Zvonurile legate de o posibila asasinare a lui Yasser Arafat au circulat inca de la moartea acestuia care a avut loc in Franta, in urma cu opt ani. Atunci s-a spus ca pe hainele liderului palestinian au fost gasite urme de poloniu. Potrivit AFP, vaduva acestuia a facut o serie de plangeri prin care a cerut deschiderea unei anchete prin care sa se elucideze conditiile in care a murit Arafat. Abia in 2012 sesizarile au dus la declansarea unor investigatii amanuntite, urmand ca ramatitele lui Yasser Arafat sa fie exhumate marti la Ramallah in prezenta unor judecatori francezi.

Acest eveniment are o puternica incarcatura simbolica si reflecta „intrebari extrem de sensibile” care continua sa planeze atat in randul conducerii, cat si al populatiei palestiniene. Mister, teroria complotului, lupte pentru putere si rivalitati de familie se profileaza in fundal. Care este adevarul legat de moartea liderului Arafat? Va iesi la iveala faptul ca a fost otravit? Ce se va intampla dupa ce sunt facute publice rezultatele anchetei? Sunt doar cateva dintre intrebarile care framanta puterile lumii.

Marti, judecatori francezi insarcinati cu ancheta vor asista la exhumarea ramasitelor, ingropate intr-un mausoleu din incinta Mukataa, sediul pretedintiei Autoritatii Palestiniene, la Ramallah, in Cisiordania. De asemenea, experti elvetieni si rusi vor fi prezenti la solicitarea palestinienilor. „Suveranitatea palestiniana garanteaza securitatea anchetei”, a insistat sambata Tawfiq Tirawi, presedintele Comisiei palestiniene de ancheta, citat de Mediafax.

„Expertii vor efectua prelevari, iar totul se va termina in cateva ore”, a precizat Tirawi, adaugand ca la sfarsitul operatiunii vor fi efectuate, din nou, funeralii oficiale.Yasser Arafat va fi reingropat in cadrul unei ceremonii demne si protocolare. Trebuie sa il respectam pe cel care este considerat un simbol de catre poporul palestinian si de catre lumea intreaga”, a declarat el.Probele vor fi trimise ulterior catre laboratoare din tarile care participa la operatiune.

Mai multe scenarii

Liderul palestinian a murit la varsta de 75 de ani, pe 11 noiembrie 2004, intr-un spital militar din regiunea pariziana, unde a fost transferat cu acordul israelienilor, care l-au tinut blocat la Mukataa timp de doi ani.Nicio informatie medicala clara asupra cauzelor mortii sale nu a fost publicata vreodata, iar unii palestinieni acuza Israelul ca l-a otravit, o acuzatie pe care israelienii au negat-o mereu. Insa unii suspecteaza o colaborare palestiniana la acest deces, pe fondul unor lupte pentru putere.

Ipoteza otravirii a fost relansata odata cu difuzarea de catre postul de televiziune din Qatar Al-Jazeera a unui reportaj care releva prezenta unor cantitati anormale de poloniu, o substanta radioactiva extrem de toxica, pe bunuri personale incredintate postului de catre vaduva acestuia, Suha Arafat.In urma acestor dezvaluiri, Suha Arafat, care locuieste in Malta si care nu a revenit niciodata in teritoriile palestiniene dupa 2004, a depus o plangere pentru asasinat, in Franta, deschizand calea exhumarii.

„Este o incercare dureroasa dar necesara”, a declarat ea pentru AFP. „Adevarul trebuie aflat, este necesar pentru poporul nostru. Daca a fost o crima, este necesar sa se descopere „, a subliniat ea, dezmintind ca a refuzat o autopsie in 2004.

Gestul vaduvei lui Arafat a provocat reactii din partea familiei acestuia, Nasser al-Qidwa, un nepot al defunctului si presedinte al Fundatiei Yasser Arafat, spunand ca este vorba despre o profanare care nu va aduce nimic bun. Nasser al-Qidwa a sustinut inca de la inceput ca unchiul sau a fost otravit de catre israelieni, dar acum se declara impotriva exhumarii.

Ultimii ani din viata liderului palestinian

3 decembrie 2001: Israelul lanseaza un raid major in Gaza, ca riposta la doua atentate sinucigate revendicate de Hamas. Eliportul si doua elicoptere ale lui Yasser Arafat sunt distruse. Blindate israeliene patrund in Ramallah, oprindu-se la 500 de metri de birourile lui Arafat.

13 decembrie 2001: La o zi dupa un nou atac, Israelul intrerupe orice contact cu Arafat, declarandu-l „scos din joc” din punct de vedere politic si interzicandu-i sa paraseasca sediul sau general.

29 martie 2002: Armata israeliana patrunde in forta in cladirile cartierului general al lui Arafat. Trei cladiri, cu exceptia birourilor sale, sunt distruse. Arafat este izolat in doua camere, fara apa si electricitate, dormind impreuna cu rudele sale pe saltele pe jos, in timp ce militarii israelieni se afla de cealalta parte a peretelui. Imaginea figurii lui Arafat, cu traditional keffieh la lumina lumanarii, face inconjurul lumii.

2 mai 2002: Arafat are prima aparitie publica, aclamat de circa 100 de simpatizanti, dupa retragerea trupelor israeliene. La 13 mai, el merge la Nablus, Betleem si Jenin.

24 iunie 2002: Armata israeliana asediaza din nou Mukataa, cartierul general al lui Arafat. Presedintele american George W. Bush le cere palestinienilor sa schimbe liderii.

11 septembrie 2003: Dupa doua atentate sinucigate la Ierusalim si Tel Aviv, cabinetul de securitate israelian accepta de principiu o expulzare fortata a lui Arafat: „Arafat este un obstacol in calea pacii” si „Israelul se va debarasa de acest obstacol”.

