Premierul Ludovic Orban a declarat că, în ciuda perioadei de criză, volumul investiţiilor în sectorul public este cel mai mare din ultimii zece ani, iar Guvernul a încercat să crească în mod constant alocările pentru modernizarea infrastructurii.
„Volumul investiţiilor în sectorul public a fost cel mai mare din ultimii zece ani, iar lucrul acesta s-a întâmplat în perioadă de criză, în condiţiile în care e clar că veniturile bugetului s-au diminuat. Cu toate astea, noi am asigurat resurse şi am încercat să creştem constant volumul investiţiilor publice, pentru că România are nevoie ca de aer de modernizarea infrastructurii în toate domeniile: infrastructură de transport, infrastructură energetică, infrastructură de comunicaţii, infrastructură de sănătate, educaţională. Următorii zece ani pentru România vor trebui să reprezinte ani de investiţii masive în aceste domenii, pentru că ele sunt un suport fundamental pentru dezvoltarea economică”, a susţinut premierul, la conferinţa „Împreună protejăm România”, organizată de Grupul de presă MediaUno, în parteneriat cu Institutul Naţional de Statistică, Camera de Comerţ Româno-Americană şi UGIR-1903.
El a adăugat că Guvernul nu vrea un model de creştere economică bazat pe o „stimulare artificială a consumului”, deoarece acesta „a generat grave dezechilibre, grave înapoieri ale economiei româneşti”, ci unul bazat pe investiţii publice masive şi susţinerea investiţiilor private.
Potrivit lui Orban, fondurile europene constituie, totodată, unul dintre „motoarele de creştere” a economiei, iar în guvernarea actuală s-au triplat decontările din bugetul UE.
„În zece luni ale guvernării anterioare au fost absorbiţi aproximativ 1,1 miliarde de euro. E vorba de decontări de la bugetul UE, iar noi în zece luni am decontat 2,67 de miliarde de euro, aproape de trei ori mai mult, în condiţiile în care maturitatea proiectelor este departe de a fi mulţumitoare. Dimpotrivă, foarte multe din proiectele finanţate pe fonduri europene au o serie de probleme structurale, care au fost generate de un management catastrofal anterior, dar şi de reglementări care, practic, au făcut aproape imposibilă realizarea anumitor proiecte. De exemplu, Ordonanţa 114, care a crescut cu peste 15% costurile cu mâna de lucru ale companiilor din construcţii. Practic, toate studiile de fezabilitate care au fost făcute anterior sau imediat în preajma Ordonanţei de urgenţă 114 nu mai sunt bune”, a spus el.
Premierul a afirmat că aproximativ 300.000 de români sunt şomeri. „Şomajul este mai jos de 300.000, chiar dacă el statistic apare altfel. Dar, în realitate, cei care sunt evidenţiaţi de ANOFM ca fiind în cadrul calculului ratei şomajului, adică cei care sunt indemnizaţi şi cei care au ieşit din plata indemnizaţiei de şomaj, sunt în jur de 300.000 de români. Şi aici ne-am gândit la măsuri active şi am aplicat măsuri active de plată a 50% din salariul brut – dar nu mai mult de 2.500 de lei – pentru trei categorii de angajaţi care şi găsesc mai greu loc de muncă”, a explicat Ludovic Orban.
