Referindu-se mai ales la situația Chinei, ministrul de Finanțe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble, se arăta îngrijorat zilele trecute de creșterea accelerată a datoriei globale care, potrivit oficialului german, “trebuie luată foarte în serios”.

Schaeuble cita un recent studiu al firmei de consultanță McKinsey, care arată o datorie globală în creștere până la aproape 200 de trilioane de dolari (sau 200.000 de miliarde, dacă preferați), mai mult cu 57 de trilioane de dolari față de anul 2007. Cifra reprezintă 286% din Produsul Intern Brut (PIB) global, față de 269%, atât cât reprezenta în urmă cu șapte ani.

Vorbind despre situația Chinei, Schaeuble nota că datoria economiei țării asiatice a crescut de aproape patru ori în ultimii șapte ani, de la 7,4 trilioane de dolari în 2007, la 28,2 trilioane de dolari în 2014. Iar cu încetinirea economiei chineze și așteptările de relaxare fiscală pe care guvernul chinez le-a creat, situația se poate agrava și mai mult.

Imaginea de azi amintește de scenariul din 2007, cu doar un an înaintea declanșării crizei financiare internaționale, criză care a pornit tocmai pe fondul unui nivel prea ridicat al datoriei globale, care creștea galopant mai ales pe segmentul creditelor ipotecare. De altfel, bula imobiliară a fost susținută tocmai de vânzările de case pe credit. Iar astăzi, când datoria globală raportată la mărimea economiei globale este mai mare decât acum șapte ani, în vârful bulei imobiliare, se cuvine întrebarea: care sunt cauzele acestei creșteri, din moment ce segmentul imobiliar a fost înghețat în ultimii ani și abia acum dă semne de revenire?

Dacă din anul 2000 și până în 2007 datoriile populației crescuseră cu 14 trilioane de dolari, până la 33 de trilioane de dolari, gradul de îndatorare a populației s-a mai redus, crescând doar cu 7 trilioane de dolari în ultimii șapte ani, din 2007 și până anul trecut. Asta înseamnă că ritmul de creștere s-a înjumătățit.

Asta nu se poate spune despre datoriile guvernamentale, care au crescut cu 25 de trilioane de dolari în ultimii șapte ani, față de o creștere mult mai lentă în perioada 2000 – 2007, când îndatorarea guvernelor creștea cu 11 trilioane de dolari, într-un mult mai lent. La fel stau lucrurile și în ce privește datoriile acumulate de corporații: acestea au crescut accelerat în perioada 2007 – 2014, cu 18 trilioane de dolari (până la 56 de trilioane de dolari), după ce în intervalul 2000 – 2007 aceleași datorii avansau cu doar 11 trilioane de dolari.

Citeste mai multe pe adevarulfinanciar.ro