Gelu Diaconu enumeră cauzele pentru care „acest impozit aplicat la conditiile Romaniei nu este altceva decat o prostie in stare pura”:

„1. definirea din punct de vedere juridic a notiunii fiscale de “gospodarie” este un demers extrem de complicat, daca nu imposibil, fata de diversitatea situatiilor si conditiilor concrete din realitatea romaneasca;

2. odata definita “gospodaria” pentru trecerea la un asemenea impozit este absolut necesar un recensamant al persoanelor care se “gospodaresc impreuna” si legaturile dintre acestia; sursa datelor este necentralizata, se afla la UAT-uri, iar sistemul cadastral nu poate fi folosit pentru obtinerea de informatii privind detinerile de bunuri ale unei persoane indiferent de locul unde se afla;

3. stabilirea principiilor si categoriilor de cheltuieli care vor fi eligibile si in ce cuantum pentru a fi deduse din venit (autoturisme, cladiri pentru scopuri recreative, etc.) este un proces extrem de complicat d.p.d.v. al echitatii fiscale;

4. cum vor fi definite/delimitate raporturile juridice fiscale dintre persoana fizica-gospodarie-consultant fiscal-ANAF? Este consultantul fiscal responsabil in solidar cu “cineva” din “gospodarie” pentru realitatea datelor declarate, arhivarea datelor/documentelor justificative, asistenta la control, etc.?;

5. in totalul veniturilor bugetare administrate de ANAF, in afara impozitelor/ contributiilor retinute in sistemul simplu “la sursa” si a celor platite de persoanele fizice autorizate (inregistrate fiscal), ponderea veniturilor incasate de la persoanele fizice este absolut nesemnificativa (cca 2%);

6. cum se va corela din punct de vedere al administrarii fiscale noul IVG cu colectarea de catre ANAF a contributiilor sociale (pensii, sanatate, somaj) de la persoanele fizice?;

7. sistemul globalizarii veniturilor si a acordarii deducerilor este valabil pentru tari cu un nivel al taxarii veniturilor mult mai ridicat, in cote progresive si cu un sistem informatic integrat performant de administrare fiscala. Comparatia situatiei sistemului fiscal din tara noastra cu cele din Statele Unite, Franta, Belgia, etc. este de tot rasul;

8. ideea ca introducerea IVG va duce la reducerea evaziunii fiscale este pur teoretica si de impact nesemnificativ intrucat sfera fiscalizarii tuturor operatiunilor din economie este cu mult mai larga si mai complexa decat operatiunile strict limitate pentru care populatia va cere bonuri fiscale deoarece se vor acorda deduceri “gospodariilor”;

9. calendarul de implementare, presupunand ipotetic ca ANAF este capabila sa preia sarcina administrativa suplimentara (inregistrare, stabilire obligatii, evidenta, /plata/compensare, control, etc.), este complet nerealizabil;

10. angajarea, instruirea si plata a 35000 de consultanti …cu 12ooo mai mult decat are intregul ANAF!!!…este de-a dreptul o neghiobie care nici macar nu merita comentata;

11. astazi se afla in implementare finala, impreuna cu Banca Mondiala, cu cheltuieli de cca 100 milioane de euro (in care includ si fonduri proprii in afara creditului BM), programul de modernizare a administrarii fiscale-RAMP, construit pe arhitectura sistemului fiscal existent, cel al cotei unice. Mai mult, cu finantare UE de cca 3 mil euro, au fost “rescrise” deja toate procesele de administrare fiscala din ANAF fara luarea in considerare a IVG;

12. odata ce au fost angajate cheltuieli pentru modernizarea ANAF, inclusiv pentru achizitionarea unei solutii informatice predefinita de tip COTS, angajarea altor cheltuieli similare (cum ar fi cele pentru informatizarea administrarii IVG), este interzisa de legea finantelor publice;

13. sistemul informatic al ANAF functioneaza la avarie: noul SIAC (sistemul informatic de administrare a creantelor) a esuat, investitii sistate in ITC, sediu centru de date impropriu mai ales dpdv al infrastructurii suport, aplicatia GOTICA aferenta persoanelor fizice este invechita si functioneaza sincopat, gradul de “incarcare” al serverelor de peste 90%, etc. Credeti ca introducerea in prelucrare a a unui numar suplimentar de 7-8 milioane de declaratii, cu date complicate in raport de numarul/natura deducerilor, intr-un sistem care este in pragul colapsarii este posibila?”

Fostul şef ANAF afirmă că discutat cu persoane cunoscatoare ale domeniului fiscal din partidul de guvernamant, chiar pe baza „punctajului propagandistic pe care il clameaza habarnistii populisti ai PSD”. „I-am intrebat pe acestia de ce nu isi asuma o pozitie publica in acord cu adevarul si realitatile Romaniei si cu totii mi-au raspuns: de teama lui El Lider Maximo si a camarilei sale!”, scrie Diaconu.

„Am inteles astfel cat de usor se poate sacrifica stabilitatea macro-economica a tarii daca interesele unui grup restrans o cer, prin manipularea oamenilor creduli in promisiuni fara acoperire. Deja au fost facuti pasi aproape ireversibili in directia dezastrului bugetar prin:

-legiferarea unui buget cu venituri fanteziste pentru a crea impresia ca exista sursa de bani asigurata;

-o colectare a veniturilor catastrofala in trimestrul I fata de previziunile legiferate;

-o diminuarea a cheltuielilor cu investitiile fara precedent in istoria recenta a Romaniei;

-promovarea unui proiect al legii salarizarii unitare bugetare, considerat la unison de catre specialistii neinregimentati politic, o adevarata bomba cu efecte imediate asupra deficitului bugetar.

Ca si cum toate acestea nu ar fi de ajuns, la nivelul Comisiei Europene se contureaza decizia declansarii procedurii de deficit excesiv pentru Romania, a caror consecinte vor fi dramatice mai ales in zona accesarii fondurilor europene. De altfel, stimati tehnocrati si procurori fabricanti de dosare la ordin, aceasta procedura ar trebui declansata fata de exercitiul bugetar al anului 2016 cand veniturile programate nu au fost realizate iar situatia deficitului, corectata cu veniturile de tip “on-off”, este mult mai proasta decat rezultatul raportat!

Fata de toate aceste “realizari marete” problema introducerii “impozitului pe venitul global pe gospodarie”(IVG) nu este altceva decat fie o fumigena propagandistica fie ideea unui politruc desprins de realitatea administrarii fiscale din tara noastra.

Introducerea IVG inseamna schimbarea din temelii a filozofiei impozitarii in Romania si a sistemului de administrare fiscala.

La ce ar folosi un efort administrativ cu costuri uriase daca nu se realizeaza o colectare mai buna si daca nivelul deducerilor sunt irelevante in raport de nivelul scazut al cotei fixe de impozitare?

Raspunsul este unul singur: la propaganda si la manipularea electoratului captiv asistential. Daca nu este vorba, pur si simplu, de habarnism populist”, scrie Gelu Diaconu pe blog, adăugând că nimănui din cadrul ANAF nu i s-a cerut opinia despre acest impozit.