23.9 C
București
vineri, martie 29, 2024
AcasăStirea zileiPSD mălai visează. Pușcăriașul Adrian Năstase se vede președinte: „S-ar putea sa...

PSD mălai visează. Pușcăriașul Adrian Năstase se vede președinte: „S-ar putea sa avem alegeri prezidentiale anticipate”

in:

Stiri pe acelasi subiect

Fostul premier Adrian Nastase a sustinut, joi, intr-o postare pe blogul lui, ca este posibil ca presedintele Iohannis sa plece de la Palatul Cotroceni mai devreme de 2024, cand ii expira mandatul. „S-ar putea sa avem alegeri prezidentiale anticipate”, anunta Nastase.

„Mi-e greu sa inteleg acest mod de abordare (al PSD, referitor la impuscarea ursilor – n.red.) . Stiu ca stanga europeana iubeste ecologismul, progresismul, LGBT dar cred ca stanga romaneasca ar trebui sa-si construiasca propriul mesaj. Mai ales ca s-ar putea sa avem alegeri prezidentiale anticipate”, a scris Nastase.

Nastase nu a prezentat si alte detalii.

Influenta publicatie Politico scrie ca presedintele Klaus Iohannis este luat in calcul pentru a prelua conducerea NATO dupa expirarea mandatului actualului secretar general Jens Stoltenberg. Trebuie mentionat insa ca mandatul lui Stoltenberg se termina in 2022, iar mandatul de presedinte al lui Iohannis este pana in 2024.

Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei, a preluat sefia NATO din octombrie 2014. Aliatii i-au prelungit contractul pana in septembrie 2022, ceea ce lasa putin mai mult de un an pentru gasirea unui inlocuitor. La cartierul general, discutiile oficiale abia au inceput, iar succesorul lui Stoltenberg ar urma sa fie prezentat la un summit al liderilor NATO de la Madrid, la sfarsitul primaverii sau inceputul verii anului viitor.

Dar la Bruxelles si in alte capitale aliate se fac deja speculatii, unii oficiali, diplomati si analisti spunand ca, dupa 72 de ani, este timpul ca alianta sa numeasca o femeie in fruntea NATO. Altii spun ca, avand in vedere confruntarea continua cu Rusia, alegerea unui est-european ar trimite un semnal important Moscovei.

Daca punem laolalta aceste doua imperative, trei nume ajung rapid in fruntea listei de candidati potentiali: fostii presedinti Kolinda Grabar-Kitarovic din Croatia si Dalia Grybauskaite din Lituania si actualul presedinte estonian Kersti Kaljulaid.

Grabar-Kitarovic, care a fost prima femeie presedinte al Croatiei din 2015 pana in 2020, are avantajul de a fi lucrat deja la sediul NATO, in calitate de secretar general adjunct pentru diplomatie publica intre 2011 si 2014.

Grabar-Kitarovic se mandreste cu unul dintre cele mai impresionante CV-uri dintre potentialii viitori sefi NATO. Ea a avut un rol important in succesul aderarii  tarii la UE si la NATO. De asemenea, a fost ambasador al tarii in SUA intre 2008 si 2011, ceea ce i-a conferit relatii puternice la Washington, care va avea un cuvant crucial de spus in decizia privind NATO.

In aceasta primavara, in calitate de bursiera la Sine Institute of Policy and Politics de la American University, Grabar-Kitarovic a condus un seminar despre viitorul NATO, in care a subliniat modul in care a petrecut timp pe teren in Afganistan in timpul mandatului de secretar general adjunct.

„Mi-a placut munca mea la NATO… si experienta de lucru in colaborare si atmosfera”, a spus ea la inceputul seminarului, la care a participat si fostul secretar general al NATO Jaap de Hoop Scheffer, fost ministru de externe olandez, care a ocupat functia suprema a aliantei intre 2004 si 2009.

De Hoop Scheffer a fost urmat in functie de fostul premier danez Anders Fogh Rasmussen, care l-a precedat pe Stoltenberg, iar mai multi cunoscatori ai NATO au declarat ca este greu de imaginat ca aliatii NATO vor opta pentru cineva care nu a servit in mod similar ca sef de stat sau de guvern.

Aceasta preferinta pentru un fost lider national a dus la speculatii recente cu privire la fostul prim-ministru britanic Theresa May ca potential candidat. Mark Sedwill, care a ocupat functia de secretar de cabinet si consilier pentru securitate nationala in timpul lui May si, pentru scurt timp, in timpul premierului Boris Johnson, a fost, de asemenea, prezentat ca un potential candidat britanic pentru NATO.

Un fost ambasador influent la NATO a declarat ca exista un nivel de asteptare legat de faptul ca Marea Britanie va face o presiune puternica pentru postul de secretar general, ca o modalitate de a-si demonstra influenta continua in Europa dupa Brexit.

