Preşedintele Klaus Iohannis a participat, vineri, la invitaţia omologului american, Joe Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliaţi şi ai instituţiilor Uniunii Europene pe tema celor mai recente evoluţii de securitate, în contextul actual tensionat.
La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul intensificării acţiunilor provocatoare ale Federaţiei Ruse, dublate de o retorică tot mai intensă în scopul dezinformării şi intimidării.
Liderii au analizat, cu acest prilej, cele mai recente informaţii din teren şi paşii următori care trebuie avuţi în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creşterea nivelului securităţii pe continentul european şi descurajarea utilizării forţei militare de către Rusia. Accentul a fost pus pe importanţa continuării demersurilor politico-diplomatice în vederea dezescaladării concrete, verificabile şi a evitării unui conflict.
În intervenţia sa, preşedintele Iohannis a subliniat oportunitatea continuării consultărilor în acest format şi importanţa crucială a menţinerii coordonării strânse şi a unităţii aliate şi transatlantice în aceste momente critice pentru întreaga comunitate euroatlantică.
Administraţia Prezidenţială arată că şeful statului a evidenţiat necesitatea finalizării pachetului cuprinzător de sancţiuni şi a transmiterii unor mesaje foarte clare privind hotărârea utilizării prompte a acestora în cazul deteriorării situaţiei. În egală măsură, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat importanţa respingerii ferme a oricăror încercări de a submina valorile şi principiile democratice pe care se bazează societăţile noastre.
De asemenea, preşedintele României a accentuat necesitatea întăririi posturii de descurajare şi apărare, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, mai ales în sudul Flancului Estic.
El a subliniat că o astfel de abordare este singura în măsură să contribuie la menţinerea stabilităţii regionale, precum şi la securitatea Alianţei în ansamblul său, respectiv a tuturor cetăţenilor din statele aliate. În acest context, a reiterat aprecierea pentru solidaritatea arătată de liderii prezenţi pentru securitatea României şi a cetăţenilor săi.
Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat şi că obiectivul strategic al asigurării consolidării posturii de apărare pe Flancul Estic trebuie să fie unul pe termen mediu şi lung, fiind parte a viziunii României asupra securităţii în perspectivă mai largă.
Şeful statului a reiterat sprijinul ferm al ţării noastre pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi pentru dreptul acesteia de a decide în mod liber asupra politicii sale externe şi a precizat că România este pregătită să gestioneze toate implicaţiile actualei crize.
Consultările s-au înscris în linia eforturilor aliate şi transatlantice de coordonare şi vin în continuarea discuţiilor în format similar, care au avut loc pe 11 februarie, de asemenea la iniţiativa preşedintelui Biden.