Un studiu realizat de IRES înaintea campaniei electorale pentru alegerile locale din 2016 arată ca alegatorii in Romania s-au saturat sa fie mintiti de partidele politice si nu mai au incredere in candidatii inregimentati politic. Candidatii independenti au in prezent sanse mai mari ca oricand, anunta studiul, citat de stiripesurse.ro.
În primul rând, studiul IRES ne arată că încrederea românilor în partidele politice este la cote de avarie. ”Atunci când sunt rugaţi să avanseze primul cuvânt care le vine în minte când se gândesc la partidele din România, majoritatea enunţurilor au caracter depreciativ la adresa formaţiunilor politice. Printre acestea cele mai frecvente se referă la: hoți / furt / escrocherie – indicate de 12% dintre participanţii la studiu sau corupție / mită (10%). Asocierile pozitive sunt prezente într-o proporţie redusă”, arată studiul IRES.
Poate cea mai interesantă dată a studiului IRES o reprezintă percepția românilor asupra partidelor politice:
PSD: reprezintă cel mai bine interesele străzii (35%), este orientat mai mult spre Rusia (32%), este cel mai bun partid (30%), reprezintă cel mai bine interesele respondenţilor (26%), este orientat mai mult spre Occident (18%), este cel mai slab partid (15%)
PNL: este orientat mai mult spre Occident (31%), este cel mai bun partid (17%), reprezintă cel mai bine interesele străzii (17%), reprezintă cel mai bine interesele respondenţilor (16%), este cel mai slab partid (11%), orientat mai mult spre Rusia (5%)
Având în vedere aceste cifre dezastruoase ale partidelor, putem înțelege de ce principalele partide își promovează foarte intens candidații și nu partidul din care acesta provine.
”Aproape 6 din 10 români preferă un politician independent, însă 3 din 10 îşi exprimă opţiunea pentru un politician afiliat unui partid”. Pe baza acestor percepții putem înțelege de ce Nicușor Dan, care pozează în independent, este pe un trend ascendent în Capitală. Totodată, un alt exemplu este independentul Ștefan Florescu de la Sectorul 6, care se poziționează primul în sondaje.
”La vot, pentru jumătate dintre români contează cel mai mult candidatul, pentru o treime contează programul. Doar 7% spun că ambele sunt importante în alegerea pe care o fac” – așa se explică de ce toți candidații se axează pe câteva teme majore din program, structurate pe câteva idei principale și doar pe acelea le recită la orice ocazie. În rest, toți candidații încearcă să se profileze cât mai mult ca persoană, pe baza trecutului pe care îl au. Spre exemplu, în Capitală, Gabriela Firea pozează în jurnalistul care s-a luptat cu politicienii, care a condus redacții de presă, a fost manager de proiect, în timp ce Cătălin Predoiu pozează în cel mai bun ministru al Justiției avut de România, autorul Codurilor Penale și omul de la care a început toată nebunia de astăzi a DNA.
”41% dintre respondenţi spun că ar fi dispuşi să voteze un nou partid care ar aparea pe scena politică din România, în timp ce 38% spun că nu ar fi dispuşi să îl voteze (…) 77% dintre participanţii la studiul IRES au declarat că nu pot avansa numele unei formaţiuni politice care s-a înfiinţat în ultimele 6 luni în România” – este o fractură logică în comportamentul electoral al românilor. Pe de o parte își doresc partide noi, dar pe de altă parte nu le cunosc, deși pe legea care permite înființarea partidelor cu 3 membri acestea au apărut ca ciupercile după ploaie.
Poate cea mai interesantă dată a studiului IRES o reprezintă percepția românilor asupra partidelor politice:
PSD: reprezintă cel mai bine interesele străzii (35%), este orientat mai mult spre Rusia (32%), este cel mai bun partid (30%), reprezintă cel mai bine interesele respondenţilor (26%), este orientat mai mult spre Occident (18%), este cel mai slab partid (15%)
PNL: este orientat mai mult spre Occident (31%), este cel mai bun partid (17%), reprezintă cel mai bine interesele străzii (17%), reprezintă cel mai bine interesele respondenţilor (16%), este cel mai slab partid (11%), orientat mai mult spre Rusia (5%)