2 aprilie 2004: „Nu as propune niciunei companii de asigurari sa ii ofere o asigurare” de viata. „Oricine ucide un evreu sau raneste un cetatean israelian sau trimite pe cineva sa ucida evrei este un om mort”, declara premierul israelian Ariel Sharon pentru cotidianul Haaretz.

29 iunie 2004: Ministrul francez de Externe, Michel Barnier, se intalneste cu Arafat la cartierul sau general devastat. Ariel Sharon incearca sa convinga guvernele UE sa intrerupa orice contact cu Arafat.

29 octombrie 2004: Arafat paraseste Ramallah in urma unei deteriorari bruste a starii sale de sanatate. El este internat la spitalul militar Percy din Clamart, in apropiere de Paris, la sectia de hematologie, apoi la terapie intensiva. Aceasta este prima sa deplasare in strainatate de la sfartitul lui 2001.

11 noiembrie 2004: Yasser Arafat moare dupa ce a stat mai multe zile in coma. Presedintele Jacques Chirac ii aduce un ultim omagiu la spital.

12 noiembrie 2004: Arafat este inhumat la Mukataa, in prezenta unui numar impresionant de palestinieni.

 

Cine a fost Arafat?

Pe numele sau real Muhamed Abdel Rauf Arafat al-Qudwa al-Husseini, liderul palestinian s-a nascut la 24 august 1929. Locul nu este stiut cu exactitate, deoarece Arafat si-a ocultat originea. S-a spus ba ca a venit pe lume in Cairo, ba in Ierusalim.Incepand cu anul 1968, el a devenit cunoscut ca presedinte al Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei(OEP)  pe care a si fondat-o. Din 1993 el a fost liderul Autoritatii Nationale palestiniene.

In 1994, a primit impreuna cu Yitzhak Rabin si Shimon Peres premiul Nobel pentru pace. Ca lider si coordonator al unor unitati de gherila (Fatah, gruparea Septembrie cel Negru, gruparea Abu Nidal, etc.), era privit ca luptator pentru pace de catre cei care il sprijineau si ca terorist de catre restul lumii. Acordarea Premiului Nobel lui Arafat, considerat de unii drept “ terorist cu o lunga cariera de promovare a violentei”, a fost insotita de proteste, iar unul dintre cei 5 membri ai Comitetului Nobel, norvegianul Kåre Kristiansen, a demisionat din comitet ca un act de dezaprobare.

Pe BBC Romanian.com este redata o scurta istorie in imagini a liderului palestinian. Iata principalele momente:

1968: Arafat preia controlul

Yasser Arafat a devenit liderul Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei, o grupare infiintata in 1964 pentru a ii ajuta pe palestinieni sa-si determine propriul lor viitor. Sub conducerea lui, Organizatia pentru Eliberarea Palestinei a pus accentul pe lupta armata, inclusiv deturnari de avione, luari de ostateci si atacuri asupra tintelor israeliene din lume.

1974: Primul discurs la ONU

Yasser Arafat a tinut un discurs dramatic la Organizatia Natiunilor Unite, militand pentru pace. Dar a avertizat: „Astazi am venit cu o ramura de maslin intr-o mana si o pusca in cealalta. Nu permiteti ca ramura de maslin sa cada din mana mea”.

1975: Recunoastere in Statele Unite

Discursul de la Organizatia Natiunilor Unite a estompat un pic imaginea lui Yasser Arafat de militant de gherila. Un an mai tarziu, Statele Unite au recunoscut ca interesele palestiniene nu pot fi ignorate.

1982: Fuga din Beirut

Ca urmare a invaziei israeliene in Liban, Yasser Arafat si alti comandanti ai Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei, au fugit din Beirut.Arafat a restabilit sediul Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei in Tunis.

1994: Intoarcerea in Gaza

Yasser Arafat s-a intors triumfator in teritoriile palestiniene la un an dupa ce a semnat impreuna cu Yitzhak Rabin un acord de pace in Washington. Acordul cerea ca trupele israeliene sa se retraga din cea mai mare parte a Fasiei Gaza si a fost primul pas catre acordarea autonomiei palestinienilor in teritoriile ocupate.

 

1999: Acord de pace

Yasser Arafat a incheiat un acord cu primul ministrul israelian de atunci, Ehud Barak. Dar, in mijlocul situatiei din ce in ce mai violente, acordul nu a fost pus in practica.

 

2000: Nici o solutie

Yasser Arafat a fost presat sa ajunga la un acord final la Camp David. Dar cele doua saptamâni de convorbirile nu s-au soldat cu solutii acceptabile pentru problemele refugiatilor din Ierusalim si Palestina.

 

2001: 11 septembrie

 

Yasser Arafat a donat sânge dupa atacurile din Statele Unite din 11 septembrie. Un gest care simboliza solidaritatea cu poporul american. Liderul palestinian a fost supus presiunilor tot mai mari sa combata factiunile islamice care au fost implicate in revolta impotriva regimului israelian.

 

2001: Esec amar

 

Primul ministru israelian, Ariel Sharon, a declarat ca Yasser Arafat ar fi „irelevant”. Sharon a asediat sediul lui Arafat din Ramallah si a demolat cea mai mare parte a cladirilor.

 

2003: Impartirea puterii

Autoritatiile palestiniene au ales pentru prima oara un prim ministru. Liderul veteran al Fatah, Mahmoud Abbas, si-a inceput rolul in aprilie 2003, dar si-a dat demisia in septembrie. I-a urmat Ahmed Qurei.Arafat ramâne totusi cel care ia deciziile.

 

 

 

 

Transparenta face diferenta