Turistii se plang ca litoralul bulgaresc a devenit o mare teapa: ”Toti te privesc acolo ca pe un portofel”

Pandemia a scurtat sezonul estival pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, care oricum nu este dintre cele mai lungi, iar prețurile au depășit euforic principul „muncește o zi, câștigă cât într-un an”, scrie 24Chasa, citată de Rador.

Dacă la începutul lunii iulie, la Sunny Beach, primele rânduri de umbrele de pe plajă abia se ocupau, trei săptămâni mai târziu, aglomerația se vedea cu ochiul liber. În august, pe litoralul bulgăresc al Mării Negre au fost în pricipal bulgari și români.

Iată că pentru al doilea an consecutiv, turiștii bulgari salvează sezonul, care a fost susținut în această vară de Programul Național „Din nou împreună”, care a oferit un pachet turistic de 6 zile pentru vacanțele a câteva mii de copii și profesori. Guvernul interimar a alocat 15 milioane de leva în acest scop, scrie Deutsche Welle.

Sezonul nu s-a terminat, dar tendința arată că se va menține creșterea de aproape trei ori a numărului de turiști, față de vara eșuată a anului trecut. Cele mai recente date publicate de statistica națională privind înnoptările în unitățile de cazare arată că, în iunie anul trecut, numărul acestora a fost de 199.533, iar anul acesta este de aproape trei ori mai mare. Dar chiar și aceste peste 560.000 de persoane sunt de două ori mai puțin decât în iunie 2019, ultimul sezon înainte de pandemia de COVID -19.

Recent, Ministerul Turismului de la Sofia a anunțat că, în perioada 1 mai – 8 august, peste 2,5 milioane de turiști au călătorit în Bulgaria, dintre care aproape 1.681 milioane au fost bulgari. Restricțiile impuse de multe țări, în acest sens și Grecia, au determinat destui străini să-și petreacă vacanța în Bulgaria – turiștii din România sunt pe primul loc dintre oaspeții străini, cu 222.966 de persoane pentru această perioadă. Următorul grup cel mai mare sunt polonezii – aproximativ 60.000.

„Te privesc ca pe un portofel …”

Din cauza vârfului de sezon din august, însă, multe hoteluri și restaurante de pe litoralul Mării Negre au majorat prețurile, deși de anul trecut până la sfârșitul anului 2021 există un procent redus al TVA de 9% pentru restaurante și servicii de catering.

Prețul de 18 leva (puțin peste 9 euro) pentru un hamburger într-una dintre stațiuni i-a șocat chiar și pe nemții care și-au petrecut vacanța acolo. Dar și în alte părți burgerii sunt oferiți la prețuri de 15-16 leva, aproape de două ori mai scump decât în restaurantele din Sofia. Oferta de 15 leva pentru o porție de șprot cu bere la draft este de asemenea surprinzătoare – șprotul în această combinație costă zece leva.

„Porții mici la prețuri ridicate, dar nu sunt gustoase”, „Te privesc ca pe un portofel” – acestea sunt cele mai frecvente plângeri privind restaurantele de pe litoral. Salatele obișnuite costă între 8-10 leva, cafeaua frappe – între 6 și 10 leva.

Cina pentru două persoane cu aperitiv ajunge la 100 de leva (circa 50 de euro-n.red.). Meniul este adesea limitat, iar motivele sunt legate atât de deficitul tradițional de personal din turism, cât și de concedierile din industrie din cauza crizei.

În mod tradițional, mâncarea pe stradă rămâne cea mai ieftină. De exemplu, o șaorma costă 6-8 leva. Există și reclamații potrivit cărora în unele hoteluri de la mare se taxează suplimentar pentru aparatele de aer condiționat sau se oferă camere la prețuri diferite – în funcție de utilizarea sau nu a aerului condiționat.

În ceea ce privește șezlongurile și umbrelele, lucrurile stau diferit – acestea variază între 15 și 30 de leva (două șezlonguri și o umbrelă), dar pot fi incluse și în prețul cazării. Se întâmplă să fie și gratuite – dar în aceste cazuri de la restaurantele de pe plajă turiștii sunt invitați la un consum de cel puțin 10-15 leva. Diferențele privind prețurile serviciilor pe plajă depind și de alți factori – dacă concesionarul a externalizat servicii către hotelieri sau alte companii.

Prețurile sunt stabilite de cerere

Industria nu ascunde că, atunci când există o cerere mare, prețurile cresc. „La fel ca vara trecută, bulgarii sunt și acum principalul contingent și sunt cunoscuți pentru faptul că nu își planifică vacanțele din timp, ca occidentalii. Acest lucru ne împiedică și pe noi să facem calcule”, a declarat pentru Deutsche Welle Borislav Hadjiev, președintele Consiliului de Control al Asociației Bulgare a Hotelurilor și Restaurantelor.

El a reamintit că, atunci când vine vorba de hoteluri, este vorba de costuri zilnice de întreținere, cheltuieli generale, chiar dacă există sau nu turiști. „Iar statul bulgar nu a făcut nimic pentru a sprijini sectorul, indiferent de ce s-ar spune, nu iau în considerare subvențiile de la UE – așa că, chiar dacă colegii nu vor, sunt obligați să crească prețurile”, a spus Hadjiev.