a mai spus Patriarhul Daniel.
Înaltul ierarh ortodox a oficiat slujba de sfinţire a Aghesmei Mari împreună cu episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul. Agheasma Mare a fost sfinţită într-un vas unic de argint, în Pridvorul Reşedinţei Patriarhale.
Patriarhul a înaintat apoi printre numeroşii credincioşi prezenţi la slujba de pe Dealul Mitropoliei, botezând minute în şir împrejurul Catedralei patriarhale şi întorcându-se apoi în pridvorul Reşedinţei sale.
Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, joi, Boboteaza, evenimentele liturgice fiind organizate cu respectarea regulilor sanitare impuse de pandemia de coronavirus.
De la ora 9,30, episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul împreună cu arhimandritul Clement Haralam, Marele Eclesiarh al Catedralei, au săvârşit Sfânta Liturghie în interiorul Catedralei Patriarhale, în exterior fiind disponibile mai multe scaune şi un ecran video, la care credincioşii au putut urmări slujba.
În proximitatea Catedralei Catedralei nu au mai fost amplasate vase mari cu apă ca în anii precedenţi pandemiei, ci, începând cu ora 7,00, la Baldachinul Sfinţilor de lângă lăcaşul de cult, credincioşii au primit Agheasma Mare în 23.000 de sticle de un litru. Aceasta a fost sfinţită miercuri, în Ajunul Botezului Domnului de episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul, şi îmbuteliată pentru a se evita aglomerarea la distribuirea acesteia.
O mare cruce îmbrăcată în cetină şi flori albe, pe care era aşezată icoana Botezului Domnului, a fost aşezată în faţa pridvorului Reşedinţei Patriarhale.
Potrivit Patriarhiei, pentru evitarea aglomerării în piaţeta Catedralei Patriarhale, în intervalul orar 6,00 – 14,30, accesul credincioşilor s-a realizat doar dinspre bulevardul Unirii.
Boboteaza marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.
Sărbătoarea aminteşte de Botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păşi în viaţa publică. Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor – Agheasma Mare, care are semnificaţia simbolică de act de regenerare cosmică.
Apa sfinţită de Bobotează se ia dimineaţa, pe nemâncate, până la Odovania praznicului Botezului Domnului din data de 14 ianuarie, apoi Agheasma Mare se păstrează în case şi se ia în afara acestor zile binecuvântate de Biserică doar cu acordul preotului duhovnic.
Sărbătoarea Botezului Domnului precede ziua în care în Biserica Ortodoxă este pomenit Soborul Sfântului Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului.
Dezvoltare personala
Astăzi este Înălțarea Sfintei Cruci: Ce trebuie să dai de pomană pentru sufletele celor decedați

Sărbătoare importantă pentru creștinii ortodocși pe 14 septembrie 2023. Ce trebuie să dai de pomană de Înălțarea Sfintei Cruci.
Înălțarea Sfintei Cruci este sărbătorită în fiecare an pe data de 14 septembrie 2023. Reprezintă cea mai veche sărbătoare destinată cinstirii lemnului sfânt și este zi de post, pentru a marca patimile și moartea Mântuitorului Iisus Hristos.
Înălțarea Sfintei Cruci 2023. Ce se sărbătorește
Înălțarea Sfintei Cruci reprezintă cea mai veche sărbătoare închinată lemnului sfânt și este sărbătorită în fiecare an, conform calendarului ortodox, pe data de 14 septembrie. Această dată de două dintre cele mai importante evenimente, atât din punct de vedere istoric, cât și al Bisericii.
Vorbim despre descoperirea lemnului Sfintei Cruci pe care Iisus Hristos a fost răstignit de către Sfânta Împărăteasă Elena în anul 326 și aducerea crucii la perșii păgâni, în 696, în vremea împăratului bizantin Heraclius.
Acesta a dus-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce patriarhul Zaharia a înălțat-o în fața tuturor credinciolișor pe data de 14 septembrie, la data de 14 septembrie 630, conform kanald.ro.
Ce se dă de pomană
Creștinii cinstesc Sfânta Cruce deoarece prin răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos, El a sfințit-o cu sângele său și i-a mântuit pe oameni. Astfel, pe 14 septembrie, credincioșii retrăiesc durerea jertfei fiului lui Dumnezeu.
Acest lucru este menționat și în Vecernia Marea care se citește de Înălțarea Sfintei Cruci. „Crucea înălţându-se, toată făptura îndeamnă a lăuda preacurată Pătimirea Celui ce S-a înălţat pe ea…”.
Un fost agent al Secret Service, martor la asasinarea lui Kennedy, a dezvăluit un detaliu pe care l-a păstrat secret 60 de ani
Totodată, de această sărbătoare sunt legate mai multe tradiții și obiceiuri. Din bătrâni a rămas datina ca pe 14 septembrie să se realizeze prognoze ale vremii și agrare. De asemenea, se culeg plante medicinale pentru leacuri.
La Biserică, oamenii duc busuioc, mentă, maghiran și cimbru, considerate magice în tradiția populară, deoarece se crede că au puteri miraculoase de vindecare a anumitor boli și de respingere a energiilor negative.
Dezvoltare personala
Explicatia Bisericii: Când e corect să urăm „La mulți ani” de Sfânta Maria, pe 15 august sau pe 8 septembrie?

