Sapte descoperiri de povestit nepotilor ale sondei Cassini despre Saturn!

Sapte descoperiri de povestit nepotilor ale sondei Cassini despre Saturn!

Cassini, prima sondă spaţială dedicată studierii lui Saturn şi a sistemului de sateliţi a giganticei planete gazoase, şi-a încetat misiunea după 13 ani, plonjând printre straturile atmosferice saturniene, vineri, 15 septembrie, până a fost distrusă de gravitaţia şi presiunea planetei. Locul său în istoria explorărilor spaţiale este însă asigurat de descoperirile realizate în cursul acestei misiuni. Iată şapte dintre cele mai importante şi mai neaşteptate descoperiri realizate prin intermediul sondei Cassini. 

Hyperion este încărcat cu energie statică 

Hyperion, una dintre lunile lui Saturn este de fapt un asteroid cu aspect neregulat care orbitează planeta de la 1,48 de milioane de kilometri distanţă. Cu ocazia unui survol realizat în 2005, sonda Cassini s-a aflat într-o undă de particule cu sarcină electrică emanate de această lună. Astfel oamenii de ştiinţă au aflat că Hyperion este un corp cosmic încărcat cu energie statică.

Electricitatea statică este un fenomen important şi pe Lună, fiind produsă de combinaţia dintre ariditatea Selenei şi expunerea sa la fluxurile de particule încărcate electric emise de Soare. Detectarea de către Cassini a „undei de particule” emise de Hyperion reprezintă prima oară când acest fenomen este observat în cazul unui satelit al unei alte planete din sistemul nostru solar şi oferă informaţii cu privire la modul în care vor trebui construite viitoarele sonde şi vehicule de explorare spaţială pentru a fi protejate în astfel de medii încărcate electric.

Naşterea unei luni 

Saturn are 62 de luni, de la sateliţi gigantici aşa cum este Titan – mai mare chiar şi decât planeta Mercur – până la luni minuscule, de fapt asteroizi rămaşi în câmpul gravitaţional al planetei, dintre care unii au diametre de aproximativ 400 de metri. Însă cât de des putem fi martori la naşterea unei luni? Cassini a surprins un astfel de eveniment în 2014. NASA a publicat imagini de la marginea Inelului A al planetei Saturn în care se poate observa o regiune cu aproximativ 20% mai strălucitoare decât zonele înconjurătoare, de forma unui arc ce avea aproximativ 1.200 de kilometri lungime şi doar 10 kilometri lăţime.

Cercetătorii NASA au remarcat o serie de neregularităţi neobişnuite la marginea acestui inel: mici aglomerări de materie produse sub acţiunea atracţiei gravitaţionale a unui obiect aflat în apropiere – probabil actul de naştere al unei noi luni, similar modului în care s-au format şi celelalte luni mari ale lui Saturn. NASA a anunţat că nu se aşteaptă ca acest corp ceresc, botezat Peggy, având un diametru mai mic de 1,6 km, să crească, însă observarea sa oferă importante indicii despre procesul de formare a sateliţilor naturali pe orbita giganticelor planete gazoase. Informaţii despre această descoperire au fost publicate sub forma unui studiu în aprilie 2014, în revista Icarus.

Mimas are un nucleu de forma unei mingi de rugby 

Luna lui Saturn Mimas, supranumită şi „Death Star” pentru asemănarea sa cu celebra armă capabilă să distrugă sisteme solare din seria „Star Wars”, ar putea avea un nucleu oval ca o minge de rugby.

În timp ce trecea pe lângă Mimas, sonda Cassini a realizat o serie de fotografii care le-a permis oamenilor de ştiinţă să observe modul în care această lună se învârteşte în jurul propriei axe. Cercetătorii au descoperit astfel ceva ciudat. Un nucleu solid, aşa cum se presupunea că are Mimas, nu corespundea datelor transmise de Cassini. Două ipoteze ar fi putut explica aceste date: fie Mimas are un nucleu lichid, probabil din apă, fie are miezul solid dar ovoid şi nu sferic.

Există apă şi pe Titan, însă este suprasaturată în sare 

Titan este satelitul celebru pentru relieful său similar celui terestru şi pentru lacurile şi mările din metan şi ninsorile din hidrocarburi. Însă pe Titan există şi un ocean de apă. Datele adunate de Cassini au indicat că Titan are şi un ocean subteran foarte sărat, similar apei Mării Moarte de pe Terra. Tot sonda Cassini a dezvăluit faptul că la suprafaţa lui Titan, din cauza temperaturilor extrem de scăzute, gheaţa din apă are duritatea rocilor.

Furtuna hexagonală 

Poate una dintre cele mai bizare caracteristici ale lui Saturn este furtuna boreală de o perfectă formă hexagonală, ca şi cum ar fi fost desenată de mâna cuiva în atmosfera giganticei planete. Acest hexagon are aproximativ 32.000 de kilometri lăţime şi coboară până la aproximativ 100 de kilometri în atmosfera lui Saturn.

Raúl Morales-Juberías, de la New Mexico Institute of Mining and Technology, a coordonat un studiu care încerca să explice hexagonul saturnian. Morales-Juberias a apelat la simulări pe calculator pentru a obţine condiţiile din atmosfera planetei şi împreună cu echipa sa a ajuns la concluzia că un curent atmosferic ce se deplasează în jurul polului nord al planetei cu viteza de peste 320 km/h poate dobândi o formă hexagonală aproape perfectă.

Fulgere extraterestre 

La 17 august 2009, sonda Cassini a filmat fulgere în atmosfera lui Saturn, fiind pentru prima oară când au fost observate astfel de fenomene pe o altă planetă decât Pământul. Spre deosebire de furtunile cu descărcări electrice de pe Terra, furtunile de pe Saturn pot dura luni întregi.

Condiţiile meteorologice speciale de pe Titan 

În perioada de început a misiunii sondei Cassini, în 2006, modulul de asolizare Huygens (ce a fost transportat de sondă până la satelitul Titan) a descoperit dovezi ale producerii unor fenomene de burniţă de metan pe Titan. În acea perioadă nu se cunoşteau prea multe detalii cu privire la această lună saturniană – înainte de Cassini această lume ciudată a mai fost vizitată în trecere de sonda Voyager care a transmis că Titan are o atmosferă mai densă decât Pământul, cu o presiune atmosferică de aproape 1,5 ori mai mare şi că are o atmosferă formată în mare parte din azot, în amestec cu metan şi hidrogen.

Sonda Cassini ne-a oferit în premieră ocazia de a vedea lacurile de metan de la polii lui Titan. Modulul de asolizare Huygens a transmis în premieră o fotografie de la suprafaţa satelitului şi a aflat că vremea pe Titan este destul de previzibilă: burniţă de metan în fiecare zi, la o temperatură de aproximativ -184 grade Celsius, nu tocmai locul ideal pentru o vacanţă.

Sursa: Agerpres.ro



Share this post