Prof. Dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România, a explicat într-un interviu acordat News.ro cum ar trebui procedat în cazul personalului medical care refuză vaccinarea anti-COVID-19. În opinia sa, medicii şi asistenţii care nu doresc să se vaccineze trebuie să se testeze şi să achite contravaloarea testelor din buzunarul propriu. În ceea ce priveşte situaţia medicilor de ATI din România, în pragul valului 4 al pandemiei, Coriu afirmă că România are în acest moment în jur de 1800 de medici de ATI, de trei ori mai puţin faţă de câţi ar fi nevoie de fapt, iar distribuţia neuniformă a medicilor de ATI este una dintre cele mai mari probleme. “Marea majoritate sunt concentraţi în Bucureşti şi alte 5 judeţe, avem 4 judeţe unde sunt sub 6 medici”, precizează prof. Dr. Coriu. Conform preşedintelui Colegiului Medicilor, lipsa medicilor de familie este una dintre cele mai grave probleme ale sistemului medical. 700 de localităţi nu au medic de familie, iar aproape 50% dintre cei existenţi au vârsta peste 60 de ani, susţine el.

Prof. Dr. Daniel Coriu: “Prima noastră obligaţie este să nu facem rău, personalul medical nu trebuie să transmită vreo boală, trebuie să privim spre ţările cu o democraţie consolidată, unde vaccinarea personalului medical este lege”

“Noi, Colegiul Medicilor din România, sprijinim puternic procesul de vaccinare. Este singura metodă dovedită ştiinţific care poate opri pandemia. Obligaţia noastră, a corpului medical, medici, asistente medicale, infirmiere, este în primul rând protecţia pacientului. Asta este prima noastră obligaţie, să nu facem rău. Personalul medical nu trebuie să transmită vreo boală sau să producă vreo suferinţă pacientului, acest lucru este de neacceptat.

Dacă vorbim de boli infecţioase, cum este infecţia COVID, cea mai sigură cale de a evita transmiterea este vaccinarea personalului. Trebuie să recunoaştem că statul român a făcut eforturi în această direcţie, noi am fost în primul val al vaccinării, am avut acest drept, acest privilegiu. Desigur, este un drept, nu o obligaţie.

Pe de altă parte, statul român are obligaţia de a asigura prin politici de sănătate protecţia pacienţilor. Şi cum face acest lucru? În primul rând, prin vaccinare, şi în al doilea rând prin testarea pentru infecţie pentru toţi pacienţii care se internează în spital. Noi pe toţi pacienţii îi obligăm, nu îi întrebăm, îi obligăm să fie testaţi pentru COVID. Cel puţin la mine, în Spitalul Fundeni, secţia de hemato-oncologie unde avem pacienţi imuno-deprimaţi , noi îi testăm pe toţi, chiar şi pe cei vaccinaţi, pentru că noi nu avem siguranţa că vaccinarea îi protejează pe aceştia şi trebuie să fim foarte foarte atenţi.

Ce facem cu personalul medical care refuză vaccinarea? Sigur, obligatoriu testare. Dacă un lucrător în sănătate refuză dreptul la vaccinare, acest drept de a refuza vine cu obligaţia testării , suportate de către persoana care refuză testarea.

Nu este posibil să avem o societate în care cetăţenii să aibă numai drepturi, noi trebuie să avem şi obligaţii. Să nu uităm că testarea nu exclude ca persoana respectivă , chiar testată, să transmită boala, ceea ce este imoral şi nedeontologic.

Trebuie să privim puţin separat pentru cei care au trecut prin boală, este o nuanţă la care noi trebuie să reflectăm. Pe de altă parte, trebuie să privim spre ţările cu o democraţie consolidată, unde vaccinarea personalului medical este lege, acolo nu există discuţie, în spaţiul public românesc noi discutăm foarte mult despre aceste lucruri, trebuie să ne uităm în Franţa unde există lege despre obligativitatea vaccinării personalului medical, ne uităm în Statele Unite unde spitale private sau publice obligă personalul la vaccinare.

Este de neacceptat ca un spital să devină focar COVID”, a declarat pentru News.ro Prof. Dr. Daniel Coriu.

Situaţia medicilor de ATI din România, în pragul valului 4 al pandemiei. România are în acest moment în jur de 1800 de medici de ATI, de trei ori mai puţin faţă de câţi ar fi nevoie de fapt. Distribuţia neuniformă a medicilor de ATI, una dintre cele mai mari probleme. Prof. Dr. Coriu: “Marea majoritate sunt concentraţi în Bucureşti şi alte 5 judeţe, avem 4 judeţe unde sunt sub 6 medici”.

“În România sunt în jur de 1800 de medici ATI-şti, cu liberă practică, numărul este mic, noi am avea nevoie undeva de cel puţin trei ori mai mult decât avem la ora actuală. Nu numărul este ceea ce mă îngrijorează pe mine, ci distribuţia acestor medici. Marea majoritate a medicilor ATI-şti sunt concentraţi în Bucureşti şi alte 5 judeţe: Cluj, Timiş, Iaşi, Dolj şi Mureş.