Uratul de Sfânta Maria continuă să fie o dilemă pentru mulți români. Aceștia nu știu când se zice „La mulți ani” celor care poartă numele de Maria, Mariana, Marin sau alte derivate, pentru că sunt două sărbători religioase cu același nume, la 15 august și la 8 septembrie.
15 august – Adormirea Maicii Domnului. Se spune sau nu La mulți ani de Sfânta Maria Mare?
În fiecare an, în 15 august, românii prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului. Nu mai puțin de 2,2 milioane de români (dintre care 1,8 milioane de femei) își serbează onomastică în această zi.
Numai că sunt voci care spun că NU este bine să urezi La mulți ani de Sfânta Marie Mare, ci de Sfânta Maria Mică.
Este păcat să spui La mulți ani?
Pornind de la faptul că este vorba despre Adormirea Maicii Domnului, deci trecerea în neființă a Fecioarei Maria, se presupune că este mare păcat dacă spui La mulți ani celor care poartă numele Sfintei Fecioare. Se zice că de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se pomenesc doar morții, iar ziua onomastică poate fi sărbătorită doar pe 8 septembrie, atunci când Biserica sărbătorește Nașterea Maicii Domnului.
Biserica, însă, nu consideră greșit să spui „La mulți ani!” cu ocazia acestei sărbători, fiind considerată o sărbătoare plină de bucurie.
Moartea Maicii Domnului este mutare la Viață, după cum reiese și din troparul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului: „Mutatu-te-ai la viață ceea ce ești Maică Vieții”. Din acest motiv, această sărbătoare nu este tristă, ci plină de bucurie, scrie crestinortodox.ro.
După credință Sfintei Biserici, la Adormirea Maicii Domunului, trupul ei n-a cunoscut putrezirea, care vine după moarte, nici n-a rămas în mormânt. Maică domnului, cu trupul schimbat, viu și proslăvit, a fost mutată, cu trup cu tot la ceruri, că o pârgă a întregii omeniri. Dar, spre deosebire de Mântuitor, ea a fost dusă la ceruri de îngeri, nu prin puterea ei, că Mântuitorul. Și de acolo se roagă de-a pururi pentru noi.
„Sărbătoarea această are, chiar dacă vorbim despre <adormire>, o semnificație dincolo de moarte pentru cei ce au această înțelegere tainică a sărbătorii.
Alții o înțeleg drept o comemorare a morții Sfintei Maria, prin urmare pentru aceștia nu e corect să se spună <La mulți ani!>, având în vedere că vorbim despre o înmormântare.
Cea mai potrivită interpretare și cea caracteristică ortodoxiei este cea ce are în centru învierea, viață cea veșnică și nu cea ce pune acentul pe moarte. La noi moartea e doar o ușa, o trecere, un prag. Așa cum spune și rugăciunea: < Mutatu-te-ai la viață ceea ce ești Maică Vieții >. Deci, accentul cade pe viață veșnică, prin urmare este corect să spunem < La mulți ani >”, explică și părintele Ioan Chirilă, președintele senatului Universității Babeș-Bolyai din Cluj.
În calendarul popular, de Santa Maria Mare se marchează trecerea de la vara la toamna, iar marinarii sărbătoresc de ziua ocrotitoarei lor, Ziua Marinei.
În 15 august este și onomastică a 2,2 milioane de români. Din anul 2009, ziua de 15 august a devenit sărbătoare legală și zi nelucrătoare la noi, la fel că și în alte zece țări europene – Franța, Belgia, Spania, Italia, Grecia, Luxemburg, Austria, Polonia, Portugalia sau în unele landuri din Germania.
Sursa: sfatulparintilor.ro
Dezvoltare personala
Drum nou catre una dintre cele mai frumoase manastiri din Romania

Primăria din Târgu Lăpuș anunță turnarea de asfalt pe primii kilometri prin Programul Național de Investiții „Anghel Salingy”. Tronsonul Boiereni-Mănăstirea Rohița intră în procesul de modernizare.
„Proiectul debutează cu tronsonul Boiereni-Mănăstirea Rohița, un drum de interes major, deoarcece asigură accesul facil și rapid pentru miile de oameni care vizitează acest obiectiv monahal (al cărui hram este în luna octombrie), dar și pentru localnicii din zonă.
Prin această investiție se modernizează drumuri și ulițe din UAT Târgu Lăpuș și constituie un factor important în dezvoltarea calității vieții și bunăstării cetățenilor”, transmit reprezentanții administrației locale din Târgu Lăpuș.
-
Bucurestio săptămână in urma
Primaria Sectorului 6 olimpica la achizitii viteza! Zeci de achizitii directe intr-o ora cu aceeasi firma!
-
Economie3 săptămâni in urma
Educatia vine din familie! Peste jumatate din romani au invatat comportamentul responsabil din familie
-
Sibiu3 săptămâni in urma
Trei pakistanezi, principalii suspecti pentru moartea afaceristului sibian Adrian Kreiner
-
Comentariul zilei4 săptămâni in urma
Vasile Banescu despre cazul „Lasconi”: O mostra de invincibila ignoranta si de ermetic analfabetism
-
Arad4 săptămâni in urma
Asasinatele la comanda iau amploare in Romania! Anchetele bat pasul pe loc!
-
Sibiu3 săptămâni in urma
Noi piste in crima de la Sibiu. Pakistanezii erau de fapt un infractor roman din Belgia!
-
Politica2 săptămâni in urma
Berceanu: PNL poate avea soarta PNTCD! Scenariu sau realitate?
-
Salaj4 săptămâni in urma
Din teatrele de operatiuni in pietele de zarzavaturi: Ciuca ia pulsul electoratului la fel ca Ciolacu