În acest an, sâmbătă, 20 martie, este echinocțiul de primăvară, dată ce marchează începutul primăverii astronomice.

Echinocțiul, numit și echinox, este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ. Tradițional, momentul Echinocțiului este un moment de armonie și echilibru, în care ziua și noaptea sunt într-o perfectă balanță.

Echinocțiul are loc de două ori pe an: primul, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică; al doilea, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.

În 2021, echinocţiul de primăvară este sâmbătă, 20 martie, la ora 11.37 (sursa astro-urseanu.ro). Din acest moment, ziua va fi în continuă creştere până la data de 21 iunie, când este solstițiul de vară.

Echinocțiu de primăvară 2021 – semnificații

Echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.

Echinocțiu de primăvară 2021 – ce spun astrele

Astrologul Daniela Simulescu a vorbit despre Echinocțiul de primăvară 2021.

”Din păcate, anul acesta e plin de confuzii în continuare. Această mare confuzie în astrogramă și mai ales că Neptun e în casa a 10-a, care are legătură cu instituțiile, cu statul, de la cine avem noi așteptări să ne salveze anul acesta. Ori statul cu Neptun acolo… e greu, e greu să ne salveze, pentru că nici statul nu știe ce să facă. Și când nici statul nu știe ce să facă, de la prim-ministru, de la președinte, de la toată lumea, putem să dăm vina pe ei, putem să-i facem incompetenți, dar trebuie să recunoaștem că e o problemă mondială, globală și că nimeni de pe planetă nu știe ce să facă.

Îi putem acuza de tot ce vrem, dar trebuie să recunoaștem că nu e nimeni pregătit pentru o asemenea situație. Cu Neptun acolo ce înseamnă? Avem confuzie, nu mai știm în cine să credem, nu ne mai putem baza pe nimeni, trebuie să ne bazăm pe noi!

Luna este în casa a 12-a, cea care are legătură cu tot ce înseamnă spitale, azil, probleme de sănătate și nu doar cele fizice, ci și cele emoționale. Doar că sunt și niște lucruri ascunse în casa a 12-a. În casa a 8-a îl avem și pe Saturn și asta înseamnă că oamenii nu vor putea să mai ascundă ce ascundeau altădată, mă refer la instituții, de a cere transparență, ceea ce noi cerem într-o bucurie, dar nu ai cum să dai transparență 100%.

Anul acesta se va duce o luptă extraordinară între ce se ascunde mai ales de sistemul de sănătate, pentru că, în aparență, lucrurile poate funcționează, însă cu Luna Marte în casa a 12-a, nu trebuie să mai fie accidente în spitale, că vor mai fi. Vor mai fi! Vom auzi de persoane care nu și-au făcut treaba cum trebuie în spitale, de persoane care au încercat să mușamalizeze situația respectivă. Cu Saturn în casa a 8-a ei nu vor mai putea ține secretele ca înainte. Ce s-a ținut până acum în continuare se va ține, dar de acum în colo va fi foarte greu. E o confuzie, se încurcă în proceduri, nimeni nu mai știe nimic, legile nu sunt… deci pentru România, următorul an astrologic este unul foarte sensibil, foarte, foarte sensibil și foarte confuz. Vom fi într-un haos total, vom avea așteptări căcălău.

V-aș recomanda ca anul acesta să vă faceți asigurări, din toate punctele de vedere, pentru că, cu această astrogramă, de la tot ceea ce s-a întâmplat anul trecut, nu mai e doar coronavirus, nu mai e doar el inamicul numărul 1, dar vor apărea probleme de sănătate, după un an de stat în casă, după un an de stat cu noi, cu cei iubiți, divorțuri, separări, deci vor apărea foarte multe situații greu de controlat și vom avea nevoie de ajutor, de sprijin”, a spus Daniela Simulescu, pentru dcnews.ro.

20 martie – Ziua Fericirii

Tot 20 martie în acest an este Ziua Internațională a Fericirii. A fost o decizie a Organizației Națiunilor Unite (ONU), marcată pentru prima dată în 2013.

„Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, subliniază Adunarea ONU în Rezoluţia sa adoptată prin consens.

Documentul cere celor 193 de ţări membre să celebreze această zi „în manieră potrivită, în special prin activităţi educative” şi să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor.

Ideea a fost lansată de micul regat budist himalaian Bhutan, care a adoptat în statisticile oficiale „Fericirea Naţională Brută!”, preferând-o termenului de Produs Intern Brut.

În calendarul ONU există deja aproximativ 120 de zile internaţionale. Ziua dedicată „fericirii mondiale” coincide cu Ziua internaţională a Francofoniei, sărbătorită anual în 20 martie prin diverse manifestări de promovare a limbii franceze.