DNA-ul a demonstrat prin dosarele de corupţie din Bucuresti ca mita şi avizele suspecte treceau prin buzunarele primarilor, dar şi prin ale secretarilor generali, cei mai puternici funcţionari locali. Schimbarea în bine a administraţiei după alegerile din iunie trebuie să aducă şi criterii exigente de conduită a funcţionarilor.
În general, în primării, secretarii generali sunt funcţionari influenţi, care nu trebuie decât să nu fie condamnaţi la închisoare pentru a rămâne şi peste două decenii pe scaun. Timp în care unii dintre ei ies în evidenţă doar cu averea strânsă din slujba de la stat. Recordul îl deţine Toma Şutru, de la sectorul 2, care are aproape 24 de ani de vechime ca secretar general de primărie.
Proba abuzului de putere pe care o au aceşti funcţionari publici, care sunt eterni pe funcţii, este dată chiar de ultimele dosare de corupţie care au lovit primăriile de sector. Astfel, primarul Neculai Onţanu (sector 2) a aranjat retrocedarea unor terenuri alături de Toma Şutru, conform DNA. Liviu Negoiţă, fostul edil de la sectorul 3, este urmărit penal într- un dosar de abuz în funcţie pentru eliberarea unor avize de urbanism alături de secretarul general Marius Mihăiţă. Nu în ultimul rând, fostul primar Cristian Poteraş a fost condamnat alături de secretarul general Gheorghe Florică în dosarul DNA privind retrocedarea ilegală a unor terenuri, scrie libertatea.ro.
Ziarul Libertatea, printr-o serie de articole pe care le va prezenta în următoarele săptămâni, doreşte să atragă atenţia asupra faptul că este necesară şi curăţirea aparatului administrativ dintr-o primărie, nu doar schimbarea edililor. În acest sens, vom dezvălui puterea pe care au secretarii generali într-o primărie de oraş şi nu numai, un fel de superfuncţionari care nu sunt controlaţi de nici o instituţie, averea greu de justificat a unor angajaţi publici, dar şi pasivitatea unor instituţii care ar trebui să supravegheze atent activitatea acestor angajaţi ai cetăţenilor.
Superfuncţionarii din umbra primarilor
Cu ce se ocupă un secretar general? Legal, atribuţiile secretarului sunt stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al fiecărui primar. Însă, în majoritatea cazurilor, şi luăm ca exemplu sectorul 1, secretarul general coordonează: Serviciul Secretariat General, Audienţele, Biroul Autoritate Tutelară, Direcţia Juridică şi Resurse Umane, Direcţia Cadastru, Fond Funciar, Patrimoniu şi Evidenţă Electorală. Rezumând, avizează orice decizie a primarului şi concepe, în cadrul secretariatului primăriei, toate hotărârile de consiliu local care apoi sunt modificate punctual de aleşii locali. Secretarii generali sunt eterni în funcţie, neputând fi înlocuiţi decât în situaţia în care nu vin la muncă. Un singur astfel de funcţionar a fost schimbat în ultimul deceniu în Bucureşti, Gheorghe Florică. Asta pentru că în loc să meargă la muncă la Primăria Sector 6, din 2014 s-a dus la Penitenciarul Rahova, ca să-şi execute pedeapsa.
Omul şpăgii de milioane
Toxicitatea unor funcţionari care sunt dispuşi să facă matrapazlâcuri în schimbul îmbogăţirii este redată cel mai bine de cazul lui Toma Şutru (născut în 1957). În funcţie din 1993, acesta şi familia sa s-au îmbogăţit nestingheriţi până în acest an, când a fost pus sub acuzare de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Şi asta doar pentru că pentru a scăpa cu o condamnare uşoară într-un caz în care a dat mită unei judecătoare, Cristi Borcea, fostul acţionar de la Dinamo, a făcut un denunţ. Aşa că Borcea şi-a amintit că i-a omenit pe Neculai Onţanu şi pe Toma Şutru. Celui din urmă i-a dat două milioane de euro pentru a facilita punerea în posesie asupra unor terenuri situate în sectorul 2 şi doar un milion de euro lui Neculai Onţanu. Această distribuţie a şpăgii arată cât de important este, de fapt, secretarul unei primării.
Toma Şutru a fost un personaj discret pe durata mandatului său de peste două decenii ca secretar general, însă putred de bogat, aşa cum au descoperit procurorii DNA. Astfel, conform anchetatorilor, Şutru a primit, în 2007, “suma de 2.000.000 de euro remisă de către denunţător (n.r. – Cristi Borcea), care a fost transferată în-tr- un cont pentru care Şutru avea drept de semnătură. Pentru a ascunde originea infracţională a banilor au fost realizate ulterior mai multe transferuri bancare şi investiţii imobiliare în România şi în Spania”, susţin procurorii.
Procurorii anticorupţie au descoperit că superfuncţionarul de la sectorul 2 se folosea de rude pentru a-şi ascunde averea. Astfel, pentru a masca mita, Toma Şutru a încheiat un contract cu familia lui Borcea prin care vindea un teren, evaluat la 200.000 de euro, trecut pe numele tatălui, pentru care pretindea că a primit cele două milioane de euro.
Continuarea pe libertatea.ro