Avem în România 4 judeţe unde există sub 6 medici pe judeţ, printre care Călăraşi, Giurgiu, Tulcea, iar dintre aceşti medici o parte sunt deja pensionari. Cum se practică medicina în acele judeţe, nu ştiu.

Eu cred că trebuie să ne bazăm pe medicii tineri. În ultimi ani au intrat în sistem mulţi medici tineri. Chiar constatăm o sădere a celor care doresc să părăsească România. Eu cred că o stimulare financiară consistentă va atrage aceşti medici în zonele defavorizate, cel puţin pentru o perioadă de timp, să treacă pandemia, când vorbesc despre zone defavorizate vorbesc despre restul României, excepţie cele 5 judeţe şi Bucureştiul”, a declarat Prof. Dr. Daniel Coriu.

Cum ar putea fi menajaţi medicii care au muncit cel mai mult pe perioada pandemiei, începând din toamnă? Prof. Dr. Coriu spune că o bună soluţie este implicarea societăţilor profesionale şi o rotaţie a cadrelor medicale.

“Greul pandemiei a fost dus de o parte dintre specialităţi şi de o parte dintre medici. Ştim foarte bine că în Bucureşti au fost câteva spitale care au concentrat marea majoritate a pacienţilor COVID. Din fericire, suntem într-o perioadă de relaxare, sperăm ca din toamnă să avem energia să o luăm de la capăt, sperăm să nu fie nevoie. Dacă va fi nevoie, sunt convis că colegii noştri îşi vor regăsi această energie, să o luăm de la capăt. Dacă vom ajunge într-o situaţie similară cu cea de anul trecut, cu medici epuizaţi, cred că trebuie să intervină societăţile profesionale, şi Societatea Română de ATI chiar a avut câteva initiative în acest sens, a făcut un fel de rotaţie a medicilor şi dacă va fi nevoie, sunt convins că se vor implica”, a spus Prof. Coriu.

România are în acest moment în jur de 57.000 de medici cu aviz de liberă practică. Din păcate, însă. distrubuţia lor în spitalele din ţară nu este uniformă, cei mai mulţi fiind concentraţi în marile centre universitare. Prof. Dr. Coriu spune că, de fapt, autorităţile nu au un plan concret pentru a-I ţine pe medici în ţară după ce termină şcoala. Prof. Coriu: “Nu mai este problema financiară, medicul vrea să fie respectat, să aibă acea demnitate de medic, lipsa de respect provine din comportamentul primitiv al managerilor de spital”

“În România avem aproape 57.000 de medici cu aviz de liberă practică. Nu este puţin. Principala noastră problemă este distribuţia neuniformă. 29.000 de medici sunt concentraţi în Bucureşti şi alte 5 judeţe, Cluj, Timiş, Iaşi, Dolj şi Mureş. În aceste judeţe există un număr suficient de medici peste media europeană. În rest, 36 de judeţe au sub 27 .000 de medici, aici este marea noastră problemă.

Avem 12 judeţe cu sub 500 de medici şi 3 judeţe cu sub 300 de medici. De ce avem aceste dezechilibre majore? Bineînţeles, pentru că medicul are libertatea să aleagă, în România zonele care concentrează medici sunt zonele cu centre universitare puternice, sunt oraşe cu cea mai bună infrastructură medicală.

Nu există un plan pentru a-i ţine pe medici în ţară după ce termină şcoala, lucru care ne dezamăgeşte, pentru că resursa umană de sănătate este o problemă de strategie naţională. În România, eu, personal, nu am sesizat încă o astfel de preocupare. Noi avem o mare provocare de a păstra medicii în ţară. Sigur, putem creşte numărul de locuri de la rezidenţiat, în România termină anual în jur de 4-5.000 de medici, absolvenţi de facultate, nu este chiar puţin, dar această creştere a numărului de locuri de la rezidenţiat nu va rezolva problema lipsei de medici, pentru că ei pleacă. Trebuie să identificăm cauzele.

De ce un medic tânăr care termină o specialitate bună doreşte să părăsească ţara? Evident, nu este problema financiară. La cei care lucrează în spitale nu mai este problema financiară. Dar un medic tânăr care termină în Bucureşti doreşte dezvoltare profesională, doreşte să practice meseria într-un loc de muncă atrăgător, performant, infrastructură modernă, într-un sistem medical fără lipsuri, şi mai ales să fie respectat, să aibă acea demnitate de medic.

