Dr. Mihnea Bostina, specialist in virologie, ramura a microbiologiei care studiaza virusurile, la Universitatea Otago din Noua Zeelanda sustine intr-un interviu pentru Europa Libera ca mai devreme sau mai tarziu toti oamenii se vor intalni, teoretic, cu COVID-19.

„La ora actuala, SARS-CoV-2, cum e cunoscut virusul in actele oficiale, a ajuns pe cea mai inalta treapta a recunoasterii sociale: pandemie. Ceea ce inseamna ca acum toata lumea va trebui sa interpreteze o noua partitura, partitura care implica pentru toata lumea schimbari majore in viata de zi cu zi. In momentul de fata le aflam mai mult teoretic, fie din comunicate, fie din stiri primite din alte parti. Va veni, insa, momentul cand ne va veni si noua randul.

In ceea ce priveste evolutia viitoare, exista, pe de o parte, scenariul fericit in care virusul va fi eradicat si totul se va reintoarce la normal. Multi specialisti sunt, insa, de parere ca SARS-CoV-2, alaturi de boala asociata covid-19, vor fi aici pentru mai mult timp. Ceea ce inseamna ca pana la momentul in care vom avea un vaccin, un tratament care sa functioneze, va trebui sa ne descurcam cu putinele arme pe care le avem la indemana. Mai mult, dat fiind ca virusul este in anumite privinte asemanator gripei – adica un genom format din ARN protejat de o membrana impanata cu proteine – evolutia sa va fi asemanatoare. Ceea ce inseamna ca vom fi nevoiti sa ducem aceeasi lupta de gherila pe care o ducem cu gripa: vaccinuri noi in fiecare an si zeci de mii de cazuri care inunda spitalele”, a declarat dr. Mihnea Bostina.

Dr. Mihnea Bostina mai atrage atentia si asupra faptului ca lumea s-a schimbat radical, iar viteza cu care oamenii calatoresc dintr-o parte alta a lumii contribuie din plin.

„Sunt doua tipuri de lectii pe care istoria ni le poate da: unele ne fac mai intelepti, altele ne sugereaza detalii punctuale despre ce sa facem. Daca cu intelepeciunea mai sunt sperante in cazul asta, cu sfaturile efective stam foarte prost. La ora actuala, in lume sunt peste 40 de milioane de zboruri pe an, ceea ce nu era cazul la marea epidemie de gripa din 1918, care a ucis aproape 50 de milioane de oameni.

A mai existat o epidemie de SARS, in 2003, dar a fost oprita relativ repede si s-a limitat la doar 8 000 de cazuri si mai putin de 800 de decese, ceea ce inseamna o mortalitate de 10%. Mai aproape de noi si mai relevant a fost probabil cazul gripei porcine din 2009, care a avut o mortalitate mult mai ridicata decat media”.

Solutiile nu se intrevad mai devreme de un an

Potrivit renumitului cercetator virolog roman, un tratament eficient fara reactii adeverse care sa fie valabil este greu de obtinut mai devreme de un an.

„Nu poate fi valabil in mai putin de un an. Testarea unor medicamente deja existente cere si ea timp inainte sa stim daca functioneaza. Stiu ca este un argument pro domo, dar, fara investitii consistente in cercetare, e greu sa nu fii luat de fiecare data prin surprindere. Au existat cazuri de vaccinuri aflate in stadii avansate care au urmat epidemia SARS din 2003, dar cercetarile au fost oprite din lipsa de fonduri. Din nefericire, fara o viziune de lunga durata si realizarea faptului ca un medicament sau un vaccin sunt mai importante decat cateva procente in cresterea indicelui bursier, e greu de schimbat tonurile sumbre in care ne apare viitorul.”

Recomandarile si reteta catre dezastru!

„Relativ la masurile de protectie, cred ca marea problema apare odata cu cresterea ratei mortalitatii cu varsta. Pe masura ce epidemia avanseaza, incepem sa avem statistici mai clare. Ce e clar este ca mortalitatea nu este aceeasi ca la gripa. Este de vreo zece ori mai mare! Ceea ce inseamna ca pornim de la zero pentru copii sub 10 ani, ramanem sub 0.2% pentru cei pana la 40 de ani si ajungem la 15% pentru cei peste 80 de ani. Sa ne gandim ca, in cazul gripei, mortalitatea medie este de 0.1% si ramane sub 0.02% pana la 50 de ani. Cifrele sunt departe de a fi definitive, insa, asta e statistica in momentul de fata.”

Mihnea Bostina atrage atentia ca reteta catre dezastru este sa dea fiecare informatii din propria imaginatie fara a avea o baza documentata in spate, de aceea politicienii sunt parte din aceasta reteta.

„Suntem, mai curand, ca in lozinca aceea de acum ceva timp: „Nu putem reusi decat impreuna!”
Ca masuri de protectie, cele mai bune surse sunt comunicatele oficiale. Sunt construite de specialisti pe baza unor cifre, a experientei in situatii similare si sunt adaptate conditiilor locale. Stiu ca exista un grad de neincredere in autoritati, in general, si in cele din tara, in particular, dar este singura solutie care poate functiona. Din pacate, suntem exact la opusul unei situatii in care strategia „fiecare pentru el” este castigatoare. Suntem, mai curand, ca in lozinca aceea de acum ceva timp, la „nu putem reusi decat impreuna”.
„In principiu, ii invidiez pe cei care au o imaginatie bogata si convingeri ferme. Dintre ei se aleg artistii si marii politicieni. Din nefericire, in cazul acesta sunt o reteta clara pentru dezastru. Iar pentru acest tip de imaginatie si acest tip de convingeri, imi vin in minte acum sintagme mult mai putin elegante”.

Citeste interviul integral pe Europa Libera!

foto: eurekalert.org