10.2 C
București
sâmbătă, aprilie 27, 2024
AcasăDivertismentComentariul zileiPresa străină scrie că siguranța flancului estic al NATO depinde de stabilitatea...

Presa străină scrie că siguranța flancului estic al NATO depinde de stabilitatea membrilor. România are rolul ei

in:

Stiri pe acelasi subiect

Rusia amenință că monitorizează Baza Kogălniceanu

Activitățile NATO în Europa de Est și regiunea Mării...

Tineri din România și Bulgaria îi vor invita la vot pe bucureșteni

„Vote, Please!” este un proiect Erasmus+ are o durată...

Noua specializare a elevilor ruși: pilotarea dronelor!

Elevii din Rusia vor învăţa despre tehnologia dronelor pentru...

În ritmul acesta Rusia ar putea rămâne fără tancuri

Potrivit unor calcule făcute de jurnaliștii prestigioasei revciste Forbes...

Presa străină scrie că România e ţara cea mai afectată de contrabanda cu ţigări din UE. Stabilitatea internă a fiecărui stat membru reprezintă cheia siguranței NATO pe flancul estic. Cel mai recent summit NATO, cel de la Vilnius, a avut în vedere modul în care este apărată granița de est în fața amenințării ruse, iar România are un rol însemnat scrie publicația fairobserver.com.

Încă de la obținerea independenței față de fosta Uniune Sovietică, națiunile baltice au fost un model de stabilitate democratică. Estonia, care se află în fruntea realizărilor democratice ale regiunii, împarte o graniță de 183 de mile cu Rusia. În partea de sud, Lituania are o graniță de 171 de mile cu exclava Kaliningrad a Rusiei, care în mare parte desparte Țările Baltice de restul NATO. Aceste democrații vulnerabile geografic știu ce este în joc, având în vedere criza actuală din Ucraina.

Pentru Europa de Est, tragedia ucraineană atinge o coardă profundă nu numai datorită proximității sale, ci și pentru că poveștile despre ocupația sovietică sunt încă înrădăcinate în mentalitatea publicului. Est-europenii au câștigat pe bună dreptate aplauze pentru că i-au primit pe ucrainenii care fug de război și au oferit asistență continuă Ucrainei.

Potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială, națiunile din Europa de Est sunt în fruntea listei țărilor care acordă ajutor Ucrainei ca pondere din produsul intern brut (PIB). Mica națiune baltică Estonia a oferit cel mai mult Ucrainei din punct de vedere al PIB-ului; Letonia ocupă locul al doilea.

Tocmai acest impuls schimbă încet fața Uniunii Europene, cu Europa de Est în avangarda sa. Pe scurt, Europa de Est s-a dovedit a fi un lider moral în această criză. Dar bunăvoința, opinia publică favorabilă și asistența militară nu sunt suficiente. Politica internă trebuie să aibă rezultate, de asemenea.

Potrivit Freedom House, democrația Poloniei a revenit din cauza influenței partizane asupra instituțiilor statului. Un aliat cheie al NATO, Polonia a fost criticată în ultimii ani pentru politicile sale care subminează statul de drept. Apărarea unei țări este la fel de puternică ca și instituțiile sale, iar tendințele autoritare neîntrerupte nu sunt liniștitoare pentru cel mai puternic partener estic al NATO într-o perioadă de mare nevoie.

Ungaria urmează exemplul. Cabinetul lui Viktor Orbán lovește instituțiile democratice ale țării de ani de zile. Guvernul populist de la Budapesta a făcut presiuni pentru relații prietenoase cu Putin. Potențialul său de a perturba afacerile UE și NATO este semnificativ. Întrucât ambele sisteme necesită unanimitate, prin Ungaria, Rusia și China aproape că au un loc la masa decizională de la Bruxelles.

Deplasați-vă mai spre sud-est și lucrurile continuă să devină periculoase. România are cea mai lungă graniță cu Ucraina a oricărui stat membru al UE sau NATO. Țara a avut un târg de necazuri interne, de la guvernarea înapoi la angajamentul său de a reduce corupția, până la scăderea libertății presei.

România a încercat și nu a reușit să adere la spațiul Schengen, zona de liberă circulație fără granițe a UE. Schengen este esențial deoarece oferă nu numai libertate de mișcare, ci și securitate. Reglementările Schengen ajută la stoparea tuturor, de la crima organizată la contrabandă și terorism.

România s-ar putea îndepărta și mai mult de aderarea la Schengen dacă nu reușește să-și securizeze granița cu Ucraina. Această frontieră s-a dovedit a fi cea mai profitabilă din punct de vedere al contrabandei și al comerțului ilicit din întreaga UE, întrucât România rămâne țara cel mai grav afectată de contrabanda cu țigări în Uniunea Europeană.

Stop Contrabanda, un site care monitorizează busturile de țigări de contrabandă, a raportat că 110 milioane de țigări de contrabandă au fost confiscate de autoritățile române doar în 2022. Dar acesta este doar vârful aisbergului; Multe alte sute de milioane de euro de țigări false se sustrage de la confiscare de către autorități, după cum arată investigațiile recente.

Bucureștiul și-a anunțat recent intenția de a majora brusc taxele și prețurile, pentru a treia oară în acest an, pe diverse sectoare, inclusiv industria tutunului, cea mai predispusă la contrabandă. Acest lucru va duce doar la o creștere a contrabandei cu țigări false mai ieftine și mai dăunătoare și cu alte bunuri ilicite. Oficiul European de Luptă Antifraudă a tras un semnal de alarmă cu privire la multiplele riscuri ale comerțului ilicit.

O creștere a contrabandei va duce la deschiderea de noi rute de contrabandă, rute care ajung să fie folosite nu numai de contrabandiști, ci și de crima organizată, slăbind granița UE și NATO în timp de conflict.

Citește continuarea pe fairobserver.com.

Ultimele stiri