Comuna Halmeu din Satu Mare este cunoscută în toată ţara ca fiind capitala căpşunilor. Aici există câteva zeci de producători de căpșuni printre care și familia Codrea, unul din cei mai mari din județ.

Creșterea căpșunilor înseamnă și comerț iar aici intervine cererea și oferta: se caută căpșuni rezistenți la transport astfel că soiurile românești sunt înlocuite cu cele din străinătate. Mai mult, în zonă, unii localnici îi păcălesc pe cunpărători cu căpșuni cumpărați din Turcia.

„Am ieşit prima dată pe piaţă la 10 aprilie. Concurenţa nu a fost foarte mare, am ieşit aproximativ 5-10 fermieri, care am pus căpşunii în sere sau diferite solarii. Din păcate, sunt unii oameni care au cumpărat căpşuni din Turcia şi spun că sunt căpşune româneşti. Şi le vând la podul casei şi spun că sunt de la ei din curte”, afirmă Maria Codrea, unul dintre cei mai mari cultivatori de căpşuni din zonă, pentru adevărul.ro.

(foto: facebook.com/SereDraguseni)

Chiar dacă ar fi din propria ogradă a celor care îi comercializează, căpşunile sunt doar produse în România, pentru că despre soiuri româneşti se poate vorbi doar în cazuri izolate. Cultivatorii de căpşuni susţin că au fost fortaţi de către cererea de pe piaţă să cultive tot mai mult soiuri străine.

„În ceea ce privește timpul de coacere și dimensiune, soiurile românești sunt la fel de competitive ca și cele străine. Chiar au gustul mai bun și sunt mai dulci. Din păcate căpșunele din soi românesc dacă îl culeg seara și îl pun în lădiță până dimineața când ajung cu el la piață e gem. Căpșunii din soiuri străine sunt mai rezistenți, se pot transporta și rămân intacți, ceea ce cer toți revânzătorii, motiv pentru care a trebui să ne adaptăm” a declarat pentru obiectivism.ro  Maria Codrea.

Până acum nici un institut agricol din România nu a încercat să facă soiurile românești mai rezistente, acuză localnicii. Din această cauză anul acesta, ca niciodată, căpșunii seamănă foarte mult cu cei din Germania: necopți, fără gust, fără miros, mari și tari.