An de an sarbatorim Ignatul despre care cultura populara vorbeste ca fiind ziua sacrificarii porcului. Amestecul dintre obiceiurile pagane si cele religioase ne-au facut sa uitam care sunt radacinile acestei traditii.

In vechiul Egipt, porcul era considerat un animal spurcat de care nimeni nu se atingea. Totusi, intr-o anumita zi a anului , il sacrificau intr-un ritual inchinat zeului Osiris. Se credea ca, prin arderea ( parlirea) porcului, soarele isi recapata din puterile pierdute peste an. De altfel, si numele pe care l-am dat acestei sarbatori, Ignat, vine din latinescul ignis si inseamna foc. In cele mai multe dintre credintele populare, focul este proiectia  zeului Soare pe pamant.

Sacrificiul sangeros al porcului si ritulul funerar de incinerare este o practica preistorica care supravietuieste in tinuturile romanesti extracarpatice. In prezent, ziua sacrificarii se suprapune peste cea a in care ortodocsii il sarbatoresc pe sfantul mucenic Ignatie Teoforul. S-a ajuns la aceasta contopire din cauza faptului ca oamenii din vechime interveneau pentru a salva soarele in apropierea solstitiului de iarna, atunci cand ziua dureaza cel mai putin, iar lumina este cea mai slaba. Ziua incepea dupa aceea sa creasca si Craciunul devenea o sarbatoare a vietii si a luminii. Este posibil ca de aici sa vina povestea ca Iisus a fost vestit Magilor de catre o stea.

Istoria Sfantului Ignatie

Asa cum am mai spus, ortodocsii il cinstesc astazi pe Ignatie Teoforul. In cartile crestine se spune ca in anul 107, luna decembrie, ziua 20, la Roma, Sfantul Ignatie, episcop din Antiohia Siriei, era sfasiat de lei, din dragoste pentru Hristos. Se mai spune ca el ar fi fost acel copil pe care l-a luat Iisus in brate, zicand apostolilor: „De nu va veti reveni si nu veti fi precum copiii, nu veti intra in imparatia cerurilor. Dar, cel ce se va smeri pe sine ca acest copil, acela este mai mare in imparatia cerurilor. Si cine va primi un copil ca acesta intru numele Meu, pe Mine Ma primeste“. Ignatie, chiar ajuns episcop in Antiohia Siriei, cetate in care pentru prima data oamenii s-au numit crestini (Fapte 11, 26), s-a smerit pe sine revenind permanent in bratele lui Hristos.

Superstitii si obiceiuri

Crestinatatea pare de multe ori ca uita de acest martir al Bisericii, fiind mult mai atrasa de partea pagana a sarbatorii, cea a sacrificarii porcului. O serie de obiceiuri si superstitii inconjoara aceasta zi, care este un prilej de reunire a familiei. Se crede ca inainte de Ignat, porcul isi viseaza moartea.Credinta populara mai spune ca o persoana miloasa nu trebuie sa asiste la taierea porcului, deoarece carnea acestuia se va intari. Astazi, batranii fac si tot felul de previziuni legate de cum va fi iarna:daca splina porcului este groasa, iarna se anunta grea, cu geruri si zapezi, daca splina este subtire, vom avea parte de un anotimp bland. In credinta populara se mai spune ca fetele care isi doresc un par lung, bogat trebuie sa manance o bucatica din splina porcului sacrificat. De asemenea, te poti feri de rele daca te manjesti cu sangele unui animal de culoare neagra.

Exista regiuni in care, dupa sacrificarea porcului , se face semnul crucii in ceafa lui. Se crede ca pe acolo iese sufletul animalului taiat. Barbatii injunghie si taie porcul apoi il parlesc cu paie stranse de peste an.  Exista si obiceiul ca porcul taiat sa fie incalecat. Ion Creanga marturiseste in “Amintiri din copilarie”: “La Craciun, cand taia tata porcul, si-l parlia, si-l oparia, si-l invalia iute cu paie, de-l inadusii, ca sa se poata rade mai frumos, eu incalecam pe porc deasupra paielor si faceam un chef de mii de lei”.

Basica porcului se ia si se pune la uscat cu graunte in ea crezandu-se ca dupa cat zgomot face atata veselie este in casa. Potrivit traditiei, diferite organe sau parti din carnea porcului taiat sunt utilizate ca remedii in tratarea unor boli ale oamenilor si animalelor. De exemplu, untura de la porcul negru e buna pentru sanatatea oilor, o bucata din untura de porc negru era dusa la biserica de Boboteaza, pentru a fi sfintita. Cu aceasta se ungeau cei care aveau dureri de picioare ori junghiuri. De asemenea, sangele porcului, amestecat cu mei si lasat sa se usuce, era folosit pentru a-i afuma pe copiii care se speriau sau aveau guturai.Cu parul de porc se afumau copiii atunci cand erau deochiati. Se mai spuna ca daca in inima porcului se va gasi mult sange inchegat, este semn ca stapanul va avea noroc de multi bani.

Conform traditiilor, exista si un patron feminin al acestei zile , nevasta lui Ignat, denumita Inatoare. Ea le pedepseste, oprandu-le mainile, pe femeile care torc. De asemenea,  le mutileaza si le ia vlaga celor care muncesc astazi. Despre Ignat se mai spune ca este Craciunul tiganilor, facandu-se trimitere la faptul ca ei sacrificau aceste animale si se bucurau din plin de pomana porcului.

Obiceiurile pagane sau amestecat cu cele crestine, iar astazi sarbatorim ziua in suntem mai aproape de Craciun, momentul in care omul se regaseste in Dumnezeu.