Lipsa de respect provine în primul rând din comportamentul primitiv al managerilor de spital, care se consideră stăpân pe spital. Am cazuri concrete, de spitale în care am fost rugat să trimit specialişti şi am trimis specialişti şi se poartă cu ei foarte urât, îi timiţi un specialist de hematologie care ştie să facă hematologie , nu-I dai paturi, nu-l ajuţi să se dezvolte, şi în schimb îl bagi în gărzi de medicină internă să facă tromboliză şi să trateze infarctul miocardic acut, depăşim competenţa. Acel om va părăsi sistemul şi nu vorbim numai despre acest mod de respect, ci în general societatea românească nu-şi respectă medicii”, a explicat Preşedintele Colegiului Medicilor din România pentru News.ro.

Mesajul Preşedintelui Colegiului Medicilor din România pentru pacienţi de a avea încredere în protocolul de tratament anti-COVID oficial, publicat de Ministerul Sănătăţii: “Pacienţii trebuie să aibă încredere în medicul lor, în protocoalele terapeutice, elaborate de cei mai buni profesionişti pe care îi are această ţară”

“Pacienţii trebuie să aibă încredere în medic, în medicul lor, noi toţi trebuie să avem încredere în protocoalele terapeutice, aceste protocoale sunt elaborate de experţi, cei mai buni profesionişti pe care îi are această ţară, pe baza unor dovezi ştiinţifice. Este ceea ce avem mai bun, ceea ce lumea medicală mondială a produs în această perioadă. Nu văd de ce am avea îndoială, pentru că avem cu toţii certitudini legate de progresele în medicină, de ce să negăm aceste progrese, de ce să negăm expertiza unor oameni în ceea ce înseamnă crearea unui protocol oficial? Eu nu pot să înţeleg aceste semne de îngtrebare. Sigur, poate noi toţi, medicii, autorităţile, presa, ar trebui să facem ceva maim mult pentru o informare corectă a populaţiei, alfabetizare, cam aşa ceva ar trebui să facem, fiecare om să înţeleagă un mesaj corect, un fel de traducere a informaţiei, pentru că întotdeauna vor fi purtători de mesaje false, care au mult mai mare priză la public, s-ar putea ca noi, care vorbim despre dovezi ştiinţifice, să avem un limbaj mult prea plictisitor, un limbaj tehnic, să plictisim oamenii. Cei care diseminează lucruri false probabil au un limbaj mai atractiv, noi toţi ar trebui să contribuim , să venim spre această direcţie, de alfabetizare a populaţiei”, a declarat Prof. Coriu.

Lipsa medicilor de familie, una dintre cele mai grave probleme ale sistemului medical. 700 de localităţi nu au medic de familie, iar aproape 50% dintre cei existenţi au vârsta peste 60 de ani. Prof. Dr. Coriu:” În câţiva ani noi nu vom mai avea medici de familie, este o problemă de strategie naţională complet neglijată de autorităţi”

“Medicina de familie este într-o situaţie dramatică. Este o problemă de strategie naţională, din păcate, complet neglijată de autorităţi. Medici de familie în România avem 14.500, dintre care în contract cu CNAS sunt în jur de 10.500. Puţin. Aproape 50% au peste 60 de ani, în câţiva ani noi nu vom mai avea medici de familie, iar sub 35 de ani avem 2,5%, intră foarte foarte puţini. Avem judeţe unde de 10 ani nu a mai intrat niciun medic tânăr de familie, sunt sute de localităţi fără medic de familie. Cifra reală nu o ştim, Casa ascunde aceste cifre, are toate aceste date, faptul că ei le ascund este o problemă care până la urmă este o problemă de siguranţă naţională , pentru că foarte curând ne vom trezi fără medici de familie.

De ce specialitatea de medic de familie este neatractivă? Pentru că este birocraţie excesivă. Casa vine şi dă ordin.Uitaţi-vă, acum, de la 1 august vor să introducă o nouă lege despre concediile medicale, obligă medicul de familie la alte proceduri birocratice, practic el este transformat într-un birocrat, atât face, birocraţie, nu mai are timp de medicină. Presiune financiară, pentru că practic este o muncă neplătită.

Medicii de familie au fost aruncaţi într-un fel de privatizare forţată, prin anii 98- 99, cineva a hotărât ca aceste cabinete de medicină de familie să devină cabinete individuale, CMI-uri, adică o entitate privată , care să fie în contract cu Casa Naţională, entitate privată înseamnă că ei sunt şi medici şi manageri, sunt dependenţi de Casa Naţională, şi atunci aici ne aflăm. Cine va mai intra în medicina de familie?

În localităţile fără medici de familie trebuie să fie şi comunitatea implicată, cea locală, nu trebuie să aştepte numai de la Guvern totul, că nu se poate. Trebuie să vină cu ceva, să atragă un medic de familie, să-i ofere ceva, şi astfel lucrurile s-ar echilibra. Lucrurile s-ar putea regla în timp, ne trebuie un plan, o viziune, încă nu identific acest plan, ceea ce văd este distrugerea continuă”, a precizat Prof. Dr. Daniel Coriu.