Dar diplomatii au subliniat ca pregatirea specifica va fi considerata mult mai importanta decat nationalitatea, acordandu-se o importanta deosebita abilitatilor de conducere, management si comunicare. Acest lucru ar putea sa o excluda pe May, ale carei abilitati de management si de comunicare in timpul procesului Brexit au fost criticate pe scara larga in tara. Iar Sedwill nu a ocupat niciodata functia de ministru de externe sau de ministru al apararii – doua posturi considerate ca fiind o cerinta minima pentru orice sef al NATO.

SUA, Germania, Franta, Franta si Marea Britanie sunt in mod traditional vazute ca fiind cei mai influenti aliati in procesul de selectie a secretarului general.

Dar, avand in vedere ca tarile UE formeaza o majoritate covarsitoare a aliatilor NATO – 21 din 30 de membri – si ca alte cateva tari sunt socotite drept candidate la aderarea la UE, Marea Britanie post-Brexit ar putea intampina dificultati in a obtine sprijin pentru un rol atat de important.

Iar unele tari din UE, in special Italia, cred ca sunt in linie dreapta pentru postul de varf al NATO. Federica Mogherini, fost ministru de externe italian si fost sef al politicii externe a UE, si-a exprimat anterior interesul, dar diplomatii au declarat ca nu ar avea sprijinul Washingtonului si ca Enrico Letta, care a fost prim-ministru italian din aprilie 2013 pana in februarie 2014, este un candidat italian mai viabil.

„Marea Britanie este dornica sa aiba un punct de sprijin puternic la Bruxelles”, a declarat un fost inalt oficial NATO. „Italienii vor spune ca este randul lor – intotdeauna spun asta. Si cei din Est la fel”.

Alti oficiali vest-europeni care ar putea fi implicati sunt premierul olandez Mark Rutte, care lucreaza acum la formarea unei noi coalitii guvernamentale, si ministrul belgian de externe Sophie Wilmes, care a ocupat anterior functia de prim-ministru interimar.

Unii observatori ai NATO au declarat ca alegerea unui secretar general din tarile baltice, in special a lituanianului Grybauskaite, ar putea fi considerata prea ostila fata de Moscova, intr-un moment in care presedintele american Joe Biden incearca sa stabilizeze relatiile dintre Rusia si Occident.

Fostul oficial NATO de rang inalt a declarat ca lupta pentru postul de secretar general ar putea fi privita doar in contextul unei serii mai largi de posturi de conducere NATO care vor fi puse la bataie, o intrebare cruciala fiind cate dintre aceste posturi vor revendica americanii pentru ei insisi.

Sedwill, de exemplu, ar putea avea mai multe sanse ca secretar general adjunct – ceea ce i-ar oferi Marii Britanii proeminenta fara a fi nevoit sa castige un concurs de popularitate.

Alti factori in decizie sunt daca tara de origine a unui anumit candidat la functia de secretar general indeplineste obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru aparare – un indicator simbolic, dar important, care ar putea spori sansele lui Kaljulaid, actualul presedinte al Estoniei.

Kaljulaid a organizat recent o campanie nereusita pentru a deveni secretar general al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, o pozitie care ar parea sa se potriveasca mult mai bine cu CV-ul ei. Inainte de a deveni presedinte in octombrie 2016, ea a fost timp de 12 ani reprezentantul Estoniei in cadrul Curtii de Conturi a UE.

Romania este un alt aliat al NATO care indeplineste pragul de 2%, ceea ce ar putea sa-i ofere presedintelui Klaus Iohannis o sansa la postul de secretar general, Insa se considera ca Romania este un pic prea dura fata de Rusia.

In schimb, Grabar-Kitarovic are de dat raspunsuri la intrebari legate de faptul ca ar fi fost prea apropiata de presedintele rus Vladimir Putin in timpul Cupei Mondiale 2018, cand – imbracata intr-un tricou cu carouri alb-rosii – a fost o sustinatoare proeminenta a echipei Croatiei, care a avansat pana in finala inainte de a pierde in fata Frantei pe stadionul Luzhniki din Moscova.

Franta nu va avea dreptul de a alege secretarul general, dar va exercita un drept de veto de facto, au declarat persoane din interiorul NATO, ceea ce anuleaza efectiv orice sansa a Turciei de a pretinde un post foarte important. Presedintele francez Emmanuel Macron a facut recent presiuni pentru ca NATO sa dea dovada de o mai mare coeziune politica, un obiectiv pe care Stoltenberg l-a aprobat ca parte a unui proces recent de „reflectie” privind viitorul aliantei.

In timpul seminarului sau pentru American University, Grabar-Kitarovic a demonstrat un talent deosebit din a se face ecoul platitudinilor pro-NATO ale lui Stoltenberg, care i-au adus acestuia o reputatie de comunicare disciplinata chiar si in contextul tumultului provocat de fostul presedinte american Donald Trump.

„Este foarte important sa retineti ca NATO nu este doar o alianta militara, ci si o alianta politica, precum si o alianta de valori”, a declarat Grabar-Kitarovic in fata audientei sale. „Exista o identitate democratica comuna la NATO”.

Ultimele stiri