La începutul lunii septembrie Consiliul Concurenței a anunțat, printr-un comunicat de presă, că prețurile medii ale alimentelor de bază vizate de ordonanța „ieftinirii” au scăzut „cu până la 49%” în marile lanțuri. INS contrazice, factual, datele.

În august produsele alimentare au fost, în medie, cu două puncte procentuale mai ieftine decât în iulie, conform Institutului Național de Statistică (INS), singura instituție abilitată să măsoare inflația, după o metodologie agreată inclusiv cu Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Săptămâna trecută Consiliul Concurenței a anunțat ca un imens succes „ordonanța ieftinirii”, care ar fi adus, susține instituția, ieftiniri consistente: 49% la prune, 37% la roșii, 37% la ceapă, 32% la cartofi și lista continuă.

Printre exprimările problematice se numără mai ales acel „până la”, care, în mod evident, se referă la un anumit produs, dintr-un anumit magazin, nereprezentativ pentru consumul general al populației chiar și în ceea ce privește cele 14 alimente de bază incluse de Guvern pe lista ordonanței „ieftinirii”.

Mai mult, comparația este făcută cu luna iunie, nu cu cea precedentă aplicării ordonanței, ceea ce înseamnă, simplu spus că adună și ieftiniri care nu au legătură cu ordonanța.

INS prezintă situația reală, reprezentativă la nivelul întregii populații: alimentele s-au ieftinit, în medie, cu 2%
Din datele oficiale ale INS însă rezultă că analiza Consiliului fie este greșită integral, fie este total nereprezentativă pentru consumul de alimente din România.

Astfel, în august față de iulie (prima lună în care s-a aplicat ordonanța de reducere a marjelor de profit pe lanțul de distribuție a alimentelor față de luna precedentă) cele mai mari ieftiniri oficiale s-au înregistrat la: făină – 16,97%,  „alte legume și conserve din legume” – 13,79%, cartofi – 13,24%, mălai – 13,16%, ulei comestibil – 7,64%.

Diferențele dintre cele două raportări pot fi explicate în felul următor: Consiliul Concurenței a luat ca punct de reper luna iunie, nu iulie (nu este clar de ce – raportarea corectă statistic fiind la luna precedentă aplicării ordonanței), a luat în considerare o serie foarte limitată de produse (probabil cele cu cele mai mari ieftiniri) și s-a limitat la prețurile din unele mari lanțuri de magazine (nu toată populația cumpără alimente de la marile lanțuri și cu siguranță nu cumpără unul și același produs).

Sursa: StirilePROTV

Ies la iveală detalii șocante despre polițistul brașovean care a fost prins când vindea cocaină. Acesta nu numai că este și consumator, dar provine dintr-o familie bogată, iar tatăl său era tot polițist. Mai mult, ar fi avut și renumele de „scandalagiu”, potrivit unor oameni din anturajul său.

Surse apropiate lui Remus Bertea, politistul de 25 de ani din Brașov prins în timp ce încerca să vândă cocaină, au declarat pentru Aktual 24 că acest provine dintr-o familie foarte înstărită din oraș. 

Sursele au declarat ca polițistul și-ar dorit să intre in trupele speciale, dar a fost respins. El a petrecut o perioadă de proba la mascați și era considerat un sportiv bun, dar apoi comandatul trupelor de intervenție a primit sesizări că Bertea este „scandalagiu”. „Avea pe Facebook postări cu shoturi si nu prea părea serios”, au subliniat sursele.

De asemenea, polițistul nu numai ca vindea droguri, ci este si consumator de droguri, au precizat sursele.

Polișitul a fost prins, joi, în flagrant, în Brașov, cu o cantitatea impresionantă de substanțe interzise. Ar fi vorba despre aproximativ 1 kilogram de cocaină, susțin sursele citate. S-ar părea că acesta este polițist la Secția 5, iar în momentul flagrantului era în timpul său liber.

Nu puține sunt vocile din rândul colegilor polițiști care spun că acesta era cunoscut pentru viața sa în afara legii.

Compartimentul de Relații Publice al Inspectoratului de Poliție Județean Brașov a transmis joi că „cel în cauză a fost destituit din funcție și nu mai deține, în prezent, calitatea de polițist în cadrul I.P.J. BRAȘOV.”

 
 

Centrul regional de pregătire a piloţilor pentru avioanele de luptă F-16 va fi amplasat la Baza 86 Aeriană Locotenent-aviator Gheorghe Mociorniță de la Borcea, județul Călărași.

Acest lucru este precizat în scrisoarea de intenţie din partea Ministerului român al Apărării, a Ministerului Apărării al Regatului Ţărilor de Jos şi a companiei Lockheed Martin, care a fost semnată în timpul întâlnirii informale a miniştrilor apărării din UE desfăşurată la Toledo (Spania) de către ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, informează serviciul de presă al ministerului militar român.

„Prin intermediul acestui centru, România se angajează să ofere un mediu de instruire de înaltă calitate, cu acces la resurse tehnice şi tehnologii de ultimă generaţie nu doar pentru piloţii români, ci şi pentru piloţii din statele aliate şi partenere, inclusiv din Ucraina”, a declarat ministrul român, conform defenseromania.ro.

Acesta şi-a exprimat speranţa că România va deveni „un lider regional în pregătirea piloţilor pentru F-16”.

Pentru a implementa acest proiect, Forţele Aeriene Regale Olandeze vor disloca avioanele F-16 la Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă” de la Borcea, se afirmă în comunicat.

Compania Lockheed Martin va asigura instructori de zbor şi personal tehnico-ingineresc.

„În urma acestei cooperări solide, va fi asigurată o pregătire complexă în conformitate cu standardele internaţionale”, subliniază Ministerul Apărării.

Ministerul militar român aminteşte că la summitul NATO de la Vilnius din iulie a fost semnată o declaraţie comună, potrivit căreia „România se alătură Belgiei, Marii Britanii, Danemarcei, Canadei, Luxemburgului, Ţărilor de Jos, Norvegiei, Poloniei, Portugaliei şi Suediei în susţinerea instruirii piloţilor ucraineni pentru utilizarea aeronavelor F-16 în viitor.

Centrul regional de F-16 din România la Baza Aeriană 86 Borcea, o alegere așteptată și logică
Centrul de pregătire din România va fi lângă Fetești, la Baza Aeriană 86 Borcea, o alegere așteptată și cât se poate de logică.

Aici este și baza primei escadrile a României formată din 17 avioane F-16 achiziționate din Portugalia. E vorba de Escadrila 53 Vânătoare, de la Baza 86 Aeriană Borcea.

Forțele Aeriene române au nevoie de zeci de piloți pentru cele 32 de aeronave norvegiene F-16, care vor ajunge în România în următorii doi ani.