Pastele aduce bucuria unica a Invierii Mantuitorului, dar si ritualuri si traditii religioase printre care si cea a salutului cunoscut chiar si de cei mici – „Hristos a inviat!”, „Adevarat a inviat!”.
Sarbatoarea Pastelui este considerata a fi una a bucuriei date de vestea Invierii. O veste care, pana la Inaltarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regaseste in salutul „”Hristos a inviat!”, la care se raspunde cu „Adevarat a inviat!”.
De Paste, spun preotii, nimeni nu trebuie sa fie trist, nimeni nu trebuie sa planga, bucuria fiind sentimentul pe cat de unic, pe atat de predominant in zilele de Paste.
Numele sarbatorii deriva din cuvantul ebraic „pesah”, care inseamna „trecere” si vine din termenul egiptean cu acelasi inteles „paseh”.
Lumina Sfanta de la Ierusalim va fi adusa sambata seara, cu un avion special, la Bucuresti, unde sunt asteptati reprezentanti ai Protoieriilor din Arhiepiscopia Bucurestilor si ai altor eparhii ale Patriarhiei Romane. De asemenea, de la Aeroportul International „Henri Coanda”, Lumina Sfanta de la Ierusalim va fi dusa cu trei avioane de mici dimensiuni la Suceava, Satu Mare (cu escala in Cluj-Napoca) si Timisoara, pentru clerul si credinciosii ortodocsi din nordul si vestul tarii.
La Catedrala Patriarhala din Capitala, Lumina Sfanta va fi oferita credinciosilor, la slujba de inviere, de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Preafericitul Parinte Daniel.
In bisericile ortodoxe, slujba de inviere va incepe in jurul orei 23.00, in interiorul lacasurilor de cult. Invierea Mantuitorului nu este insa proclamata in interiorul bisericii, ci in afara acesteia, pentru ca, spun preotii, ea priveste pe toti oamenii.
La miezul noptii, preotul va iesi din biserica si va chema credinciosii cu indemnul „Veniti de luati Lumina!”. In multe locuri, Lumina este impartita credinciosilor impreuna cu bucatele de paine stropite cu vin, denumite Paste.
Dupa ce lumanarile oamenilor sunt aprinse, alaiul avandu-l in frunte pe preot inconjoara biserica de trei ori, cantand „Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand, si celor din morminte viata daruindu-le”. Apoi, se intra din nou in biserica, unde continua slujba de Inviere, care dureaza pana la 3.00 dimineata.
Credinciosii aduc la biserica, in noaptea Invierii, oua vopsite, cozonac, pasca, friptura si alte preparate de Paste, pe care preotii le sfintesc. Dupa slujba, se da dezlegarea la dulce, care marcheaza incheierea postului, astfel ca merindele sfintite vor putea fi mancate.
Tot de Pasti, credinciosii aprind lumanari pe mormintele celor dragi. Tot acolo, se aduc bucate care sunt date de pomana celor sarmani.
Duminica, spre pranz, credinciosii sunt asteptati la biserica pentru slujba cunoscuta ca „A doua Inviere”, la care vor fi citite in 12 limbi versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei dupa Ioan.
Saptamana de dupa Inviere se numeste Saptamana Luminata, in care nu se mai posteste. Conform traditiei, in Sambata Mare si in zilele de Paste (duminica, luni si marti), nu se spala rufe, acest obicei fiind mentinut in unele locuri pana in joia din Saptamana Luminata.
Sursa: mediafax.ro