Localitatea Pieve Torino din Italia, mică așezare de circa 1500 de locuitori, a devenit pustie după cutremurele din ultima perioadă. Nici românii nu au mai rămas, au plecat în alte părți, unii la rude sau prieteni, alții poate s-au gândit să se reîntoarcă în România.
”Cu mine, în camping, nu mai e niciun român din Pieve Torina. Chiar nu știu unde s-au dus.”, spune Marius Ungureanu pentru gazetaromaneasca.ro.
Primarul, Alessandro Gentilucci, puternic afectat de situația prin care a trecut localitatea sa, extrem de obosit, nedormit de ore bune, a acceptat imediat să vorbească despre localitatea sa și despre românii pe care îi știa.
”98% dintre clădiri sunt nelocuibile. Localitatea noastră e în genunchi”, declara înaintea noastră unui post de televiziune.
L-am întrebat despre românii din Piave Torino. ”Sunt circa 50 de români în evidențele noastre, dar sunt și circa 50 care în ultimii ani au obținut cetățenia. O comunitate frumoasă, foarte bine integrată. Frica a fost mare, unii poate s-au gândit să plece definitiv.
Decizia lor însă nu trebuie luată în pripă, trebuie să aștepte puțin, aici va fi mult de muncă, ei sunt buni profesioniști, oameni muncitori. Împreună trebuie să reconstruim”, ne-a spus el.
”Primarul are dreptate. Aici va fi multă muncă pentru cine lucrează în construcții.”, spunea Marius, după ce și-a luat rămas bun de la vecini.
Drumul nostru a continuat, dar Marius a ținut morțiș să îmi arate cum s-au organizat autoritățile locale. Ne-am deplasat în tabăra de corturi, loc unde oricine poate să beneficieze de o masă caldă sau poate cere informații despre unde ar putea să se mute.
Există și o unitate mobilă a Postei Italiene, o farmacie amenajată într-o furgonetă, în afara celor de la Protecția Civilă și Crucea Roșie. Un exemplu de organizare.
Vezi aici Video:
Toți sunt foarte amabili și oferă informații celor care au nevoie de ajutor. ”Să știți că nu au ținut cont niciodată de naționalitate. Aici nimeni nu a făcut nicio distincție. Sunt albanezi care locuiau aici, și alte nații, toți au primit condiții egale cu ale localnicilor italieni”, a ținut Marius să îmi precizeze.