Cealalta latura a unei perioade de criza: „Adevarata fata a oamenilor din viata voastra se va dezvalui cu o maxima claritate”

286

Celebra scriitoare italiana Francesca Melandri a publicat o foarte emotionanta scrisoare „din viitor” in publicatia britanica The Guardian in care arata ce ii asteapta pe britanici, si pe ceilalti locuitori ai Europei, in urmatoarele saptamani pe masura ce consecintele izolarii la domiciliu vor fi tot mai acut resimtite.

Francesca Melandri este in izolare acasa de peste trei saptamani. Iata scrisoarea pe care o adreseaza europenilor, intitulata „Iata ce stim despre viitor”.

„Va scriu din Italia, ceea ce inseamna ca va scriu din viitorul vostru. Ne gasim acum acolo unde va veti afla voi in cateva zile. Graficele epidemiei ne arata ca ne aflam intr-un dans paralel.

Suntem doar cu cativa pasi inaintea voastra pe cararea timpului, asa cum Wuhan a fost cu cateva saptamani inaintea noastra. Va urmarim comportamentele, identice cu ale noastre. Va folositi de aceleasi argumente pe care le-am avut si noi pana de curand, intre cei care inca spun ca ‘nu este decat o raceala, de ce atata valva?’ si cei care au inteles deja. Cum va urmarim de aici, adica din viitorul vostru, stim ca multi dintre voi, cum vi s-a spus sa va inchideti in case, l-ati citat pe Orwell sau chiar pe Hobbes. Insa cat de curand veti fi mult prea ocupati pentru asta.

Mai intai de toate veti manca, nu numai pentru ca va fi unul dintre putinele lucruri pe care le veti putea face.

Veti gasi o gramada de tutoriale pe grupuri de social networking despre cum sa va petreceti timpul in moduri folositoare. Va veti alatura tuturor acestor grupuri pentru ca in cateva zile sa le ignorati complet.

Veti scoate literatura apocaliptica de pe rafturi, insa veti realiza curand ca nu va vine sa cititi nimic de genul acesta.

Veti manca din nou. Nu veti dormi prea bine. Va veti intreba ce se intampla cu democratia.

Veti avea o necontenita viata sociala in mediul online- pe Messenger, WhatsApp, Skype, Zoom…

Va vor lipsi copiii vostri adulti ca niciodata; constientizarea faptului ca nu aveti nicio idee cand ii veti putea revedea va va lovi ca un pumn in piept.

Vechile resentimente si certuri va vor parea irelevante. Ii veti suna pe cei cu care juraseti sa nu va mai vorbiti, doar ca sa ii intrebati ce mai fac. Multe femei vor fi abuzate in propriile case.

Va veti intreba ce se intampla cu cei care nu pot sta in casa pentru ca nu detin una. Va veti simti vulnerabili cand veti iesi pe strazile pustii la cumparaturi, in special femeile.

Va veti intreba daca asa se prabusesc societatile. Oare chiar se intampla atat de repede? Va veti bloca toate aceste ganduri, iar la intoarcerea acasa veti manca din nou.

Va veti ingrasa. Veti cauta cursuri de fitness online. Veti rade. Veti rade mult. Veti face haz de necaz cum nu ati facut-o niciodata. Chiar si cei care au luat lucrurile extrem de in serios vor ajuge sa contemple absurditatea vietii, a universului si a intregii situatii.

Va veti da intalniri la cozile de la supermarketuri cu prietenii si iubitii, ca sa ii puteti vedea pentru scurt timp in persoana, in timp ce veti respecta regulile de distantare sociala.

Veti incepe sa numarati toate lucrurile de care nu aveti nevoie.

Adevarata fata a oamenilor din viata voastra se va dezvalui cu o maxima claritate. Veti avea parte de confirmari si de surprize.

Literatii care fusesera omniprezenti la stiri vor disparea, opiniile lor vor deveni dintr-o data irelevante; unii dintre ei se vor refugia in rationalizari de o totala lipsa de empatie, astfel incat oamenii vor renunta in a-i mai asculta. Cei pe care in schimb i-ati ignorat se vor dovedi linistitori, generosi, de incredere, pragmatici si clarvazatori.

Cei care va invita sa priviti toata aceasta mizerie ca pe o oportunitate pentru o reinnoire globala va vor ajuta sa asezati lucrurile intr-o perspectiva mai larga. Ii vei gasi de asemenea teribil de enervanti: e dragut ca planeta poate respira mai bine datorita reducerii emisiilor de CO2, insa cum iti vei plati facturile luna urmatoare?

Nu vei reusi sa intelegi daca faptul de a fi martor la nasterea unei noi lumi este mai degraba o chestiune grandioasa sau o situatie mizerabila.

Veti asculta muzica de la ferestre si din curti. Cand ne-ati vazut cantand opera de la balcoane, v-ati gandit ‘ah, italienii astia’. Insa noi stim ca veti ajunge si voi sa va cantati melodii inaltatoare unii altora. Iar cand canta ‘I Will Survive’ de la ferestre, va vom urmari si vom incuviinta la fel cum cei din Wuhan, care cantasera de la ferestre in februarie, au incuviintat in timp ce ne urmareau pe noi.

Multi dintre voi veti adormi jurand ca primul lucru pe care il veti face dupa incheierea carantinei va fi sa depuneti actele de divort.

Se vor concepe multi copii.

Copiii vostri vor fi educati online. Va vor da multe batai de cap; va vor aduce insa si bucurii.

Cei in varsta vor fi neascultatori precum adolescentii: va trebui sa va razboiti cu ei ca sa ii impiedicati sa iasa afara, sa se infecteze si sa moara.

Veti incerca sa nu va ganditi la cei care mor singuri.

Veti dori sa acoperiti cu petale de trandafiri calea personalului medical.

Vi se va spune ca societatea este unita intr-un efort comun, ca sunteti cu totii in aceeasi barca. Va fi adevarat. Aceasta experienta va schimba definitiv modul in care va veti percepe ca indivizi facand parte dintr-un intreg mai mare.

Apartenenta la o clasa va face totusi diferentele. A fi izolat intr-o casa cu o gradina draguta sau a fi izolat intr-un complex rezidential suprapopulat nu va fi acelasi lucru.

De asemenea, nu va fi acelasi lucru sa puteti lucra de acasa sau sa vi se desfiinteze postul. Acea barca in care vaslim cu totii ca sa infrangem epidemia nu va arata la fel pentru toata lumea, asa cum nici astazi si de fapt niciodata nu a aratat la fel.

La un moment dat veti realiza ca este greu. Va va fi teama. Va veti impartasi fricile cu cei dragi sau le veti tine pentru voi ca sa nu ii incarcati si pe ei.

Veti manca din nou.

Suntem in Italia si asta stim despre cum va arata viitorul vostru. Insa asta este o predictie la o scara foarte mica. Avem o privire restransa. Daca ne indreptam privirea catre un viitor mai indepartat, viitorul necunoscut nici noua, nici voua, va putem spune doar ca atunci cand totul se va fi terminat, lumea nu va mai fi la fel”.