Motivul are de-a face cu modul în care corpul nostru răspunde la băuturi, potrivit lui Ronald Maughan, profesor la Școala de Medicină din St. Andrews și autorul studiului. Unul dintre factori este volumul unei anumite băuturi: Cu cât beți mai mult, cu atât mai repede băutura se golește din stomac și este absorbită în fluxul sanguin, unde poate dilua fluidele din organism și vă poate hidrata.

Celălalt factor care influențează cât de bine ne hidratează o băutură se referă la compoziția nutritivă a acesteia. De exemplu, s-a constatat că laptele este chiar mai hidratant decât apa simplă, deoarece conține zahărul lactoză, proteine și grăsimi, toate acestea contribuind la încetinirea golirii lichidului din stomac și la menținerea hidratării pe o perioadă mai lungă de timp.

Laptele conține, de asemenea, sodiu, care acționează ca un burete și reține apa din organism, ceea ce duce la producerea unei cantități mai mici de urină.

Același lucru se poate spune și despre soluțiile de rehidratare orală care sunt folosite pentru a trata diareea. Acestea conțin cantități mici de zahăr, precum și sodiu și potasiu, care pot ajuta, de asemenea, la promovarea retenției de apă în organism.

Topul celor mai hidratante băuturi

Echipa de cercetători de la Universitatea St. Andrews a testat 13 băuturi comune pentru a vedea ce impact au acestea asupra hidratării. Iată ce au descoperit, clasate de la cele mai hidratante pe o perioadă de patru ore la cele mai puțin hidratante.

Laptele degresat

Soluții de rehidratare orală

Lapte integral gras

Suc de portocale

Cola

Cola dietetică

Ceai rece

Ceai

Apă plată

Apă minerală

Lager

Cafea

Orașele din România ating noi recorduri când vine vorba despre poluare, iar în acest top negativ, orașul Iași este pe primul loc. Conform Agenției Europene de Protecție a Mediului, Iașiul depășește Madridul și Parisul la nivel de poluare.

Ultimul raport al Agenției Europene de Protecție a Mediului arată că ieșenii respiră, zi de zi, cel mai poluat aer din România, în ultimii doi ani aici fiind înregistrate cantități îngrijorătoare de particule fine sau PM2.5.

„Compuşi cancerigeni care, dacă sunt în concentraţii mari, iar expunerea populaţiei este prelungită (spre exemplu, pietonii care rămân mult timp lângă bulevardele intens circulate, pe refugiul de aşteptare a autobuzelor sau tramvaielor) pot produce disconfort şi afecţiuni grave, în cazuri extreme”, susţine cercetătorul şi profesorul Silviu Gurlui, cadru didactic la Facultatea de Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, informează Adevărul.

Secretar de stat în Ministerul Mediului: Iași, pe locul 20 în Europa la poluare

„Din păcate, aşa cum arată statisticile la nivel european, Iaşiul ocupă un loc ruşinos. Se află pe locul 20 în topul celor mai poluate oraşe din Europa, iar la nivel naţional Iaşiul este cel mai poluat oraş. Mă refer la calitatea aerului”, a afirmat Balanişcu, preşedinte interimar al Organizaţiei Municipale a PSD Iaşi.

Secretarul de stat a subliniat că trebuie luate măsuri pentru ca Iaşiul să nu mai ocupe un loc fruntaş în topul celor mai poluate oraşe, iar una dintre soluţii vizează traficul şi parcul de maşini.

„Pentru a avea un oraş cu un aer mai curat pentru noi şi copiii noştri e nevoie de mixuri de soluţii. Una dintre ele vizează componenta de trafic, care este una dintre principalele surse de poluare la nivel urban mare, implicit şi la nivelul Iaşiului”, a transmis Bogdan Balanişcu.

Potrivit acestuia, trebuie redus numărul maşinilor poluante, iar transportul alternativ să fie mai atractiv.

El a criticat municipalitatea ieşeană, menţionând că aceasta a acceptat doar 2.000 de maşini în Programul Rabla local.

„La nivelul Ministerului Mediului am lansat Programul Rabla local. Iaşiul putea să aplice pentru 5.000 de maşini care să fie scoase din uz, proprietarii acelor maşini să primească un tichet pe care noi îl decontăm în valoare de 80%, iar Primăria Iaşi trebuie să contribuie cu 20%. Iaşiul a aplicat doar pentru 2.000 din cele 5.000 de maşini”, a explicat Balanişcu.

O altă componentă pentru reducerea poluării este legată de sporirea spaţiilor verzi.

„Din păcate, Iaşiul are doar două parcuri şi aici mă refer doar la zona Copou. Zona Dacia – Alexandru cel Bun, cartierul cu cea mai mare populaţie, are foarte multe maşini şi prea puţine parcuri şi arbori. Dacă discutăm de zona Nicolina, e aceeaşi situaţie. Nu am văzut niciun demers serios din partea municipalităţii în acest sens. Calitatea aerului ne afectează viaţa”, a evidenţiat secretarul de stat Bogdan Balanişcu.

România este statul european care înregistrează cel mai ridicat nivel al taxării produselor din tutun, raportat la veniturile populaţiei şi la puterea de cumpărare, conform Nanny State Index 2023. România este astfel cap de listă în clasament, în timp ce la polul opus se situează Luxemburg, Austria şi Germania, cu cele mai mici niveluri ale taxării tutunului.

Şi în ceea ce priveşte nivelul accizei pe tutun încălzit, România se află pe unul dintre primele locuri, fiind depăşită doar de Bulgaria, Turcia, Malta şi Norvegia, care înregistrează niveluri uşor mai ridicate ale taxării la această categorie.

În acelaşi timp, Turcia şi Belgia se situează la poli diametral opuşi în ceea ce priveşte restricţiile legislative privind consumul de alcool. Turcia înregistrează cel mai ridicat nivel al taxării băuturilor alcoolice, dar şi al altor restricţii privind consumul, România ocupă un loc intermediar, iar Belgia şi Germania se situează în clasamentul celor mai liberale ţări la acest capitol.

Totodată, potrivit aceluiaşi raport, Ungaria, Marea Britanie şi Turcia sunt cele mai restrictive ţări în privinţa legislaţiei la produsele alimentare şi băuturile non-alcoolice, în timp ce Slovacia, România şi Olanda sunt cele mai puţin restrictive.

Nanny State Index evaluează anual nivelul restricţiilor legislative din 30 de ţări: state membre ale Uniunii Europene, cărora li s-au adăugat Islanda, Norvegia, Marea Britanie şi Turcia. Fiecare stat a primit note referitoare la patru categorii: alcool, tutun, ţigări electronice şi produse alimentare şi băuturi non-alcoolice. Cu cât este mai mare punctajul unei ţări, cu atât consumatorii au un “Stat Paternalist” mai pronunţat, în care restricţiile legislative la cele 4 categorii de produse sunt mai severe.